Drapelul Roşu, iulie 1972 (Anul 28, nr. 8541-8566)

1972-07-04 / nr. 8543

Anul XXIX nr. 8.543 Marți, 4 iulie 1972 4 pagini, 30 bani CINCINALUL ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE­ ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI ȘI A CELEI­­ DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII FIECĂRUI LEU CHELTUIT - EFICIENȚĂ MAXIMĂ! " E bine știut că în cadrul măsu­rilor privind perfecționarea orga­nizării, planificării și conducerii activității economico-sociale, sta­bilite de Conferința Națională a partidului din decembrie 1967, o atenție deosebită a fost acordată creșterii eficienței toate compartimentele economice în producției materiale; în acest sens, realiza­rea cu o înaltă responsabilitate a Investițiilor se situează pe prim plan. De fapt, tocmai acest scop îl vizează și Legea nr. 72 din 1969, care stabilește concret ca­drul juridic de avizare și reali­zare a investițiilor. In baza legii s-au întreprins o serie de acțiuni, care au permis crearea condițiilor necesare pentru orientarea­ cores­punzătoare a uni­tăților în alege­rea variantelor ce­lor mai optime, cu grad înalt de excennță econo­mică. De altfel trebuie remarcat faptul că avizarea investițiilor se face acum pe baza unei fundamen­tări temeinice, pe date compara­tive, la care criteriul eficienței este determinant. In perioada actualului cincinal, ale cărui obiective, la chemarea partidului, se vor­ realiza înainte de termen, agricultura se concre­tizează pritr-o rapidă și complexă dezvoltare. In cele două mari pro­grame vizînd ridicarea gradului de valorificare a resurselor din județ, favorabile dezvoltării agri­culturii, sînt prevăzute însemna­te fonduri de ivestiții, îndreptate mai cu seamă pentru extinderea și modernizarea sectorului zo­otehnic și realizarea unor ample lucrări h­idro-ameliorative. In a­­cest an de puternic avînt în în­trecerea socialistă,­ în cinstea a­­propiatei Conferințe Naționale a partidului și aniversării Republi­cii se impune, cu acuitate, ampli­ficarea preocupărilor pentru obți­nerea unei înalte eficiențe a fie­cărui leu investit. In scopul creșterii producției și productivității muncii se accen­tuează tot mai mult în agricultura județului nostru procesul indus­trial, bazat pe aplicarea tehnolo­giilor moderne, pe rezultatele cer­cetării științifice. Complexele in­dustriale zootehnice de mare ca­pacitate pentru creșterea porcilor de la Beregsău și Birda, ca să le amintim numai pe acestea, con­cretizează elocvent această preo­cupare. Și sunt in curs de finaliza­re o serie de alte obietive simi­lare, atît în sectorul de stat cit și cooperatist, care vor asigura con­diții optime pentru creșterea pro­ducției animaliere. O altă direcție în care sunt con­centrate fonduri de Investiții considerabile o reprezintă exalta­rea unor importante lucrări hidro­­- ameliorative pentru a pune în con­diții normale de producție vaste terenuri inundabile și cu exces de umiditate. Pe prim-plan în a­­cest sens se situează marele com­plex de îndiguiri și desecări din zona Vinga-Biled-Beregsău, unde lucrările sunt în plină desfășurare. După cum se știe, lucrările de Investiții influențează, în primul rînd volumul producției materiale Dar­ rezultatele se cer analizate in raport direct cu fondurile chel­tuite, pe care trebuie să le devan­seze în proporții multiple. La re­centa Conferință de țară a ingi­nerilor si tehnicienilor, referindu­­se la această problemă, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia : „tre­buie să utilizăm cu chibzuință fiecare leu. Cînd facem o investi­ție, cînd cheltuim un leu, să ne punem întrebarea : cu­ vom reali­za ?... Fără a obține la mia de lei cheltuită o producție de 3-4 ori mai mare nu se poate lichida subdezvoltarea, nu ne putem apro­pia rapid de țările avansate din punct de vedere economic“. In acest mod trebuie să se acționeze, deci, atunci cînd este vorba de administrarea patrimoniului și de folosirea fondurilor materiale și bănești. In acest fel și rezultatele vor fi pozitive, economiile de cheltuieli se vor reflecta în pro­ducții și beneficii mai mari decit cele planificate. In urma unor analize efectuate mai sechi recent, îndea­­ia obiective­le mari, se con­stată vădit preocu­pa rea­lizarea pentru rea­unor in­dicatori de bază la nivelul pre­văzut în calculul eficienței­ econo­mice. Bunăoară F.N.C. Beregsău a realizat ritmic parametrii pro­iectați ai investiției, iar capa­cii­­tea a fost depășită cu 26 la s­ută Printre alte unități care obțin producții sporite și înregistrează beneficii crescînde se numără și complexul porcin din Beregsău și cel avicol din Giarmata. Cu toate acestea, există și o­­biective de investiții la care in­dicatorii tehnico-economici pro­iectați se realizează într-o peri­oadă mai mare decit cea planifi­cată. Așa de pildă, complexele zootehnice din Recaș și Hodoni și altele nu s-au încadrat încă la nivelul indicatorilor prevăzuți pentru producție și preț de cost, datorită faptului că nu s-a asigu­rat integral baza furajeră din producție proprie din care cauză CONSTANTIN MATEI, director adjunct al Sucursalei județene a Băncii pentru agricultură și industria alimentară (Continuare in pag a lll­a) „TOATE OBIECTIVELE DE INVESTIȚII­­ ÎNAINTE DE TERMEN“ PRODUCTIVITATE SPORITĂ PRIN MAȘINI DE CONCEPȚIE PROPRIE Economii antecalculate de aproape 600 000 lei Produsele realizate la fabrica „1 Iunie“ sunt deosebit de solicitate pentru calitatea ridicată și aspec­tul lor plăcut, plus de frumusețe. Pentru a da un Ivan Ciortus, șef al secției broderie și Constantin Igna, maistru, au conceput și rea­lizat o mașină de tricotat bentile­­galon, folosite la ornamentarea pro­duselor de îmbrăcăminte pentru copii. Bentițele sunt executate din fire de viscoză și fire teren. Uti­lajul funcționează pe principiul unei mașini de tricotat; ochiurile rezultate sunt colectate de dispozi­tivul de tracțiune care lucrează cu patru 4 benzi capete, producînd simultan de bentilă-galon într-o gamă variată de culori. Originala concepție a mașinii asigură o productivitate sporită, în paralel cu execuția unor modele într-o gamă variată de desene și bună calitate. Eficiența economică poate fi exemplificată de obține­rea unor economii de aproximativ 600.000 lei­ pe an. Recent, secția de broderie a fabricii­­.1 Iunie" a fost înzestrată prin autodotare cu un nou utilaj de productivitate ridicată. ÎN IMAGINE : Ioan Ciortuș, șeful secției și Constantin Igna, maistru, realizatorii noii mașini de confecționat galon. ÎNFLORIREA COMUNELOR PE TERENUL FERTIL AL CONDUCERII UNITARE Opinii ale secretarilor comitetelor de partid și primari ai comunelor In spiritul hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului și ale Con­gresului al X-lea al P.C.R., Conferința pe țară a secretarilor de par­tid și a președinților consiliilor populare comunale, ținută la sfîrși­­tul anului trecut, a stabilit c­ar­te­rul comitetelor comunale de partid în dezvoltarea economică și socială a satelor, acordînd acestor orga­ne teritoriale atribuții și răspunderi deosebite. Pornind de la aceste atribuții sporite am dori să cunoaștem cum acționați practic și cum apreciați, pe baza experienței acumulate, îndeplinirea funcțiilor de secretar al comitetului de partid și primar al comunei de aceeași per­soană? Ce satisfacții vă aduce acest cumul și ce îmbunătățiri consi­derați că ar putea fi aduse pentru obținerea unor rezultate și mai bune ? La întrebările redacției au răspuns mai mulți secretari ai co­mitetelor de partid și primari ai comunelor. Tată, în rezumat, op­­­inile lu­ i GHEORGHE MUNTE­ANU, — secretarul comitetului de partid și primar al comunei Beba Veche " Este un merit al partidului nos­tru faptul că, aplicînd creator în­­vățătu­ra marxist-leninistâ aduce necontenit îmbunătățiri formelor și metodelor de conducere, organiză­rii și desfășurării activității po­litice, economice și sociale. Utilita­tea acestor perfecționări se face simțită "în dezvoltarea de ansamblu a societății, în creșterea răspun­derii oamenilor fată de înflorirea localităților în care trăiesc și mun­cesc. Cînd mi s-a încredințat mun­ca de secretar al comitetului­ de partid și primar al comunei, am considerat că pentru rezolvarea cu competență a sarcinilor complexe ce-mi reveneau mie și întregului comitet comunal de partid, trebuie să pun un accent deosebit pe mun­ca colectivă, pe antrenarea tutu­or membrilor comitetului la înfăptui­rea sarcinilor operative și de per­spectivă. Începînd cu acest an am introdus practica ca la ședințele de birou și ale­­ comitetului să in­vităm cu regularitate, după caz, în funcție de problemele analizate, președinții și secretarii comitete­lor și ai organizațiilor de partid din cooperativele agricole, secțiile S.M.A. și fermele I.A.S., conducă­torii celorlalte unități și instituții de pe raza comunei. Stabilim îm­preună modalitățile de lucru, fixăm termenele de execuție, răs­punderile pe oameni, data cind vom analiza înfăptuirea măsurilor luate. Procedînd așa am evitat practica „pasării" de­ la unul la altul a sarcinilor, tendința de a aș­tepta noi instructaje, indicații su­plimentare. Constatăm cu satisfac­ție că știind precis ce au de făcut, membrii biroului comitetului co­munal de partid, între care amin­tesc pe tovarășii Ion Ardelean, Ra­­fila Mîrea, Ferdinand Barații, Du­mitru Cojereanu, Simion Fibișan, Dumitru Munteanu, Alexandru O­­ros și­ alții, exercită un control mult mai eficient, dovedesc răs­pundere pe linia îndrumării orga­nizațiilor de partid, a sectoarelor încredințate. ADRIAN CIOLACU, secretarul comitetului de partid și primar al comunei Comloșu Mare . După părerea mea, cumulul funcțiilor — secretar al comitetu­ ION UUARU (Continuare in pag. * II-a) In orele de răgaz, mai ales duminica, locuitorii orașelor si comunelor județului participă cu­ sîrguință la construirea de noi obiective social-culturale, amenajarea drumurilor și străzilor, a spațiilor verzi pentru înfrumusețarea continuă a localităților. IN CLIȘEU : Un grup de muncitori de la întreprinderea „Ex­­traceram" într-una din duminicile trecute, la amenajarea terenului din jurul Fabricii de tramvaie din Timișoara In interiorul ZIARULUI Planul pe 7 luni realizat pînă la 19 iulie a.c. Oglindă a hărniciei Sport ZILE HOTÂRÎTOARE PENTRU STRINGEREA LA TIMP A GRIULUI I O Decalajul este încă mare între­­ suprafețele recoltate și cele eli­­­­berate de paie Ritmul la semă­­­­natul culturilor succesive­­ poate fi îmbunătățit ! Recoltarea griului ma­­­­terializeazâ eforturile și­­ cheltuielile făcute in­­ cursul unui an, fiind un­­ moment deosebit al acti­­­­vității din agricultură. De­­ aceea este foarte impor­­t­­ant ca secerișul și Iran­­­­sportul să fie astfel efec­­­­tuate, nicit nici un bob­­ de gr­iu din noua recoltă să nu fie irosit. După fe­lul cum se desfășoară campania de vară din acest an, putem aprecia strădania mecanizatori­lor, țăranilor cooperatori, și a celorlalți lucrători de pe ogoare, care, an­grenați în marea întrece­(Continuare în pag. a llI-a) Stadiul recoltării griului, la cooperativele agricole, pînă la seara zilei de 7 iulie a.c. Situația este prezentată pe raza de activitate a S.M.A. Ieri, la Timișoara, a avut loc un important eveniment dedicat Conferinței Naționale a partidului: s-a deschis „Expoziția cartea social politică“ In întîmpinarea apropiatei Conferințe Naționale a partidu­lui, ieri la librăria „Mihai Emi­­nescu“ din Timișoara s-a deschis Expoziția cărții social-politice, organizată de Comitetul jude­țean Timiș al P.C.R . împreună cu Consiliul culturii și educației socialiste și Editura Politică. Au luat parte tovarășii George Mirola, membru al Biroului Co­mitetului județean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., Dumitru Preda, membru al Bi­roului Comitetului județean de partid, șeful secției propagandă, Traian Bunescu, membru su­pleant al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, Mircea Mîciu, directorul Direcției lite­­r­ar-editoriale a Consiliului cul­turii și educației socialiste, Georgeta Oancea, redactor-șef al Editurii Politice, Constantin Panciu, directorul Bazei pentru desfacerea cărții București, ac­tiviști de partid, de stat și ai organizațiilor de masă, repre­zentanți ai colectivelor de mun­că din principalele întreprinderi și instituții timișorene, oameni de știință, cultură și artă. Des­pre semnificația și conținutul expoziției au vorbit tovarășii Traian Bunescu și Georgeta Oancea care au subliniat rolul deosebit al cărții social-politice în îndeplinirea vastului program de dezvoltare a muncii ideolo­gice, adoptat de plenara CC. al P.C.R. din noiembrie 1971. La loc de frunte în ansamblul expoziției se situează culegerile de lucrări ale secretarului ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apărute in editurile din România, precum și în edituri din alte țări, cele 21 de volume ale culegerii tema­tice „Documente ale P.C.R.“. în expoziție sunt prezente, de a­­semenea, lucrări din domeniile filozofiei marxist-leniniste, so­ciologiei, economiei politice, ale activității politico-educative, is­toriei partidului comunist și a mișcării muncitorești din Româ­nia, monografii, studii etc. apă­rute în Editura Politică, Editu­ra Științifică, a Academiei, Da­cia, Editura Militară. ★ Expoziția care din prima zi s-a bucurat de interesul și apre­cierea unui număr considerabil de vizitatori — constituie o cu­prinzătoare mărturie a materia­lizării preocupărilor conducerii partidului, personal ale secre­tarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru apli­carea creatoare a principiilor generale ale marxism-leninismu­­lui la condițiile concrete ale ță­rii noastre, o expresie a dez­voltării gîndirii social-politice românești pe coordonatele sta­bilite de Congresele al IX-lea și al X-lea ale partidului, de Con­ferința Națională din 1967. ★ Intr-o convorbire pe care am avut-o cu tovarășa Georgeta Oancea, i-am solicitat cite­va date despre activitatea Editurii Politice. „Literatura so­­cial-politică reprezintă 16 la su­tă din totalul titlurilor ce apar anual. Numai din 1971 și pînă în prezent,­ Editura Politică publicat 440 de titluri, intr-un a tiraj de peste 52 milioane de INDICO SZATMÁRI (Continuare în pag. 1 ll-a) L

Next