Drapelul Roşu, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8593-8618)

1972-09-27 / nr. 8615

Anul XXIX nr. 8.615 Miercuri, 27 septembrie 1972 3* pag nit, «îl» bani In actuala campanie agricolă: Să organizăm exemplar munca, să folosim din plin toate forțele la recoltat și semănat! Importanța economică a culturii griului pentru județul nostru este bine cunoscută tuturor lucrătorilor din agricultură. Rezultatele bune obținute în anii anteriori și cu deosebi­re cele din 1972, ne îndrep­tățesc sa afirmăm că sunt sufi­ciente resurse pentru sporirea, în continuare a producției la această cultură. Exemplul I.A.S. Grabați, Variaș, al cooperativelor agricole din: Nerău, Tomnatic, Comloșu- Mare, Lenauheim, Topolovăț și al altor unități agricole­­ din județ care au realizat producții, medii de peste 4.000 kg la ha, pe întrea­ga­ suprafață de grîu, trebuie să fie un imbold spre mobilizarea tu­turor resurselor pentru ca pro­ducția de grîu în anul 1973 să se situeze pe o treaptă superioară ce­lei din acest an. Condițiile bune de umiditate din sol permit bună pregătire a patului germina­­­tiv, astfel că de la început există premise pentru recolte mari în anul viitor. Cea mai dinamică verigă din tehnologia culturii și cu eficacitate maximă în sporirea producției de grîu este folosirea cit mai rațio­nală a disponibilului de îngrășă­minte chimice din unități. Din rezultatele unităților cu producții mari la unitatea de suprafață, cit și a celor obținute în cercetare în anul 1972 s-a dovedit că sunt po­sibile de obținut producții de 6.000- 7.000 kg/ha, atunci cînd se dă a­­tenția cuvenită soiurilor celor mai valoroase și tuturor verigilor din tehnologia griului. La aplicarea îngrășămintelor, cu efecte maxime la cultura griului, trebuie să avem in vedere o serie întreagă de factori, care contribuie la o nutriție armonioasă și echili­brată — adecvată condițiilor și modului de cultură — materiali­zată pe fiecare tarla. Astfel, re­examinarea, din registrul griului, a modului de cultură a ultimilor ani, ne dă indicații prețioase cu privire la­­ felul și cantitatea În­grășămintelor aplicate în această perioadă și producțiile obținute; rotația de culturi și păstrarea sau îmbunătățirea fertilității chimice, biologice și fizice a solului; plan­ta premergătoare, sistemul lucrării de bază a solului și eventualele în­grășăminte aplicate în vară pentru producția anului 1973. Toate aceste informații sunt ne­cesare specialistului pentru a cal­cula și repartiza disponibilul de îngrășăminte din unitate, precum și cele care vor fi primite în con­tinuare, asigurînd echilibrul între elementele fertilizante și în canti­tăți corespunzătoare, astfel ca efectul economic să fie maxim. Avînd în vedere diversitatea condițiilor în care este cultivat grîul in județul nostru, pentru orientarea specialiștilor in aplica­rea îngrășămintelor, sintetizînd re­zultatele din unitățile de producție și cercetare, se fac următoarele recomandări : Pe toate solurile, griul are ne­voie de îngrășăminte cu azot și fosfor, iar în zona de deal — atunci cînd se cultivă după pre­mergătoare buhe, și terenuri amen­date care asigură condiții pentru obținerea unor producții de peste 2.500 kg/ha — este nevoie și de potasiu. Raportul optim între elementele fertilizante este determinat de zona pedoclimatică, de planta premergă­toare și de cantitățile de îngrășă­minte și amendamente folosite anterior. Astfel, în z cuna de șes, und­e precipitațiile­ sunt de regulă, mai mici și solurile mai fertile, ra­portul între azot , fosfor — sub­stanță activă — este de 1,2 pină la 1,5 :1, in cazul cînd prem­ergător­(Continuari în pag. a Ill-a) Recomandările Direcției generale agricole și ale Stațiunii experimen­tale agricole Lovrin cu privire la aplicarea îngrășămintelor chimice in actuala campanie de insamințari PORUMBULUI, spații necesare de depozitare!­ ­ In majoritatea unităților agricole s-a trecut masiv la recoltatul porumbului, întrucît hibrizii timpurii au ajuns de mult la maturita­te. De asemenea, ceilalți hibrizi sunt în faza de coacere, iar produc­ția este bună, pe cele mai multe suprafețe depășind substanțial pre­vederile de plan, firește, în aceste condiții se pune întrebarea, cum sunt pregătite bazele de recepție și unitățile agricole pentru de­pozitarea corespunzătoare a recoltei de porumb? Acesta a fost, de altfel, și scopul raidului organizat luni de ziarul nostru. La baza de recepție de la JEBEL ,intern informați că se preconizea­ză depozitarea producției de peste­ 10.000 tone porumb boabe. Cele 0 cooperative agricole și I.A.S. Voi­­teni, programate să aducă aici po­rumbul, îl vor transporta sub for­mă de știuleți, iar I.A.S. Liebling va mai aduce­­ și o parte sub formă de boabe, rezultate în urma recol­tării cu combinele Gloria. In pătulele metalice și cele din prefabricate se pot depozita 2.450 tone știuleți, iar 2.700 tone in 13 pâttre din panouri, din care 7 au fost amenajate pînă luni. Rămîne să se urgenteze și transportul res­tului de material, de la Deta, pen­tru ca, in următoarele 2—3 zile să fie montate toate panourile. Pen­tru ușurarea muncii, la descărca­tul porumbului, baza mai are in dotare două benzi transportoare cu nacleț­ De asemenea, pentru o diferență de 1.000 tone porumb știuleți, care nu ar avea spațiu în pătule, s-a stabilit organizarea muncii pentru transformarea în boabe și livrarea către beneficiari. Cu excepția deficitului de spațiu de depozitare, la Jebel am putut vedea toate pătulele bine pregăti­te, reparate, noului produs, gata de preluare. De fapt, în seara zilei de luni a și sosit primul tran­sport de porumb știuleți de la I.A.S. Liebling. Pentru a evita a­­glomerația mijloacelor de trans­port munca s-a organizat în așa fel incit se poate descărca porum­bul la 70 de guri, simultan. Bine-­­ înțeles, operativitatea depinde și de felul cum vor activa echipele de descărcare are unităților agri­cole. Dacă la Jebel am admirat cură­țenia, buna organizare a muncii și preocuparea pentru depozitarea o­­perativă a porumbului nu același lucru îi putem spune despre cele văzute la baza de recepție din TOKMAC. Aici pătulele de po­rumb — dacă se pot numi altfel — au un aspect jalnic ; la majorita­tea din ele panourile sunt împrăș­tiate, unele chiar degradate. Mai mult, greu se poate descurca ci­neva prin buruienile și plantele de porumb crescute in incinta­ bazei de recepție. Se mai găsesc­ nume­roase grămezi cu ciocălăi de po­­rumb. In ziua raidului am întîlnit 20 de elevi de la școala din Tor­mac, care veniseră să facă curățe­nie în curtea... „gospodarilor“. După cum ne-a informat șeful bazei de recepție, Iosif Vanici, la Tormac se vor depozita aproape 8.000 tone porumb știuleți și câ pentru 3.000 tone spațiul, este ame­najat, urmind a se mai primi, pînă la 15 octombrie (de ce așa tirziu ?), panouri și că, în final, va fi un deficit de 1.400 tone. Dar, din cele văzute, la fața locului, rezultă că in prezent doar 400—500 tone s-ar putea depozita în pătulele ce se prezintă, oarecum, în mod cores­punzător. De asemenea, se mai im­pun măsuri operative pentru tran­sportul ovăzului dintr-un patul și amenajarea mai bună a drumului de acces pentru mijloace de tran­sport. Tot la baza de recepție din Tor­mac se tărăgănează punerea în funcțiune a unui uscător, lucrare ce poate fi terminată în cel mult ing. A. KOCHITOVAN (Continue)­ în pag I­­ Mecanizatorii de la S.M.A. Cărpiniș sprijină în mod activ pe ță­ranii cooperatori din Jimbolia la recoltatul porumbului. (Foto : E. KOBICSEK) 1 -/ FILATORII, HOTĂRÂȚI SĂ-ȘI DEPĂȘEASCĂ ANGAJAMMENTELE Pe urmele valoroasei inițiative de la „Industria lunii": „14 zile pe an vom lucra cu materie primă economisită". întrecerea socialistă lansată în cinstea marilor evenimente ale a­­nului a prilejuit colectivelor de oameni ai muncii să studieze mai­­temeinic posibilitățile existente în întreprinderi și să-și reînnoiască angajamentele asumate. Urmări­rea obiectivelor majore propuse a dus la inițierea a o serie de ac­țiuni menite să contribuie la ches­terea productivității muncii, eco­nomisirea de materii prime, redu­cerea cheltuielilor materiale etc. Una dintre­­ inițiativele valoroase, generatoare de însemnate benefi­cii, este și cea de la „Industria linii“, secția filatură­­ pieptănată : „14 zile pe an să se lucreze cu ma­terie primă (pale) economisită“, încă din primul trimestru, o comi­sie economică de pe lingă comite­tul de partid și comisia inginerilor și tehnicienilor a întreprins un studiu in această direcție. Anali­­zînd posibilitățile existente, colec­tivele de studiu au ajuns la con­cluzia că, printr-o serie­ de măsuri tehnico-­organizatorice, cantitatea de deșeuri transformabile în fire de bună calitate poate fi conside­rabil mărită. Bazindu-se pe expe­riența și Rezultatele din anul tre­cut, cînd s-au refolosit­ în partizi 90 tone deșeuri de lînă și cîteva tone de fire, s-a stabilit ca în anul în curs să se refolosească 130 tone (și aceasta numai de la începutul trim. II), ceea ce corespunde cu materia primă necesară pentru 14 zile de lucru și cu un beneficiu de 2,5 milioane lei. Pentru realizarea obiectivelor stabilite a fost necesară antrena­rea tuturor categoriilor de sala­riați ai secției, fixarea de respon­sabilități individuale precise. Pen­tru muncitoare, sarcina­ principală constă în recuperarea integrală, a deșeurilor. Vizitînd secția,, am pu­tut vedea în dreptul mașinilor cu­tii speciale, compartimentiste, in care sunt adunate palele-deșeu. A­­cestea sunt duse apoi într-o încă­pere, deocamdată improvizată, un­de se sortează pe categorii și cu­lori, pentru ca apoi prin recondi­­ționare să fie refolosite, evitindu­­se în felul acesta risipa de materie primă. După fiecare schimb, se cîntăresc deșeurile de la fiecare mașină, pe om, putîndue se astfel determina cauzele producerii lor, căutîndu-se imediat și posibilități­le de remediere a deficiențelor în­­tîlnite. In felul acesta crește foar­te mult și responsabilitatea indi­viduală a muncitoarelor, fiecare strâduindu-se să reducă volumul deșeurilor, să se situeze în frun­tea acțiunii. Funcționarea mașinilor cu în­treaga lor capacitate și în tot tim­pul programului de lucru este condiție sine qua non pentru asigu­­­rarea unei productivități înalte și, implicit, a unor rezultate bune. In acest scop s-au trasat sarcini aju­torilor meșteri în­­ vederea întreți­nerii mașinilor și respectării întoc­mai a indicilor de utilizare, redu­cerii staționărilor pentru reparații, executării de­ reglaje optime, folo­s­­sirii dispozitivelor pentru curăți­rea bariilor la mașinile de filat cu inele. In cadrul măsurilor întreprinse se înscrie și perfecționarea și spe­cializarea cadrelor. Numai la sec­ția filatură pieptănată vor urma în acest an cursurile de reciclare un număr de 400 muncitoare, acțiune care in final se va solda cu o creș­tere remarcabilă a productivității și calității muncii. Pînă la sfîrși­­tul trimestrului III, se va crea­ un centru de sortare a deșeurilor care va permite colectarea pe sor­timente și culori, precum și odihna pretoriului, astfel ca firul supus solicitărilor să poată reveni, fapt ce va influența numărul ruperilor în fazele următoare. In ședința bi­roului comitetului de partid din luna august s-au discutat și anali­zat rezultatele obținute. Cifrele sînt concludente : pînă la 1­­ sep­tembrie s-au folosit in partizi 97 tone de materie primă economisi­tă, ceea ce corespunde cu necesa­rul pentru 10,5 zile. De asemenea s-a analizat amănunțit respectarea măsurilor stabilite și s-au stabilit noi sarcini de viitor. Sunt perspective pentru ca tim­pul care a mai rămas pînă la fine­le anului să permită nu numai realizarea, ci chiar depășirea an­gajamentului asumat, fapt ce va constitui un imbold în activitatea din anul viitor. Dintre participan­ții la acțiune care au obținut suc­cese remarcabile amintim pe Fran­­cisc Kalapiș, Pavel Kovács, Ion Moț, ajutori meșteri, care au con­tribuit în sectoarele de care răs­pund la reducerea simțitoare consumului specific de paie. Fila­n­toarele Gherghina Cuc, Ana Ga­lan, Maria Vadastec, prin întreține­rea mașinilor pe care le deservesc în perfectă stare de funcționare și curățenie și prin colectarea cu gri­jă a deșeurilor pe sorturi și culori, au reușit pînă a­cum să se situeze în fruntea acțiunii, să fie exemplu de dăruire în muncă pentru cele­lalte muncitoare. În viitor se preconizează lărgirea cadrului acțiunii, in sensul antre­nării colectivului de la filatura­ cardată, unde se prelucrează de­șeuri din fibre mai scurte. Din această succintă prezentare a măsurilor întreprinse și rezulta­telor obținute se poate trage con­cluzia că studiile de la „Industria lunii“ au creat o bază reală pentru amplificarea acestei acțiuni, pentru preluarea ei și de către alte unități textile din județ, stimulînd totoda­tă căutările în vederea realizării planului cincinal înainte de ter­men. TRAI­AN TODOR ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII IN ZIARUL DE AZI: Cabinetele de științe sociale, nuclee ale activității politico­­educative din școli Vitrina cu cărți Bani pentru sport sau pentru salariul magazinerului?... ...le plac mult eufe­mismele tovarășului Maxa Bendaru, directorul Ca­sei de cultură Deta , ne conturează o imagine ro­ză a peisajului — cu pre­cădere — cultural-artis­tic, relatîndu-ne că are două formații, teatrale cu o bogată activitate — nu, nu știm ce piese figurea­ză în repertoriul acestora. Are doar atîtea de ținut minte, dar ne asigură că există și două brigăzi­ ar­tistice de agitație, un cor. Pentru amănunte ne a­­dresăm metodistei Erika Hutter : „Noi am încer­cat să facem repetiții de teatru, dar e greu. Unii tineri nu vor să vină, al­ții da și am ajuns într-o­ fază ceva mai înaintată doar cu echipa de teatru în limba germană, fără să reușim să dăm spectacol. Cealaltă vrem­ for­mație e compusă din sa­lariați de la spital și sa­nepid care lucrează tn schimburi și e imposibil să se corelăm timpul li­ber. Cu brigada am dat două spectacole, la Ciaco­­va și Banloc, dar nu am reușit să promovăm la concursul județean pen­tru că am abordat un text foarte general, fără nici o referire la aspecte con­crete din Deta“. Atribuțiile metodistei se rezumă la instruirea brigăzii artistice de agi­tație și la coordonarea activității echipelor tea­trale ; în plus, conduce cercul de pian al Univer­sității populare unde are șapte cursanți. Căutăm să găsim explicații pentru timpul petrecut de inter­­locutoarea noastră la casa de cultură. Din 25 august și pînă la 21 sep­tembrie, unica ei preocu­pare a fost copierea în cî­teva exemplare a textu­lui unei piese ce urmează a intra în repertoriul for­mației teatrale. Nu e greu de calculat la ce sumă respectabilă se ridică ab­solut inutila manoperă copierii paginilor, mai a­ a­les că aceste piese se di­fuzează gratuit, în oricîte exemplare, de către Cen­trul județean de îndru­mare a mișcării artistice de masă. De la 15 septembrie la Casa de cultură Deta a fost angajat un nou me­todist. „Nu știu cum îl cheamă, știu doar că e un bun dansator“, a precizat tovarășul Maxa Bendaru. Filaret Cristescu este ab­solvent al Facultății de educație fizică Timișoara și unul­­ dintre cei mai activi membri ai ansam­blului folcloric „Timișul". Deocamdată nu prea știe ce va avea de făcut la casa de cultură. I s-a spus că va instrui un an­samblu folcloric care se va înființa, poate, odată... Cine răspunde însă de înfăptuirea principalei a­­tribuții a unui lăcaș de cultură, organizarea de manifestări politico-ideo­­logice și cultural-educati­ve ? Ce acțiuni de acest gen au fost înscrise pe luna în curs ? Pentru septembrie nu a fost in­tocmit încă nici un fel de plan, casa de cultură , a găzduit doar spectacolele cinematografului. Direc­torul casei de cultură spune că un plan­ a fost întocmit de metodista iar aceasta susține, că proba­bil l-a întocmit directo­rul ... Derulăm filmul acțiu­nilor pe luna august : un mare număr de expuneri, simpozioane și mese ro­tunde — pe hîrtie. Cine Anchetă realizată de : ILDICO SZATMÁRI Continua/t în pag. A II-a DULCEA TIHNĂ A ACTIVIȘTILOR CULTURALI DE LA DETA UN LĂCAȘ UNDE NU SE INTIMPLA NIMIC A SUBINGINERUL nu Înseamnă „JUMĂTATE DE INGINER" Pregătirea subinginerilor, la efortul maxim al cerințelor de pe șantier Grija pe care o manifestă parti­dul­ nostru pentru conducerea ne­mijlocită a producției, înzestrării uzinelor, fabricilor și șantierelor de construcții cu personal tehnic de înaltă tehnicitate, în conformitate cu dezvoltarea imperioasă a eco­nomiei societății noastre socialiste, a dus la înființarea în anul 1968 a cursurilor de subingineri pe lingă unele facultăți din institutele teh­nice de învățămînt superior. Absolvenții cursurilor de subin­gineri, și mă refer aici in general la cei ai facultăților de construcții, sunt formați pentru a deveni con­ducătorii de mîine ai șantierelor, pentru a se ocupa de realizarea di­­rectă a producției, de urmărirea si controlul calității lucrărilor. In domeniul construcțiilor, spre deo­sebire de producția de bunuri ma­teriale din fabrici și uzine, există o foarte mare varietate de lucrări, fiecare dintre ele reprezentînd, în felul ei, un unicat. Aceasta datori­tă faptului că, pe de o parte, con­strucțiile diferă foarte mult unele față de altele în funcție de desti­nația lor și de mărimea volumului pe care trebuie să-l înglobeze , în vederea adăpostirii unui anumit proces tehnologic sau a unei anu­mite funcționalități, și, pe de altă parte, prin concepția arhitectonică, prin rezolvarea constructivă a di­feritelor elemente care alcătuiesc ansamblul unui anumit edificiu sau complex de edificii legate între ele în vederea unui anumit scop.­ Pentru acest motiv consider că existența unui personal tehnic de înaltă calificare, care să conducă direct procesul de producție pe șantiere, alături de ingineri, este deosebit de importantă. Rolul sub­­inginerului în producție, în uzine sau pe șantiere va crește în viitor pe măsura consacrării tinerilor ab­solvenți ai acestor cursuri, pe mă­sura afirmării lor și a obținerii u­­nor rezultate care sä le confirme pregătirea profesională. Dintre principalele roluri pe care le vor avea in viitor absolvenții noștri pot fi amintite urmărirea și condu­cerea execuției lucrărilor la un punct de lucru sau la un grup de asemenea puncte — în conformi­tate cu condițiile tehnice din pro­iectul de execuție — controlul în permanență a­l calității lucrărilor încît aceasta să corespundă norma­tivelor în vigoare. De asemenea, ei sunt chemați să contribuie di­rect, prin modul cum organizează procesul de producție, la reduce­rea consumurilor de materiale și deci la reducerea prețurilor de cost ale lucrărilor de construcții, să în­tocmească grafice de eșalonare a execuțiilor, să controleze direct modul cum se face decontarea lu­crărilor, executate conform pre­vederilor legale (de aceea subingi­­nerul trebuie să-și întregească cu­noștințele primite în facultate pri­vind legislația în vigoare), sâ aibă Profesor universitar emerit decanul ing. DAN MATEESCU, Facultății de construcții Timișoara (Continuare tn pag. a ll-a) Construcții edilitare la Giulvăz Ca și in alte localități ale județului Timiș, la Giulvăz elementele de urbanizare vieții comunei își faci de o vre­a­me tot mai cunoscută prezența. Intre acestea un loc de frunte îl ocupă alimentarea cu apă potabilă ce permite instalarea de băi în casele țăranilor co­operatori și ale mecanizatori­lor, modernizarea rețelei stra­dale, a unităților comerciale și de prestații de servicii către populație Dacă e să ne refe­rim la apeduct, se poate releva faptul că angajamentul asumat la început de an — instalarea conductelor pe o lungime de 3.000 metri, a fost de pe acum depășit cu 1.000 metri.­­La îndemnul Comitetului co­munal de partid, cetățenii din localitate au hotărît, împreună cu deputații consiliului popu­lar, ca în întîmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a pro­clamării Republicii să mai mon­teze, conducte pe alți 1.000 me­tri de străzi.

Next