Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)
1972-01-28 / nr. 8409
Tzvorul din vastul program adoptat de Congresul al X-lea al partidului, planul cincinal de dezvoltare economico-social a țării pe perioada 1971-1975 prevedea o creștere substanțială a producției agricole față de cincinalul anterior. Ritmul ascendent de intensificare și modernizare a agriculturii, ca ramură principală a economiei naționale, este strâns legat și de accelerarea și generalizarea în producție a cuceririlor «■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]I științei. jin Un deosebit spria constituit pentru noi faptul că, în vara anului primă1970, Biroul Comitetului județean de partid a analiza temeinic activitatea de cercetare științifică din agricultură și a elaborat un program de măsuri menit să concretizeze forțele de cercetare spre problemele majore ale județului și să scurteze timpul de aplicare a rezultatel din producție. Din acest program, stațiunii noastre i-a revenit, sub îndrumarea comitetului de partid, sarcina de a continua mai susținut crearea de noi soiuri și hibrizi cultură, la principalele plante de elaborarea de tehnologii superioare, îmbunătățirea raselor de animale, precum și extinderea unor studii economice pentru profilarea și specializarea unităților agricole din zonă. Ca urmare a acestor măsuri, stațiunea Lovrin și-a intensificat activitatea, putîndu-se înscrie, în primul an al actualului cincinal, cu noi realizări, menite să contribuie la sporirea producțiilor agricole din partea de vest a țării. Așa, de exemplu, hibridul simplu de porumb HL-400 a fost răspîndit, in 1971, pe o suprafață de peste 45.000 de hectare Sporul de producție obținut cu acest hibrid a fost evaluat la 35.000 tone porumb boabe. Din loturile de hibridare s-a obținut sămînța necesară pentru a cultiva 300.000 ha în 1972 și 500.000 ha în 1973. Incepind din acest an, se vor asigura toate cerințele de sămînța ale unităților din județ și se prevede ca valoarea sporului de producție obținut pe întreaga suprafață cultivată cu HL-400 să depășească 300 milioane lei. Din anul trecut, la cultura griului, unitățile din județ au cultivat, alături de soiurile raionate, și liniile Lovrin-231, Lovrin-10 Lovrin-13, pe circa 1.000 de hecși tare. Aprecierile de care s-au bucurat liniile create la Lovrin le-au impus pentru omologare. In toamnă, în județ, s-au semănat peste 4.000 ha cu aceste linii, din care 850 ha loturi pentru obținerea semințelor de elită La indicația Biroului Comitetului județean de partid, sau cercetările pentru obținerea extins unui soi de grîu corespunzător zonei de deal și coline, cu soluri sărace Cu sprijinul Direcției generale agricole județene, și al specialiștilor din cooperativele agricole Darova, Traian Vuia, Ianova, Stamora Română și din alte unități, s-au organizat numeroase loturi demonstrative cu soiuri și linii de grîu. Elucidarea acestei probleme își va aduce o mare contribuție la sporirea producției de grîu în județul nostru. Soiul de sfeclă de zahăr R. Poli- 7, generalizat in cultură, a contribuit in unele unități la realizarea încă din 1971 a producțiilor medii prevăzute pentru sfîrșitul actualului cincinal. Cu asemenea rezultate se înscriu cooperativele agricole din Lenauheim, Tomnatic, Variaș, Jimbolia și altele. La sfecla furajeră, soiul Polifuraj-26, rațonat în întreaga țară, se generalizează în cultură pe măsura producerii necesarului de sămință. Vorbind despre cînepa fiilor, soiul Fibramuita, generalizat în producția din 1970, a cucerit anul trecut noi aprecieri din partea unităților cultivatoare, atît pentru sporul de producție și calitatea sa, cit și pentru contribuția la creșterea randamentului de prelucrare al topitoriilor. In perspectiva acestui cincinal, o altă plantă care va beneficia de aportul cercetărilor este ovăzul. In prezent, se încearcă în condiții de producție ovăzul de toamnă, cu o mare capacitate de cultură, ca și noi linii valoroase de primăvară. Semănatul de precizie al principalelor plante prășitoare cu mașina SPC—6 s-a generalizat cu rezultate bune și la sfecla de zahăr Privind combaterea chimică a buruienilor, cercetările s-au extins la toate plantele, reușindu-se să se combată un număr mai mare de specii de buruieni și eliminîndu-se astfel pentru culturile post-mergâtoare pericolul remanenței. Răspunzind prevederilor programului național și al celui județean de dezvoltare a zootehniei, laboratorul de cultura pajiștilor desfășoară o activitate complexă pentru sporirea producției de nutrețuri în zona solurilor sărace, prin extinderea pajiștilor semănate. Primele rezultatele obținute pe podzolul de la Gavojdi> arată că amestecul de trifoi sau ghizdei și păiușul de livezi, in condiții de amendare și fertilizare, asigură producții de circa 60.000 kg masă verde la hectar, de o calitate superioară, încercări asemănătoare s-au întreprins, cu rezultate bune, și pe alte tipuri de soluri. In cadrul laboratorului de îmbunătățiri funciare, o atenție deosebită se acordă măsurilor hidroameliorative specifice numeroaselor terenuri joase cu exces de umiditate din această parte a țării. Dintre metodele încercate, drenajul cirtită, modelarea și nivelarea terenului, împreună cu trasarea unor rigole de scurgere a apelor excesive au o contribuție hidroameliorativă deosebită. Asemenea cercetări, întreprinse la ferma agricolă de stat din Tormac, s-au dovedit foarte avantajoase. In domeniul economic, cercetările cu privire la zonarea și profilarea producției agricole, precum și cele de organizare și retribuire a muncii din cooperativele agricole se înscriu pe linia sate sarciiilor trade partid, privind îmbunătățirea și perfecționarea unităților conducerii agricole. Cele două ferme vegetale, care in același timp, sunt și unități pilot pentru încercarea, în condiții de producție, a rezultatelor li mentale, dau expeanțial cantități mari de semințe cu valoare biologică ridicată, destinate loturilor semincere. In 1971, producțiile medii obținute au fost de 4.175 kg grîu, 3.806 kg orz, 3.515 kg ovăz, 2.460 kg mazăre și 7.180 kg porumb boabe la hectar. Aceste recolte ne-au permis să livrăm fermelor semințere peste 4.000 tone de semințe. Din producția animală s-au livrat 530 tone carne, 12.000 dl lapte, 130 tăurași și juninci pentru prăsilă și 100 veruși și scrofite. Toate aceste rezultate au condus la obținerea, în primul an al actualului circinal, a unui beneficiu suplimentar, depășindu-se cu peste 50 la sută prevederile de pian. Realizările acestea demonstrează multiplele posibilități de a spori producția agricolă și ele obligă colectivul nostru de cercetători atît la intensificarea studiilor prevăzute în planurile tematce pentru perioada următoare, cit și, mai ales, la grăbirea generalizării în producție a rezultatelor obținute. ing. EMIL VLAICU, director , ing. OPREA SEGARCEANU cercetător principal, Stațiunea experimentală agricolă Lovrin ÎN ÎNTÎMPINAREA CELUI DE-AL il-LEA CONGRES AL ȚĂRĂNIMII COOPERATISTE SPOREȘTE APORTUL CERCETĂRII LA MODERNIZAREA AGRICULTURII TIMIȘENE Dacă ne referim la modul in care au fost realizate principale obiective de investiții, prevăzute pentru agricultura județului nostru, in anul 1971, am putea menționa că rezultatele, pe ansamblu, sunt pozitive. Potențialul de producție a crescut prin punerea în funcțiune a unor lucrări de hidroameliorații și construcții zootehnice. Este vorba de unele suprafețe scoase de sub influența excesului de umiditate din cadrul sistemului, de mari proporții: Vinga — Biled — Beregsău, 13 grajduri cu 2.600 locuri din modernele complexe de creștere vacilor pentru lapate, ce se construiesc la Variaș, Sinandrei și Peciu Nou, complexul de păsări Giroc și altele. Realizările obținute se datoresc efortului făcut de beneficiari și constructori, care nu poate fi in nici un caz minimalizat. Dar, se pune și problema dacă față de posibilități este suficient cit s-a realizat intr-un an, sau există, pe undeva, rezerve neglijate de beneficiari și constructori. Principalele șantiere de construcții au fost cutreierate, de nenumărate ori, de colective de îndrumare și control din partea beneficiarilor și constructorilor și de fiecare dată posibilitățile de realizare au fost apreciate cu optimism. Nu putem insă accepta calcule avînd in vedere, condiționămi în rezolvarea unor probleme conturate la general și fără șansă imediată de izbîndă. Desfășurarea susținută, intensă, a execuției era necesară pentru a reduce din influența factorului timp, avînd in vedere că pe unele șantiere lucrările de construcții au început destul de tîrziu (F.N C. Birola și Complexul zootehnc de la I.A.S. Peciu Nou). Pe parcurs a trebuit să fie rezolvate și unele probleme legate de asigurarea forței de muncă și a materialelor de construcții. După părerea noastră, timpul extrem de favorabil din cursul anului nu a fost din plin folosit tocmai din aceste cauze. Am mai putea adăuga și organizarea necorespunzătoare a pe unele șantiere. In acest muncii sens, exemplificăm complexul Variaș, la care, deși în prima etapă lucrările s-au desfășurat corespunzător, pe parcurs au slăbit în intensitate, din care cauză realizările obținute au fost sub nivelul celorlalte complexe aflate în construcție, iar calitativ lucrările la obiectivul amintit nu sunt potrivit documentației de proiectare și a detaliilor de execuție, unele dintre acestea trebuind să fie complet refăcute (jgheaburile de furajare, bunăoară) Sarcinile prevăzute pentru anul 1972, ce urmează a se finanța prin unitatea noastră, reprezintă lucrări din sectorul agricol și cel al industriei alimentare. Un loc important îl ocupă obiectivele de hidroameliorații și dezvoltarea capacității întreprinderii „Kandia“ privind producția de ciocolată, U.F.R.M A., prin construirea unei hale de fabricație mașini agricole, unități noi la Sinnicolaul Mare și Lugoj, aparținind Industriei laptelui Timișoara etc. Pînă în prezent lucrările din planul de investiții sînt asigurate cu documentații și contracte în proporție de numai 75 la sută. Nerezolvarea cit mai urgentă a acestor probleme va întîrzia atacarea lucrărilor noi din planul de investiții. Sunt, de asemenea, beneficiari cu un volum important de utilaje necontractate, printre care Industria laptelui (8,6 milioane lei), Grupul de supraveghere a investițiilor Timișoara (3 milioane lei), I.V.C.P. Timișoara (1,7 milioane lei) etc. Pentru a avea condiții care s.ă permită realizarea, in trimestrul I a.c.. a cel puțin 20 la sută din plinul anual este necesar, în primul rînd, să se asigure, de către beneficiari, documentațiile tehnico-ec >nomice. Or, nu sunt acoperite proiecte de execuție lucrările ori cuvind barajul de retenție de 1,1 Surduc, aparținînd Grupului de supraveghere a investițiilor Timișoara și dezvoltarea fabricii de ciocolată Kandia, pentru planul repartizat pe anul 1972. Pe de altă parte, este necesar ca la obiectivele neterminate să se imprime, de către constructor, un ritm mult mai susținut execuțiilor. In urma unei analize recente a rezultat că pe șantierele de la Variaș, Peciu Nou, Giroc, la unele obiective din Timișoara etc., constructorii nu lucrează pe un front larg, deși situația existentă ar impune. Se aduc în discuții mai multe justificări decit prevederea unor măsuri concrete, care să permită o dinamizare a muncii pe șantiere. Este necesar, deci să existe o preocupare mai mare pentru a se organiza în mod concret munca pe șantiere și a se respecta Întocmai măsurile prevăzute. Trebuie să se aibă in vedere urgența unor lucrări și perioada optimă in care se pot realiza pentru a nu se prelungi durata de execuție. In acest sens este necesar ca lucrările să fie mai bine corelate, în raport de procesul tehnologic, pentru a nu se produce, din această cauză, pierderi în producție. Sunt unele greutăți in această privință la complexul de porci Peciu Nou, la care alimentarea cu apă și utilitățile nu sunt terminate. Aceeași problemă se va ridica la complexele de vaci din sectorul de stat și cooperatist, dacă nu vor fi realizate timp lucrările primvind alimentarea cu apă, sistemul de evacuare a dejecțiilor și capacitățile pentru creșe și maternități In concluzie, așa cum a indicat recent Biroul Comitetului județean de partid, se cere "a fiecare beneficiar să reanalizeze pozițiil« din planul de investiții, asigurînd, intr-un termen câ mai scurt, documentațiile necesare contractării și deschiderii finanțării lucrărilor. De asemenea, pentru obiectivele neterminate să analizeze, cu constructorii, programul desfășurării lucrărilor, pentru a se grăbi execuția și punerea în funcțiune a tuturor capacităților. CONSTANTIN MATEI director adjunct al Băncii pentru agricultură și industrie alimentară, Sucursala Timiș Termenele de finalizare a noile obiective pot fi scurtate! In scopul sporirii producției de griu, pe tarlalele cooperativei agricole de la Lovrin mecanizatorii de la S.M.A. Gottlob, execută fertilizarea suplimentară cu îngrășăminte chimice azotoase. Foto : E. ROBICSEK La Casa pionierilor din Timișoara funcționează cercul aeronautic, frecventat cu pasiune de nenumărați pionieri și școlari. ÎN RÎND CU „CEI MARI“... După cum ne informează profesoara de agricultură, Virginia Păcuraru, de la Școala generală din Moșnița Nouă, elevii din localitate, sub îndrumarea cadrelor didactice, și-au propus ca — urmînd exemplul în hărnicie al părinților lor, membri ai cooperativei agricole — să întîmpine, înainte de toate, cu rezultate cît mai bune la învățătură Congresul al II- lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. în cinstea marelui eveniment din viața satelor, elevii de aici au înființat o microcooperativă agricolă. La festivitea de la căminul cultural, prilejuită de constituirea microcooperativei, elevii au avut ca oaspeți și pe tovarășii Pavel Barta, secretarul comitetului de partid și Gheorghe Sabău, primarul comunei. Prima adunare generală a micilor gospodari a încredințat funcția de președinte al unității elevului Vasile Mangu din clasa a VII-a, iar cea de contabil-șef, elevei Elisabeta Păcurariu. In această perioadă de muncă efervescentă „a celor mari“, pentru întîmpinarea Congresului cooperatorilor, elevii din Moșnița, la îndemnul organizației lor de pionieri, au hotărît ca, pe lîngă rîvna de a obține rezultate cît mai bune la învățătură, să muncească cu spor la fertilizarea celor 5 ha de teren ale microcooperativei agricole, pe care le vor însămînța la primăvară cu porumb și floarea-soarelui. Arta și realitate .Urmare din paginile exemple în această privință. Oricît de originală s-ar părea detașarea de realismul lui Slavici, după răscoalele din 1907, în proza cu temă rurală a lui Rebreanu, Cala Galaction, Pavel Dan și alții, ea există sub forma unui radicalism protestatar nemaiîntilnit pînă la acea dată. De ce n-ar exista atunci, în aceeași accepțiune, un realism al epocii noastre, epocă ce se caracterizează prin fenomene sociale fără precedent în istoria poporului nostru ? Să facem să se înțeleagă — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — că realismul nu presupune impunerea unor tipuri și șabloane în artă, ci deschiderea căilor spre o artă înfloritoare“. Această artă își are solul propice în societatea socialistă, în realitățile economice și sociale complexe și inedite, succesele multiple ale clasei munncitoare, într-un prezent de afirmări rodnice care au atras atenția întregii lumi asupra noastră. Arta realistă, pornind de la parametrii actuali, devine artă prospectivă, dobîndește și oferă beneficiarilor săi cunoașterea în perspectivă a viitorului „visînd“ astfel nu visuri hipnotice sau întruchipări onirice suprarealiste, configurația moral-politică și profesională a omului socialist într-o societate socialistă. Nici lumea în care trăim nu e scutită de contradicții, începînd cu greutățile inerente luptei împotriva unei „erudiții încărcate“ atît de vizibil manifestată la unii dintre contemporani (setea de chiverniseală pe orice cale, invidia, instabilitatea caracterului, slugărnicia, exacerbarea unui criticism de circumstanță, vedetismul, disprețul față de muncă etc.). Ar fi falsă și incompletă însă imaginea lumii noastre, dacă în realismul artei sale scriitorul contemporan n-ar înregistra ca om al vremii sale, entuziasmul și efervescența care a cuprins pămîntul de la un capăt, la altul pentru realizarea idealurilor de echitate socială si egalitate intre oameni și între persoane, dialogul viu al omului cu lumea pe teme politice și sociale, rezultatele palpabile ale revoluției tehnico-științifice, de la intimitatea ultimelor componente cunoscute ale atomului pînă la temerarele explorări ale spațiilor dintre corpurile cerești, care gravitează în sistemul solar și în afara lui, în intensitatea infinită a galaxiilor. Ar fi un non sens să presupunem că viața ce pulsează cu atâta energie în jurul nostru l-ar putea lăsa indiferent pe artist, simbol al sensibilității, ca o harfă eoliană, în concertul contemporaneității. Spațiul nostru istorico-geografic, profilul spiritual al omului care-1 stăpînește, relațiile socialiste dintre oameni și popoare, consecințele lor firești imediate sau mai îndepărtate, izbinzile și greutățile noastre, cultul muncii creatoare eliberată de cătușele blestemului biblic și ale exploatării, înaripatul avînt al îndrăznețelor planuri anuale și cincinale care schimbă demiurgic înfățișarea pămîntului românesc, înțeleaptă inițiativă și oblăduire a partidului, patosul romantic care a pus stăpînire pe tineretul din uzine și de pe ogoare, din laboratoare și biblioteci sînt domenii în care valorificînd activ resursele creatoare, arta realismului actual, artă socialistă, își va îmbogăți registrul sub multiple aspecte, acționînd potrivit legităților cunoscute, asupra omului, cu eficiență sporită. Ceea ce și justifică, în definitiv, marea responsabilitate a literaturii realiste în actualitate. IECÖH J 11211 VINERI, 28 IAnUARIE 16,00—17,00 Teleșcoală. Celula (I) — structura , diviziune. Elemente de analiză (II) : Mulțimile numerelor R.C. 18,00 Căminul. 18,50 Pe Bîrzava în jos. Spectacol muzical-coregrafic susținut de Ansamblul Casei de cultură a sindicatelor din Reșița. 1910 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri: Băiețelul de pe afiș, „Spiridușului îi e frig...“. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândric. 20,10 Film artistic : „Am fost tineri“ — producție a studiourilor cinematografice din Bulgaria. 21,55 Cadran international. Contraste în lumea capitalului. 22,35 Farmecul operetei. 23,00 Telejurnalul de noapte. pe scene si ecrane VINERI, 28 IANUARIE LUGOJ I—I Teatrul german de stat : BLANA DE CASTOR (19,30) : C3 23 August : MIHAI STROGOFF CINEMATOGRAFE Modern: LOVE STORY (8. SÎNNICOL AUL MARE 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Arta : GARA BIELORUSA D Arta : SPRIJINITI-L PE (9, 11, 14,30, 16,45) și ANNA DE SERIILOR 1.000 DE ZILE (19) ; □ Parc . TUNELUL (10. 14, ifi. îs. 20): BUZIAȘ □ Studio : SPRIJINIȚI-L PE SERIE (9, 11. 14. 16. 18, 20) Dinamo • OI IVFR □ Melodia: FLOAREA LOR- 11:10 010 ‘ CUVLERELUI (9. 11. 15. 17. 19. 21) ; □ Victoria: LOS TARAN- JIMBOLIA TOS (10, 14. 16, 18, 20) : □ Muncitoresc Fratelia : RO a Flacăra : CORTUL ROȘU MEU ȘI JULIETA (15, 18); 9roi Steaua roșie Mehala : TURNUL DE ARAMA (15, 17, 19) ; DETA rul Muncitoresc Freidorf : TĂCEREA BĂRBAȚILOR (17, 19) ; a Parc : URSUL ȘI PĂPUȘĂ DRAPELUL ROȘU-8.409 contraste ’Cotidiene -;V . -• Bufetul, vraiște Una dintre unitățile comerciale din comuna Giera este și bufetul aparținător cooperativei de consum Banloc. Gestionarul Francisc Filipi are un obicei cît se poate de curios. Sunt zile cînd — deși are un inventar de mii de lei — își lasă unitatea singură și pleacă. Așa a făcut și în ziua de 24 ianuarie cînd s-a dus să depună 3.000 de lei la agenția poștală. „Paza“ a lăsat-o în seama unui consumator, Nicolae Mura, pentru că „îl cunoaște și are încredere in el“. Vecinul lui, Matei Basch, gestionarul magazinului de textileîncălțăminte, are și el... firma lui. Deși e frig de-a binelea nu mai face focul în soba pe care o are, cu lemnele și cărbunii pe care, de asemenea, îi are. De la ora ÎS—19 tremură și el și consumatorii. N-ar strica un „duș“ rece pentru a-i încălzi pe lucrătorii comerciali din Giera. Impiegat recalcitrant Un mare număr de călători voiau să plece, cu autobuzul, la Macedonia. Și-au luat bilete pentru cursa care pleacă la ora 6:4S și s-au pus pe așteptat în frig. (Autogara I.T.A. Timișoara). Autobuzul n-a venit. Oamenii s-au dus la impiegatul de serviciu Mircea Isac care i-a „liniștit“ : „puteți să reclamați unde vreți, chiar și la ziar, că toți știu cum circulăm". La ora 7,30 a plecat autobuzul de Moldova Nouă dar nu i-a luat decit pe călătorii pentru... Jebel, neavînd alte opriri. Au rămas pe jos numeroși călători din Cebza, Petroman, Ciacova, fiecare urmînd să se descurce cum poate. Nici impiegatul Isac nu a știut ce să le spună. Atunci de ce ar mai fi existind impiegați ! Pentru atitudinea lipsită de respect a fost sancționat cu diminuarea salariului cu S la suta pe luna ianuarie. Altă dată sperăm că va munci cum trebuie. Focul din ateliere intr-una din zilele trecute a izbucnit un incendiu în atelierul mecanic al fermei 1 A S. Ghizela, deoarece în incinta acestuia fost instalată o sobă metalică pentru încălzit, care era alimentată cu motorină printr-o instalație improvizată. Atragem atenția asupra acestei situații deoarece și în alte unități, mai ales ateliere ale I.A.S. și ale cooperativelor agricole de producție, se practică astfel de metode. Faptul acesta, ca și existența unor focuri nesupravegheate au fost constatate de către organele de pompieri. Ele ar prefera să nu fie solicitate atunci cînd cineva strigă „foc“. De aceea, preveniți-l! Doi trimit adrese, al treilea așteaptă Pentru munca efectuată in luna martie 1971, Ioan Pop, din comuna Războieni Cetate, str. Vale nr. 239/A, județul Alba, urma să primească 307,23 lei de la Șantierul IV construcții-montaje Timișoara al întreprinderii de foraje București. Banii au fost expediați la 17 mai 1971 cu mandatul poștal nr. 497.266/62.463 prin Oficiul P.T.T.R. nr. 1 Timișoara, dar nu ajung la destinație nici în august. De două ori omul vine la Timișoara (un drum 116 lei!), își pierde zilele în van. Șantierul trimite adresele nr. 3.284 din 15 septembrie, 4.044 din 17 noiembrie, 232 din 21 ianuarie, ca să nu mai socotim și numărul convorbirilor telefonice cu oficiul municipal și direcția județeană. Păgubașul sesizează și Miliția municipiului Timișoara dar la banii de unde nu-s. Oricît de intens ar fi schimbul de adrese nu putem fi de acord ca nici după aproape un an de zile, Ion Pop — care ne sesizează — să nu-și primească drepturile. Cocoșul de aur“... >» ... ar trebui să fie — cel puțin după cum ne arată titulatura — o unitate model de alimentație publică. Cuprins în rețeaua T.A.P.L., la „Cocoșul de aur" (bufet, str. I. Văcărescu, Timișoara) în mai fiecare zi, nu se face curățenie, vînzătorii nu respectă cele mai elementare reguli de comerț. Exemplul nerestituirii banilor mărunți este și aici practicat. Vînzătoarea Elena Zabarovschi este un „model“ în această privință. Cel mai mult se cîștigă din ce pică la sticlele cu bere. Simplu : nu restituie cîte 50 de bani. Și cum S0 oricine știe cît, fac, nu știu cît. .. ? Fiind prinsă asupra faptului, Inspecția comercială stat a municipiului Timișoara de a amendat-o cu 27S lei. Rubrică redactată de S N. PIRVU și I. BADIU