Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)

1972-01-28 / nr. 8409

Tzvorul din vastul program a­­doptat de Congresul al X-lea al partidului, planul cincinal de dezvoltare economico-social a țării pe perioada 1971-1975 prevede­a o creștere substanțială a producției agricole față de cincinalul an­terior. Ritmul ascendent de in­tensificare și modernizare a agri­culturii, ca ramură principală a economiei naționale, este strâns legat și de accelerarea și genera­lizarea în produc­ție a cuceririlor «■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]I ști­inței. jin Un deosebit spri­a constituit pentru noi fap­tul că, în vara anului primă­1970, Biroul Comitetu­lui județean de partid a analiza temeinic activita­tea de cer­cetare științifică din agri­cultură și a ela­borat un program de măsuri me­nit să concretize­ze forțele de cer­cetare spre pro­­blemele majore ale județului și să scurteze timpul de aplicare a rezultatel d­­in pro­­ducție. Din acest program, sta­țiunii noastre i-a revenit, sub în­drumarea comitetului de partid, sarcina de a continua mai susți­nut crearea de noi soiuri și hibrizi cultură, la principalele plante de elaborarea de tehnologii superioare, îmbunătățirea raselor de animale, precum și extinderea unor studii economice pentru profilarea și specializarea unități­lor agricole din zonă. Ca urmare a a­cestor măsuri, stațiunea Lovrin și-a intensificat activitatea, putîn­­du-se înscrie, în primul an al actua­lului cincinal, cu noi realizări, me­nite să contribuie la sporirea pro­ducțiilor agricole din partea de vest a țării. Așa, de exemplu, hibridul sim­plu de porumb HL-400 a fost răs­­pîndit, in 1971, pe o suprafață de peste 45.00­0 de hectare Sporul de producție obținut cu acest hibrid a fost evaluat la 35.000 tone porumb boabe. Din loturile de hibridare s-a obținut sămînța ne­cesară pentru a cultiva 300.000 ha în 1972 și 500.000 ha în 1973. In­­cepind din acest an, se vor asigura toate cerințele de sămînța ale unităților din județ și se pre­vede ca valoarea sporului d­e producție obținut pe întreaga su­prafață cultivată cu HL-400 să depășească 300 milioane lei. Din anul trecut, la cultura griu­lui, unitățile din județ au cultivat, alături de soiurile raionate, și li­niile Lovrin-231, Lovrin-10 Lovrin-13, pe circa 1.000 de hec­și tare. Aprecierile de care s-au bu­curat liniile create la Lovrin le-au impus pentru omologare. In toamnă, în județ, s-au semă­nat peste 4.000 ha cu aceste linii, din care 850 ha loturi pen­tru obținerea semințelor de elită La indicația Biroului Comitetului județean de partid, s­au cercetările pentru obținerea extins unui soi de grîu corespunzător zonei de deal și coline, cu soluri sărace Cu sprijinul Direcției generale agricole județene, și al specialiș­tilor din cooperativele agricole Darova, Traian Vuia, Ianova, Sta­­mora Română și din alte unități, s-au organizat numeroase loturi demonstrative cu soiuri și linii de grîu. Elucidarea acestei probleme își va aduce o mare contribuție la sporirea producției de grîu în județul nostru. Soiul de sfeclă de zahăr R. Poli- 7, generalizat in cultură, a con­tribuit in unele unități la reali­zarea încă din 1971 a produc­țiilor medii prevăzute pentru sfîr­­șitul actualului cincinal. Cu ase­menea rezultate se înscriu coope­rativele agricole din Lenauheim, Tomnatic, Variaș, Jimbolia și al­tele. La sfecla furajeră, soiul Polifuraj-26, rațonat în întreaga țară, se generalizează în cultură pe măsura producerii necesarului de sămință. Vorbind despre cînepa­ fiilor, so­iul Fibramuita, generalizat în pro­ducția din 1970, a cucerit anul tre­cut noi aprecieri din partea unități­lor cultivatoare, atît pentru sporul de producție și calitatea sa, cit și pentru contribuția la creșterea ran­damentului de prelucrare al topito­riilor. In perspectiva acestui cincinal, o altă plantă care va beneficia de a­­portul cercetărilor este ovăzul. In prezent, se încearcă în condiții de producție ovăzul de toamnă, cu o mare capacitate de cultură, ca și noi linii valoroase de primăvară. Semănatul de precizie al princi­palelor plante prășitoare cu mași­na SPC—6 s-a generalizat cu re­zultate bune și la sfecla de zahăr Privind combaterea chimică a bu­ruienilor, cercetările s-au extins la toate plantele, reușindu-se să se combată un număr mai mare de specii de buruieni și eliminîndu-se astfel pentru culturile post-mergâ­­toare pericolul remanenței. Răspunzind prevederilor progra­mului național și al celui județean de dezvoltare a zootehniei, labora­torul de cultura pajiștilor desfă­șoară o activitate complexă pentru sporirea producției de nutrețuri în zona solurilor sărace, prin extin­derea pajiștilor semănate. Primele rezultatele obținute pe podzolul de la G­a­v­o­j­d­i­­> arată că amestecul de trifoi sau ghizdei și păiușul de livezi, in condiții de amendare și fertilizare, asigură producții de circa 60.000 kg masă verde la hectar, de o cali­tate superioară, încercări asemănă­toare s-au întreprins, cu rezultate bune, și pe alte tipuri de soluri. In cadrul laboratorului de îmbu­nătățiri funciare, o atenție deose­bită se acordă măsurilor hidroa­­meliorative specifice numeroaselor terenuri joase cu exces de umidi­tate din această parte a țării. Din­tre metodele încercate, drenajul cirtită, modelarea și nivelarea te­renului, împreună cu trasarea unor rigole de scurgere a apelor excesi­ve au o contribuție hidroameliora­­tivă deosebită. Asemenea cercetări, întreprinse la ferma agricolă de stat din Tormac, s-au dovedit foar­te avantajoase. In domeniul economic, cercetări­le cu privire la zonarea și profi­larea producției agricole, precum și cele de organi­zare și retribuire a muncii din co­operativele agricole se înscriu pe li­nia sate sarciiilor tra­de partid, privind îmbunătă­țirea și perfecțio­narea unităților conducerii agricole. Cele două fer­me vegetale, care in același timp, sunt și unități pi­lot pentru încer­carea, în condiții de producție, a rezultatelor li mentale, dau expe­­a­­nțial cantități mari de semințe cu valoare biologică ridicată, destinate loturilor semin­­cere. In 1971, producțiile medii obținute au fost de 4.175 kg grîu, 3.806 kg orz, 3.515 kg ovăz, 2.460 kg mazăre și 7.180 kg porumb boabe la hectar. Aceste recolte ne-au per­mis să livrăm fermelor semințere peste 4.000 tone de semințe. Din producția animală s-au livrat 530 tone carne, 12.000 dl lapte, 130 tăurași și juninci pentru prăsilă și 100 v­eruși și scrofite. Toate aceste rezultate au condus la obținerea, în primul an al actua­lului cir­cinal, a unui beneficiu su­plimentar, depășindu-se cu peste 50 la sută prevederile de pian. Realizările acestea demonstrează multiplele posibilități de a spori producția agricolă și ele obligă co­lectivul nostru de cercetători atît la intensificarea studiilor prevăzu­te în planurile temat­ce pentru pe­rioada următoare, cit și, mai ales, la grăbirea generalizării în produc­ție a rezultatelor obținute. ing. EMIL VLAICU, director , in­g. OPREA SEGARCEANU cercetător principal, Stațiunea experimentală agricolă Lovrin ÎN ÎNTÎMPINAREA CELUI DE-AL il-LEA CONGRES AL ȚĂRĂNIMII COOPERATISTE SPOREȘTE APORTUL CERCETĂRII LA MODERNIZAREA AGRICULTURII TIMIȘENE Dacă ne referim la modul in care au fost realizate principale­­ obiec­tive de investiții, prevăzute pentru agricultura județului nostru, in a­­nul 1971, am putea menționa că re­zultatele, pe ansamblu, sunt poziti­ve. Potențialul de producție a crescut prin punerea în funcțiune a unor lucrări de hidroameliorații și construcții zootehnice. Este vor­ba de unele suprafețe scoase de sub influența excesului de umidi­tate din cadrul sis­­tem­ului, de mari proporții: Vinga — Biled — Bereg­­său, 13 grajduri cu 2.600 locuri din modernele comple­xe de creștere vacilor pentru lap­a­te, ce se constru­iesc la Variaș, Sin­­andrei și Peciu Nou, complexul de păsări Giroc și altele. Realizările obținute se dato­­resc efortului făcut de beneficiari și constructori, care nu poate fi in nici un caz minimalizat. Dar, se pune și problema dacă față de po­sibilități este suficient cit s-a rea­lizat intr-un an, sau există, pe un­deva, rezerve neglijate de benefi­ciari și constructori. Principalele șantiere de construc­ții au fost cutreierate, de nenumă­rate ori, de colective de îndrumare și control din partea beneficiarilor și constructorilor și de fiecare dată posibilitățile de realizare au fost apreciate cu optimism. Nu putem insă accepta calcule avînd in ve­dere, condiționămi în rezolvarea unor probleme conturate la general și fără șansă imediată de izbîndă. Desfășurarea susținută, intensă, a execuției era necesară pentru a re­duce din influența factorului timp, avînd in vedere că pe unele șan­tiere lucrările de construcții au în­ceput destul de tîrziu­­ (F.N C. Birola și Complexul zootehn­c de la I.A.S. Peciu Nou). Pe parcurs a tre­buit să fie rezolvate și unele pro­bleme legate de asigurarea forței de muncă și a materialelor de con­strucții. După părerea noastră, tim­pul extrem de favorabil din cursul anului nu a fost din plin folosit tocmai din aceste cauze. Am mai putea adăuga și organi­zarea necorespunzătoare a pe unele șantiere. In acest muncii sens, exemplificăm complexul Variaș, la care, deși în prima etapă lucrările s-au desfășurat corespunzător, pe parcurs au slăbit în intensitate, din care cauză realizările obținute au fost sub nivelul celorlalte complexe aflate în construcție, iar calitativ lucrările la obiectivul amintit nu sunt potrivit documentației de pro­iectare și a detaliilor de execuție, unele dintre acestea trebuind să fie complet refăcute (jgheaburile de furajare, bunăoară) Sarcinile prevăzute pentru anul 1972, ce urmează a se finanța prin unitatea noastră, reprezintă lucrări din sectorul agricol și cel al indus­triei alimentare. Un loc important îl ocupă obie­ctivele de hidroame­liorații și dezvoltarea capacității întreprinderii „Kandia“ privind producția de ciocolată, U.F.R.M A., prin construirea unei hale de fa­bricație mașini agricole, unități noi la Sinnicolaul Mare și Lugoj, apar­­ținind Industriei laptelui Timișoara etc. Pînă în prezent lucrările din planul de investiții sînt asigu­rate cu documentații și contracte în proporție de numai 75 la sută. Nerezolvarea­­ cit mai urgentă a acestor probleme va întîrzia ata­carea lucrărilor noi din planul de investiții. Sunt, de asemenea, bene­ficiari cu un volum important de utilaje necontractate, printre care Industria laptelui (8,6 milioane lei), Grupul de supraveghere a inves­tițiilor Timișoara (3 milioane lei), I.V.C.P. Timișoara (1,7 milioane lei) etc. Pentru a avea condiții care s.ă permită realizarea, in trimestrul I a.c.. a cel puțin 20 la sută din pli­nul anual este necesar, în primul rînd, să se asigure, de către bene­ficiari, documentațiile tehnico-ec >­­nomice. Or, nu sunt acoperite proiecte de execuție lucrările ori cu­vind barajul de retenție de 1,1 Surduc, aparținînd Grupului de supraveghere a investițiilor Ti­mișoara și dezvoltar­ea fabricii de ciocolată Kandia, pentru planul repartizat pe anul 1972. Pe de altă parte, este necesar ca la obiectivele neterminate să se im­prime, de către constructor, un ritm mult mai susținut execuți­ilor. In urma unei analize recente a rezultat că pe șantierele de la Variaș, Peciu Nou, Giroc, la unele obiective din Timișoara etc., constructorii nu lucrează pe un front larg, deși situația exis­tentă ar impune. Se aduc în dis­cuții mai multe justificări decit prevederea unor măsuri con­crete, care să permită o dinami­zare a muncii pe șantiere. Este necesar, deci să existe o preocupare mai­ mare pentru a se organiza în mod concret mun­ca pe șantiere și a se respecta Întocmai măsurile prevăzute. Tre­buie să se aibă in vedere urgența unor lucrări și perioada optimă in care se pot realiza pentru a nu se prelungi durata de execu­ție. In acest sens este necesar ca lucrările să fie mai bine corelate, în raport de procesul tehnologic, pentru a nu se produce, din a­­ceastă cauză, pierderi în produc­ție. Sunt unele greutăți in această privință la comp­lexul de porci Peciu Nou, la care alimentarea cu apă și utilitățile nu sunt terminate. Aceeași problemă se va ridica la com­plexele de vaci din sectorul de stat și cooperatist, dacă nu vor fi realizate timp lucrările pri­m­­vind alimentarea cu apă, sistemul de e­­vacuare a dejecți­ilor și capacitățile pentru creșe și ma­ternități In concluzie, așa cum a indicat recent Biroul Comitetului jude­țean de partid, se cere "a fiecare beneficiar să reanalizeze pozițiil« din planul de investiții, asigurînd, intr-un termen câ­ mai scurt, do­cumentațiile necesare contractării și deschiderii finanțării lucrărilor. De asemenea, pentru obiectivele neterminate să analizeze, cu con­structorii, programul desfășurării lucrărilor, pentru a se grăbi exe­cuția și punerea în funcțiune a tuturor capacităților. CONSTANTIN MATEI director adjunct al Băncii pentru agricultură și industrie alimen­tară, Sucursala Timiș Termenele de finalizare a noile obiective pot fi scurtate! In scopul sporirii producției de griu, pe tarlalele cooperativei agricole de la Lovrin mecanizatorii de la S.M.A. Gottlob, execută fertilizarea suplimentară cu îngrășăminte chimice azotoase. Foto : E. ROBICSEK La Casa pionierilor din Timișoara funcționează cercul aeronau­tic, frecventat cu pasiune de nen­umărați pionieri și școlari. ÎN RÎND CU „CEI MARI“... După cum ne informează profesoa­ra de agricultură, Virginia Păcuraru, de la Școala generală din Moșnița Nouă, elevii din localitate, sub în­drumarea cadrelor didactice, și-au propus ca — urmînd exemplul în hăr­nicie al părinților lor, membri ai co­operativei agricole — să întîmpine, înainte de toate, cu rezultate cît mai bune la învățătură Congresul al II- lea al Uniunii Naționale a Coopera­tivelor Agricole de Producție. în cinstea marelui eveniment din via­ța satelor, elevii de aici au înființat o microcooperativă agricolă. La festivi­­tea de la căminul cultural, prilejuită de constituirea microcooperativei, e­­levii au avut ca oaspeți și pe tovară­șii Pavel Barta, secretarul comitetului de partid și Gheorghe Sabău, prima­rul comunei. Prima adunare generală a micilor gospodari a încredințat funcția de președinte al unității ele­vului Vasile Mangu din clasa a VII-a, iar cea de contabil-șef, elevei Elisa­­beta Păcurariu. In această perioadă de muncă efer­vescentă „a celor mari“, pentru în­­tîmpinarea Congresului cooperatori­lor, elevii din Moșnița, la îndemnul organizației lor de pionieri, au hotă­­rît ca, pe lîngă rîvna de a obține re­zultate cît mai bune la învățătură, să muncească cu spor la fertilizarea celor 5 ha de teren ale microcoopera­tivei agricole, pe care le vor însămîn­­ța la primăvară cu porumb și floa­­rea-soarelui. Arta și realitate .Urmare din pag­­i­­nile exemple în această privință. Oricît de originală s-ar părea de­tașarea de realismul lui Slavici, după răscoalele din 1907, în pro­za cu temă rurală a lui Rebrea­­nu, Cala Galaction, Pavel Dan și alții, ea există sub forma unui ra­dicalism protestatar nemaiîntilnit pînă la acea dată. De ce n-ar exista atunci, în aceeași accepțiu­ne, un realism al epocii noastre, epocă ce se caracterizează prin fenomene sociale fără precedent în istoria poporului­ nostru ? Să fa­cem să se înțeleagă — spunea to­varășul Nicolae Ceaușescu — că realismul nu presupune impunerea unor tipuri și șabloane în artă, ci deschiderea căilor spre o artă în­floritoare“. Această artă își are solul propice în societatea socia­listă, în realitățile economice și sociale complexe și inedite, succesele multiple ale clasei mun­­n­citoare, într-un prezent de afir­mări rodnice care au atras aten­ția întregii lumi asupra noastră. Arta realistă, pornind de la pa­rametrii actuali, devine artă pros­pectivă, dobîndește și oferă bene­ficiarilor săi cunoașterea în pers­pectivă a viitorului „visînd“ ast­fel nu visuri hipnotice sau întru­chipări onirice suprarealiste, configurația moral-politică și pro­­­­fesională a omului socialist într-o societate socialistă. Nici lumea în care trăim nu e scutită de contradicții, începînd cu greutățile inerente luptei îm­potriva unei „erudiții încărcate“ atît de vizibil manifestată la unii dintre contemporani (setea de­­ chi­­verniseală pe orice cale, invidia, instabilitatea caracterului, slugăr­nicia, exacerbarea unui criticism de circumstanță, vedetismul, dis­prețul față de muncă etc.). Ar fi falsă și incompletă însă i­­maginea lumii noastre, dacă în realismul artei sale scri­itorul contemporan n-ar în­registra ca om al vremii sale, entuziasmul și efervescența care a cuprins pămîntul de la un capăt, la altul pentru realizarea i­­dealurilor de echitate socială si e­­galitate intre oameni și între persoane, dialogul viu al omului cu lumea pe teme politice și so­ciale, rezultatele palpabile ale re­voluției tehnico-științifice, de la intimitatea ultimelor componente cunoscute ale atomului pînă la temerarele explorări ale spațiilor dintre corpurile cerești, care gra­vitează în sistemul solar și în a­­fara lui, în intensitatea infinită a galaxiilor. Ar fi un non sens să presupunem că viața ce pulsează cu atâta energie în jurul nostru l-ar putea lăsa indiferent pe ar­tist, simbol al sensibilității, ca o harfă eoliană, în concertul contem­poraneității. Spațiul nostru istori­­co-geografic,­ profilul spiritual al omului care-1 stăpînește, relațiile socialiste dintre oameni și popoa­re, consecințele lor firești imedia­te sau mai îndepărtate, izbinzile și greutățile noastre, cultul muncii creatoare eliberată de cătușele blestemului biblic și ale exploată­rii, înaripatul avînt al îndrăznețe­lor planuri anuale și cincinale care schimbă demiurgic înfățișarea pă­­mîntului românesc, înțeleaptă ini­țiativă și oblăduire a partidului, patosul romantic care a pus stă­­pînire pe tineretul din uzine și de pe ogoare, din laboratoare și bi­blioteci sînt domenii în care va­­lorificînd activ resursele creatoare, arta realismului actual, artă so­cialistă, își va îmbogăți registrul sub multiple aspecte, acționînd po­trivit legităților cunoscute, asupra omului, cu eficiență sporită. Ceea ce și justifică, în definitiv, marea responsabilitate a literaturii rea­liste în actualitate. IECÖH J 11211 VINERI, 28 IAnUARIE 16,00—17,00 Teleșcoală. Celula (I) — structura , diviziune. Ele­mente de analiză (II) : Mulțimile numerelor R.C. 18,00 Căminul. 18,50 Pe Bîrzava în jos. Specta­col muzical-coregrafic susținut de Ansamblul Casei de cultură a sindicatelor din Reșița. 19­10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri: Băiețelul de pe afiș, „Spiridușu­­lui îi e frig...“. 19,30 Telejur­nalul de seară. 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mân­dric. 20,10 Film artistic : „Am fost tineri“ — producție a stu­diourilor cinematografice din Bulgaria. 21,55 Cadran interna­tional. Contraste în lumea capi­talului. 22,35 Farmecul operetei. 23,00 Telejurnalul de noapte. pe scene si ecrane VINERI, 28 IANUARIE LUGOJ I—I Teatrul german de stat : BLANA DE CASTOR (19,30) : C3 23 August : MIHAI STRO­­­GOFF CINEMATOGRAFE­ ­ Modern: LOVE STORY (8. SÎNNICOL­ AUL MARE 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Arta : GARA BIELORUSA D Arta : SPRIJINITI-L PE (9, 11, 14,30, 16,45) și ANNA DE­ SERII­LOR 1.000 DE ZILE (19) ; □ Parc . TUNELUL (10. 14, ifi. îs. 20): BUZIAȘ □ Studio : SPRIJINIȚI-L PE SERIE (9, 11. 14. 16. 18, 20)­­ Dinamo • OI IVFR □ Melodia: FLOAREA LOR- 11:1­0 010 ‘ CUVLE­­RELUI (9. 11. 15. 17. 19. 21) ; □ Victoria: LOS TARAN- JIMBOLIA TOS (10, 14. 16, 18, 20) : □ Muncitoresc Fratelia : RO­ a Flacăra : CORTUL ROȘU MEU ȘI JULIETA (15, 18); 9­roi Steaua roșie Mehala : TUR­NUL DE ARAMA (15, 17, 19) ; DETA rul Muncitoresc Freidorf : TĂ­CEREA B­ĂRBAȚILOR (17, 19) ; a Parc : URSUL ȘI PĂPUȘĂ DRAPELUL ROȘU-8.409 contraste ’Cotidiene -;V . -• Bufetul, vraiște Una dintre unitățile comerciale din comuna Giera este și bufetul aparținător cooperativei de con­sum Banloc. Gestionarul Francisc Filipi are un obicei cît se poate de curios. Sunt zile cînd — deși are un inventar de mii de lei — își lasă unitatea singură și pleacă. Așa a făcut și în ziua de 24 ia­nuarie cînd s-a dus să depună 3.000 de lei la agenția poștală. „Paza“ a lăsat-o în seama unui consumator, Nicolae Mura, pentru că „îl cunoaște și are încredere in el“. Vecinul lui, Matei Basch, ges­tionarul magazinului de textile­­încălțăminte, are și el... firma lui. Deși e frig de-a binelea nu mai face focul în soba pe care o are,­­­­ cu lemnele și cărbunii pe care, de asemenea, îi are. De la ora ÎS—19 tremură și el și consumatorii. N-ar strica un „duș“ rece pentru a-i încălzi pe lucrătorii comerciali din Giera. Impiegat recalcitrant Un mare număr de călători vo­iau să plece, cu autobuzul, la Ma­cedonia. Și-au luat bilete pentru cursa care pleacă la ora 6:4S și s-au pus pe așteptat în frig. (Auto­gara I.T.A. Timișoara). Autobuzul n-a venit. Oamenii s-au dus la im­piegatul de serviciu Mircea Isac care i-a „liniștit“ : „puteți să re­clamați unde vreți, chiar și la ziar, că toți știu cum circulăm". La ora 7,30 a plecat autobuzul de Mol­dova Nouă dar nu i-a luat decit pe călătorii pentru... Jebel, ne­­avînd alte opriri. Au rămas pe jos numeroși călători din Cebza, Petroman, Ciacova, fiecare urmînd să se descurce cum poate. Nici im­piegatul Isac nu a știut ce să le spună. Atunci de ce ar mai fi exis­­tind impiegați ! Pentru atitudinea lipsită de respect a fost sancționat cu diminuarea salariului cu­ S la suta pe luna ianuarie. Altă dată sperăm că va munci cum trebuie. Focul din ateliere intr-una din zilele trecute a iz­bucnit un incendiu în atelierul mecanic al fermei 1 A S. Ghizela, deoarece în incinta acestuia fost instalată o sobă metalică pen­­­tru încălzit, care era alimentată cu motorină printr-o instalație impro­vizată. Atragem atenția asupra a­­cestei situații deoarece și în alte unități, mai ales ateliere ale I.A.S. și ale cooperativelor agrico­le de producție, se practică astfel de metode. Faptul acesta, ca și existența unor focuri nesuprave­gheate au fost constatate de către organele de pompieri. Ele ar pre­fera să nu fie solicitate atunci cînd cineva strigă „foc“. De aceea, pre­­veniț­i-l! Doi trimit adrese, al treilea așteaptă Pentru munca efectuată in luna martie 1971, Ioan Pop, din co­muna Războieni Cetate, str. Vale nr. 239/A, județul Alba, urma să primească 307,23 lei de la Șantie­rul IV construcții-montaje Timi­șoara al întreprinderii de foraje București. Banii au fost expediați la 17 mai 1971 cu mandatul poș­tal nr. 497.266/62.463 prin Ofi­ciul P.T.T.R. nr. 1 Timișoara, dar nu ajung la destinație nici în au­gust. De două ori omul vine la Timișoara (un drum 116 lei!), își pierde zilele în van. Șantierul trimite adresele nr. 3.284 din 15 septembrie, 4.044 din 17 noiem­brie, 232 din 21 ianuarie, ca să nu mai socotim și numărul convor­birilor telefonice cu oficiul mu­nicipal și direcția județeană. Pă­gubașul sesizează și Miliția muni­cipiului Timișoara dar la banii de unde nu-s. Oricît de intens ar fi schimbul de adrese nu putem fi de acord ca nici după aproape un an de zile, Ion Pop — care ne se­sizează — să nu-și primească drepturile. Cocoșul de aur“... >» ... ar trebui să fie — cel pu­țin după cum ne arată titulatura — o unitate model de alimentație publică. Cuprins în rețeaua T.A.P.L., la „Cocoșul de aur" (bu­fet, str. I. Văcărescu, Timișoara) în mai fiecare zi, nu se face cu­rățenie, vînzătorii nu respectă cele mai elementare reguli de co­merț. Exemplul nerestituirii bani­­lor mărunți este și aici­ practicat. Vînzătoarea Elena Zabarovschi este un „model“ în această pri­vință. Cel mai mult se cîștigă din ce pică la sticlele cu bere. Sim­plu : nu restituie cîte 50 de bani. Și cum S0 ori­cine știe cît, fac, nu știu cît. .. ? Fiind prinsă asupra faptului, Inspecția comercială stat a municipiului Timișoara de a amendat-o cu 27S lei. Rubrică redactată de S N. PIRVU și I. BADIU

Next