Drapelul Roşu, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8671-8697)
1972-12-07 / nr. 8676
• 2 INTEGRAREA ÎNVĂTĂMÎNTULUI CU CERCETAREA ȘI PRODUCȚIA • (Urmate din pag. 1) o serie de catedre să-și desfășoare activitatea într-un cadru adecvat profilului lor. Stațiunea didactică experimentală. Vorbitorul a apreciat în continuare că cercetarea științifică a cadrelor didactice și a studenților, deși a înregistrat linele realizări, nu este ancorată încă la un nivel corespunzător în realitățile agriculturii județului. La pașii pe care învățămintul economic timișorean trebuie sâ-i facă pentru racordarea sa nemijlocită la realitățile producției s-a referit și prof. dr. Dumitru Mareș, decanul Facultății de studii economice de la Universitate. In intervenția sa, prof. univ. loan Martin, de la Institutul agronomic, a relevat apoi aportul sporit pe care cadrele didactice trebuie sa-l aducă la inarmarea cu temeinice cunoștințe economice și organizatorice a viitorilor specialiști. Problemele organizării practicii studențești au fost aduse în discuție de șeful de lucrări dr. Diethardt Schiller, de la Universitate, și de studentul Ștefan Didu, de la institutul politehnic, care a evidențiat hotărîrea studenților de a-și forma deprinderi necesare în cadrul atelierelor școală și de a se perfecționa în sectoarele întreprinderilor, conștienți de responsabilitatea ce le revine ca viitori specialiști. In cuvîntul său, prof. dr. doc. loan Anton, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului politehnic, a subliniiat eforturile pe care, conducerea institutului, cu sprijinul Comitetului județean de partid, le întreprinde pentru pregătirea de specialiști, reliefind faptul că procesul de integrare a învățămîntului cu cercetarea și producția se află intr-un stadiu care se cere continuat la noi dimensiuni. Responsabilități mărite revin rectoratului, tuturor cadrelor didactice in realizarea sarcinii fundamentale a invățămîntului — pregătirea profesională și politică a studenților. O importanță mai mare trebuie, de asemenea, acordată sondării opiniei studenților, activării reprezentanților lor in consiliile profesorale și senate. Pentru a asigura o continuă Îmbunătățire a procesului de invățăminte a arătat prof. dr. doc. Fiul Brinzeu, rectorul Institutului de medicină — noi întreprindem acțiuni și măsuri de integrare a învățămintului preclinic cu cel clinic. In institut se acordă o atenție deosebită introducerii studenților din anul X in învățămintul universitar, pregătindu-i încă din acest stadiu să facă față cerințelor de activitate in institut. influențării studenților Necesitatea in activitatea de pregătire profesională, prin participarea activă la seminarii și practică, prin studiul individual intens, a fost subliniată de asistentul Ioan Boldea, președintele Consiliului U.R.S. pe centrul universitar, și de studentele Rodica Iacob, de la Universitate, și Iulia Miulescu, de la Institutul de medicină, care au relevat aportul sporit pe care trebuie să-l aducă asociațiile studențești, studenții comuniști în această direcție, ca și in munca de educare a tineretului Universitar. Darea de seamă, dezbaterile și măsurile pe care le-a adoptat conferința au relevat faptul că toți comuniștii, cadre didactice și clenți, prin activitatea depusă sauîn organizațiile de partid, asociații studențești, prin acțiunile pe care le susțin în rîndurile tineretului studios, ca și prin exemplul personal trebuie, să-și întărească spiritul militant, combativ puterea de influențare in transpunerea neabătută în viață a sarcinilor care revin Invățămîntului superior din documentele de partid. Luind cuvîntul in încheierea dezbaterilor, tovarășul Mihai Telescu a dat o înaltă apreciere activității organizației de partid pe centrul universitar, relevînd, totodată, spiritul analitic al dării de seamă prezentate, faptul că aceasta, ca și discuțiile, au reușit să ancoreze analiza desfășurării muncii de partid în problemele majore ale invățămîntului superior. In continuare, vorbitorul a evidențiat rezultatele pozitive obținute în ultimii doi ani de institutele de învățămint superior pe centrul universitar timișorean, faptul că a cunoscut o îmbunătățire crescândă participarea cadrelor didactice la viața politică și culturală a județului, a țării. Este, de asemenea, pozitivă activitatea unor cadre didactice din cadrul consiliilor și comitetelor oamenilor muncii din unitățile noastre economice, această legătură organică dintre învățămîntul superior și producție devenind tot mai evidentă. Rezultate bune s-au înregistrat în munca de educare, în activitatea politico-ideologică desfășurată în institute și facultăți. Se constată o ancorare tot mai puternică a invățămîntului superior în realitățile economico-sociale ale județului, tineretul universitar manifestînd o atitudine pozitivă față de învățătură, sarcina sa principală. A crescut participarea studenților la activitățile obștești și de muncă patriotică pentru realizarea diverselor obiective economice și social-culturale, demn de evidențiat fiind aportul studențimii în campania de recoltare a porumbului, în condițiile naturale vitrege din această toamnă. Aceste rezultate se datorează desigur și faptului că a sporit rolul organelor și organizațiilor de partid din institute și facultăți, al comitetului de partid pe centru universitar, care, imbogățindu-și experiența, dau dovadă de o competență mereu sporită. In cuvîntul său, tovarășul Mihai Telescu a insistat apoi asupra deficiențelor care se resimt încă în activitatea conducerilor de institute și facultăți, a organizațiilor de partid, a catedrelor și cadrelor didactice privind angajarea plenară în procesul legării invățămîntului superior și al cercetării de viața economico-socială tot mai complexă a județului, a patriei noastre. In fiecare institut există forțe puternice pentru a întreprinde o cercetare științifică multilaterală — unele colective afirmîndu-se în acest sens la nivel național — dar aceste forțe nu sînt coordonate suficient pentru a da răspuns problemelor pe care le ridică perfecționarea proceselor de producție din unitățile industriale și agricole, din alte sectoare ale economiei județului nostru, deși baza tehnico-materială a cercetării a cunoscut o dezvoltare ascendentă în ultima vreme. Vorbitorul s-a referit pe larg la dezvoltarea impetuoasă, in actualul cincinal și în perspectiva mai Îndepărtată, a industriei județului și in primul rînd a ramurilor celor mai moderne cum sînt construcția de mașini — și în cadrul acesteia industria electrotehnică și electronică — chimia și altele. Desfășurată în condițiile revoluției tehnico-științifice contemporane, dezvoltarea industriei timișene este de neconceput fără o continuă amplificare a cercetării științifice care să asigure perfecționarea neîncetată a tehnologiilor, asimilarea in fabricație a unor produse cu caracteristici tehnico-funcționale la nivelul celor din țările avansate din punct de vedere economic. Răspunzînd acestei sarcini, învățămintul superior timișorean trebuie, totodată, să pregătească specialiștii necesarinoilor obiective, să dea patriei cadre capabile să stăpînească tehnica nouă și, în același timp, să contribuie la progresul ei continuu. Rezultate tot mai mari se obțin în agricultura socialistă din județ, dezvoltarea in continuare a acesteia necesitînd o antrenare mai activă decit pînă acum a cadrelor didactice de la Institutul agronomic în găsirea de soluții eficiente pentru rezolvarea sarcinilor mari ce stau în fața unităților agricole, atît în ceea ce privește creșterea producției vegetale, cît și în domeniul zootehniei. Primul secretar al Comitetului județean de partid a apreciat că după consfătuirea din iulie 1971 și Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, organizațiile de partid din institute și facultăți, și-au intensificat preocupările deși în direcția muncii educative au făcut prea puțin ca măsurile pe care și le-au propus să fie transpuse în viață. Este de datoria comitetului de partid pe centru universitar să analizeze la nivelul tuturor senatelor și consiliilor profesorale, al organizațiilor de partid din fiecare institut, modul cum se înfăptuiesc sarcinile stabilite cu prilejul dezbaterii documentelor din iulie și noiembrie 1971, să urmărească sistematic modul in care procesul instructiv educativ răspunde cerințelor stabilite în aceste documente. O atenție deosebită trebuie acordată îmbunătățirii predării științelor sociale care, alături de celelalte discipline, trebuie să-și multiplice eficiența educativă. Un aport sporit în viața universitară se cere să-și aducă studenții comuniști, grupele de partid care trebuie să-și sporească forța de influențare în rîndurile întregii studențimi. Organizațiile și comitetele de partid trebuie să soluționeze problemele muncii de partid prin prisma științei conducerii, a perfecționării stilului și metodelor lor de lucru, să determine creșterea răspunderii fiecărui membru de partid, a fiecărui cadru didactic și student în vederea îndeplinirii obiectivelor care stau invățămîntului superior, nu în fața opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. La punctul doi de pe ordinea de zi, delegații la conferință au ales membrii și membrii supleanți ai noului comitet de partid pe centru universitar. întrunit în prima sa plenară, comitetul de partid a reales in funcția de secretar pe tovarășul prof. dr. Eugen Pop. TELEVIZIUNE JOI, 7 DECEMBRIE 9,00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 România în lume. 9,35 O viață pentru o idee : Angliei Saligny. 10,00 Curs de limba rusă — secția a 31-a. 10,30 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. O privire in lumea insectelor. 10,50 Teleobiectiv. 11,10 Telecinemateca . „Hoții de biciclete“. 12,30 Variațiuni pe muzică de Haydn. 12,50 Telejurnal. 16,00—17,00 școală. Geografia României Telefanul IV liceu). Dunărea. Biologie — planta în natură — film didactic. Economie politică — construcții. 17,30 Emisiune In limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Cronica literară. 19,00 Satul contemporan. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20,10 Comentariu la 40 de steme — județul Olt. 20,30 Studioul de poezie al TV prezintă spectacolul literar-muzical coregrafic „La porțile dorului“ — partea a II-a. 21,30 Pagini de umor . Retrospectivă Walt Disney. 21,50 Tinerii despre ei înșiși. 22,30 „24 de ore“. PE SCENE $1 ECRANE JOI, 7 DECEMBRIE □ Teatrul Național : ȘANTAJUL (19,30) 1 i—I Teatrul maghiar de stat : VALIZA CU ETICHETE (19,30); CINEMATOGRAFE [—I Modern : VACANȚA LA ROMA (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15); □ Arta : ANONIMUL VENETIAN (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc : DESPRE DRAGOSTE (18, 20) ; CĂLĂREȚII (10) ; □ Studio : BINECUVINTAȚI ANIMALELE ȘI COPII (9, 14, 16, 18, 20) ; DACII (11) ; □ Melodia : AVENTURI LA MAREA NEAGRA (11, 14,15, 17, 20) ; I—I Victoria : BAMBI (10, 14, 16, 18, 20); I—I Muncitoresc — Fratelia : FARMECUL ȚINUTURILOR SĂLBATICE (13) ; SUNETUL MUZICII (15, 18) ; I—I Steaua roșie Mehala : COPACII MOR IN PICIOARE (15, 17, 19) ; □ MUNCitOresc Freidorf : UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI (17, 19) ; LUC.OJ □ 23 August: MAMA GRANDORII iUIZIAȘ □ DinamO : TORA, TORA, TORA iN NICOLAUS: MARE □ Arta : FERMA DIN ARIZONA OK I A □ Parc ; DRUM IN PENUMBRA SIMBOLIA I—I Flacăra : CĂLĂREȚII Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român a pus în fața lucrătorilor din cercetare, între altele, sarcina de a-și intensifica activitatea în vederea producerii și generalizării în producție a unor soiuri și hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreț, de mare productivitate, care să valorifice mai din plin condițiile create prin extinderea chimizării, mecanizării și a lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Pornind de la acest deziderat, cercetătorii de la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin au desfășurat o activitate susținută pentru crearea unor soiuri mai bune, stabilirea tehnologiilor corespunzătoare condițiilor variate din zonă, corelate cu folosirea mijloacelor mecanice actuale și de perspectivă și cu obținerea unei mai bune eficiente economice. Ca urmare a acestor preocupări, stațiunea noastră a obținut unele rezultate care contribuie la folosirea mai eficientă a terenurilor producției și la sporirea agricole. Pot aminti că una din preocupările noastre de bază este crearea de soiuri noi la grîu, porumb, ovăz, cînepă și sfeclă, plante la care s-au obținut realizări remarcabile pe plan național. Astfel, a fost creat soiul de grîu Lovrin 10 de către dr. ing. V. Șiclovan, dr. ing. N. Săulescu și ing. I. Hoffmann ; hibridul de porumb IIS-400, de către ing. T Suba ; soiul de sfeclă de zahăr R. Poli 7 de către dr. doc. I. Stăescu, dr. Natalia Saru și dr. ing. N. Arfire ; soiul de sfeclă furajeră Polifuraj 26 — autori dr. ing. N. Arfire și ing. E. Balthazar ; cînepa Fibramulta 151 ; ovăzul C. 309 — ing. D. Daniil ; orzul C. 345 — dr. ing. V. Șiclovan. Autorii soiurilor și hibrizilor, precum și cercetătorii laboratorului de producerea seminței asigură verigile inițiale, permițînd astfel extinderea soiurilor in cit mai multe județe sau chiar în toată țara. Și pentru perioada următoare cercetătorii Stațiunii experimentale agricole Lovrin se prezintă cu unele creații valoroase. La grîu, de pildă, linia Lovrin 13 a dat față de Bezostaia 1 — în medie pe trei ani — un plus de 1.140 kg la hectar depășind și soiurile Aurora și Kaukaz. Acest spor justifică înmulțirea seminței și orientarea înlocuirii soiului Bezostaia 1 cu soiul nou Lovrin 10 și linia Lovrin 13. Au fost predate in rețeaua centrelor de încercarea și omologarea soiurilor (C.I.O.S.) liniile noi de grîu Lovrin 19, Lovrin 20 și Lovrin 21, care sunt mai precoce cu 3—4 zile și mai productive. în ceea ce privește cultura porumbului, se remarcă extinderea In țara noastră a hibridului simplu 400, care în 1972 a ocupat 300.000 hectare avînd asigurată sămînța pentru alte 500.000 hectare. Licența de producere a acestui hibrid a fost solicitată și de alte țări. O creație, care începe să se impună prin deosebita sa capacitate de producție în zonele favorabile de cultură din vestul țării și în condițiile de irigare din sudul țării hibridul simplu 415. este De asemenea, o serie de hibrizi de perspectivă foarte productivi, sunt experimentați în culturi comparative. La ovăzul de primăvară, liniile Lovrin 69—2717, Lovrin 69—3.805, au realizat sporuri de 15 la sută comparativ cu soiul 0. 309. Prin ameliorarea ovăzului de toamnă. Începută în 1968, s-a reușit crearea liniilor Lovrin 72,1.153, 1.154, 1.659 rezistente la iernare și cădere, fiind în același timp uniforme. Cultura ovăzului de toamnă prezintă avantajul constanței producției de la un an la altul, precum și un spor de recoltă de circa 25 la sută față de ovăzul de primăvară. La cinepă, sunt experimentate în rețeaua CIOS liniile noi Lovrin 34—65 și Lovrin 54—65, care depășesc soiul Fibramulta 151 la producția de sămînță cu 250- 300 kg la hectar și au un procent de fibră cu 4 la sută mai mare. In scopul sporirii resurselor de nutrețuri valoroase, la sfecla furajeră se încheie în acest an cercetarea in CIOS a unor noi rețeaua hibrizi plurigermi, dintre care s-au evidențiat Polifuraj 11 de tip semizaharat și Polifuraj 2 cu rădăcină de formă cilindrică, care se recoltează mai ușor și au concentrația mai mare comparativ cu hibridul Polifural 26. De asemenea, lucrările de perspectivă sunt axate pe monotermie genetică, pentru a se exclude săritul manual. Estimările făcute asupra eficienței lucrărilor de ameliorare au arătat că, prin introducerea soiurilor și hibrizilor noi creați, la stațiunea Lovrin se aduce anual economiei naționale un spor de 500 milioane lei. Avînd ca ghid Rezoluția Conferinței Naționale a partidului cu privire la realizarea înainte de termen a planului cincinal, lucrătorii Stațiunii experimentale agricole Lovrin sunt hotărîți să desfășoare o și mai intensă activitate pentru producerea și asigurarea semințelor unor soiuri superioare de cereale, plante tehnice și plante de nutreț, pentru a contribui astfel la obținerea unor producții mereu sporite. dr. ing. N. ARFIRE cercetător științific principal la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin VALORIFICARE DEPLINĂ A POTENȚIALULUI SOLURILOR NOASTRE! Rezultate ale cercetării la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin Bulevardul Leontin Sălăjan se prezintă, azi, ca una dintre modernele artere ale Timișoarei Inscrisă organic în realitățile întreprinderii sau instituției căreia aparține, brigada artistică de aginitație este o excelentă platformă pentru munca agitatorică, sintetizînd în repertoriile abordate, o tematică în consens cu cerințele productive privind realizarea indicatorilor de plan, instaurarea disciplinei în muncă, a unui climat moral adecvat vieții cotidiene. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971 si ale Conferinței Nationale a partidului din iulie a.c. ap. accentuat sarcinile care revin brigăzii de agitație, in care se întilnesc, deopotrivă, atit aprecierea, cinstirea muncii entuziaste, exemplare, cit, mai ales, criticarea unor neajunsuri, abateri de la normele eticii in muncă. Astfel, problematizată, brigada artistică de agitație este o tribună a opiniei colective. Am căutat să verificăm în ce mod această trăsătură există sau nu, urmărind evoluția celor peste 20 formații prezente intr-o trecere de ln revistă organizată, recent, in sala Clubului C.F.R. din Timișoara, manifestare artistică închinată aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Acestea au fost selecționate, adică, au învins în confruntări anterioare, socotite, într-un sens, ca avînd putere de exemplu. Le-am privit, deci, ca atare, pornind de la repertorii, ținută artistică, prezența scenică. E de apreciat, întîi de toate, strădania acestor colective de a include în text probleme legate direct de producție, de viața colectivelor de muncitori, aspect care a dus ufor chiar la recunoașterea întreprinderii sau instituției prin prisma programului prezentat. Specific brigăzii, conținutul său pendulează între relevarea aspectelor pozitive din munca productivă, salutând inițiativele valoroase, muncitorii fruntași, profilul lor comunist, puterea exemplului lor mobilizator. O trecere adecvată duce la criticarea unor nereguli, abateri de la morala si disciplina muncii colective, cazuri concrete de chiul si trîndăveală, spuse cu tăria criticii. E lesne de înțeles eficiența unei atitudini luată de brigadă contra unor asemenea muncitori sau situații; decurge, de aici, însăși specificitatea brigăzii, a îmbinării caracteristicilor panoului de onoare, dinamic, viu, mobilizator, dar si ale gazetei satirice, vehemente, constructive. Am remarcat prezența acestor date in programul brigăzilor artistice de agitatie de la I.M.T., Depoul C.F.R., Arta textilă, „Electromotor“, O.C.L. „Textile-încălțăminte", „Industria linii", în texte bine scrise, într-o formă curgătoare, pe partituri muzicale variate, antrenante, în ciuda existenței, să zicem, a unui singur acordeon. Dar, pe lingă acestea, cu generalități, adesea abordînd probleme minore, fără a insista asupra elementelor acute din viața întreprinderii sau unității, s-au prezentat formațiile de la I.C.I.L., I.L.L.T., „Tehnometal", T.A.P.L., „Avîntul", fabrica „Modern", iar unora dintre acestea (lor li se adaugă și cele de la „Garofița", U.T.T., „Electrobanat") le-a lipsit și culoarea scenică, diversitatea mișcărilor. Brigada, gen complex, se știe, îmbină estrada, cupidul, sceneta, monologul, toate pe un fond muzical; ea pretinde, inerent, prezența acestor elemente și nu abordarea invariabilă, cum am văzut adesea, a unuia singur. De aici și monotonia scenică, obositoare, evoluția componenților dînd impresia unor recitări în grup, cu falsuri și stridențe în text și muzică. Ca mod de abordare scenică, ținînd permanent trează atenția celor prezenți, prin variabilitate și complexitate în elemente, ne-au plăcut programele „Adevărul față-n față“ (I.M.T..), „Sîntem trei băieți isteți“ (Tehnolemn" ), „Tragic și nu prea“ (O.C.L. Textile-încălțăminte), „Cu toată viteza înainte“, înclinînd însă spre estradă, spre un montaj, festiv, nefiresc (Depoul C.F.R.), „Să vedem ce nu se vede“, (Industria lunii"), adevărate exemple de ceea ce trebuie să fie o brigadă artistică de agitație și nu, schimbind sintagma, doar o brigadă de agitație artistică (sau, nici măcar astfel!). Adică, deși nu primează, realizarea artistică nu trebuie in nici un caz expediată, prin montări formale, fără o logică a spectacolului. Brigada este un gen de spectacol, dar mobilizator, agitatoric, cu o vizibilă tentă educativă, formativă, cu multă forță de convingere. Tocmai prin jocul scenic, prin montaje, armonizarea grupului într-un lot unitar, bazat pe un text concret (nu cu false metafore sau epitete), brigada își găsește rostul, își direcționează eficiența astfel incit colectivele de muncitori să îi aștepte intr-adevăr evoluțiile, să îi simtă criticile sau aprecierile. Și acestea făcute cu toată seriozitatea fără vulgarități și excese ! hi general, în gala de la Clubul C.F.R., ca formă de spectacol am remarcat o orientare spre estradă. Similitudinile care există nu pot însă confunda cele două manifestări artistice. Dar, nici desființa, așa cum, pe aceeași scenă, au evoluat brigăzile de la I.C.I.L., I.L.L.T., U.T.F., T.A.P.L., „Arta textilă“, cu programe anoste și invariabilul semicerc al componenților nemișcați, pe o partitură gen „Zizi, azi e minunată“. .. în reglementarea aspectelor mai sus menționate, un rol esențial revine instructorului, textier și regizor, deopotrivă. Se întîmplă, însă, un fenomen deloc plăcut în ce privește activitatea instructorilor, ei sunt recrutați, în general, din afară, calitatea lor fiind mai degrabă aceea a unui regizor și nu ceea ce înseamnă intr-adevăr un animator, cunoscut și apreciat chiar în unitatea respectivă. Programul brigăzilor este semnat cam de aceiași instructori : Emil Șaiu (7 brigăzi), Petre Simionescu (4), Tiberiu Stoi (6), Ionel Geană (2) astfel că, de fapt, înfruntările au loc mai degrabă intre ei și nu între echipe. Ar trebui, credem, ca acești instructori (de fapt, numai unii dintre ei) să se îngrijească de formarea unor cadre chiar din membrii brigăzilor respective, care cunosc îndeaproape ritmurile vieții cotidiene a unității. Asta chiar în ciuda unor insuccese de început, intelese, însă, prin prisma unor reușite viitoare, mult mai eficiente, prin spectacole (dar nu, neapărat, spectacole !) chiar in secții, în timpul pauzelor din programul de muncă, acolo unde critica își simte destinația și invers. Suma de observații făcute mai sus izvorăște din cerința ca brigada artistică de agitație, ca formă eficientă a muncii de propagandă, să atingă, prin programele sale, varietate și primenite continuu, acea notă de instrument mobilizator, cu o aplicare imediată în conștiința salariaților. Documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R., prevăd o accelerare a dezvoltării economiei, sporirea sarcinilor productive, reducerea consumurilor de materii prime și materiale; ele se întrepătrund cu necesitatea creșterii nivelului de conștiință comunistă al tuturor oamenilor muncii, angajați plenar in edificarea multilaterală a României socialiste, sarcini care revin deopotrivă și factorilor agitatorici, in speță, brigada artistică. TEODOR BULZA BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE O EXCELENTĂ PLATFORMĂ A MUNCII POLITICE DE MASĂ DRAPELUL ROȘU -8.676 HĂRNICIA UNUI COLECTIV DE MEȘTEȘUGARI Evenimentul pe care-l vom trăi la sfîrșitul acestui an, sărbătorirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, este un fericit prilej de rememorare a drumului pe care l-a parcurs cooperativa meșteșugărească „Bănățeanul" din Sînnicolaul Mare de la înființarea ei în anul 1948 Atunci cînd cei 57 de lucrători pantofari s-au hotărît să-și unească drumul, cooperativa era profilată pe o singură ramură — pielărie, avînd două unități: încălțăminte — serie și reparații. In 1959 începe procesul de diversificare a secțiilor, ajungîndu-se în prezent la realizări demne de a fi amintite , cele 24 de forme de activitate ale celor 8 ramuri se desfașoara in cadrul a 60 de unități, pe un spațiu ce cuprinde nu numai orașul Sînnicolaul Mare, ci și localitățile din vecinătatea Cenad, Periam, Lovrin, Teremia Mare, Dudeștii Numărul lucrătorilor de Vechi, cele mai diverse meserii a crescut la mai mult de zece ori și e în continuă creștere. Sunt puse în aplicare cu succes indicațiile conducerii superioare de partid cu privire la extinderea muncii la domiciliu. Productivitatea muncii s-a dublat în ultimii șase ani, iar beneficiul a crescut, în aceeași cooperativei perioadă, de b ori. Președintele cooperativei, tov. Ioan Voichiță, ne conduce prin cîteva din secțiile cooperativei. Intr-o construcție nouă, realizată din fonduri proprii și prin munca voluntară a cooperatorilor, vizităm hala ce găzduiește atelierul de confecții îmbrăcăminte. Peste tot, multă lumină, animație. Actualmente creazăm două schimburi, secadar sunt toate perspectivele de a se ajunge la dublarea efectivului și la desfășurarea muncii în trei schimburi. La parter își desfășoară activitatea mecanicii. In fruntea lor se află comunistul Schulde, care ne spune : Mihai Realizăm lucrări dintre cele mai diverse, unele din ele, cum ar fi confecționarea de platforme pentru construcții, tronsoane, în cooperare cu întreprinderea „6 Martie" din Timișoara. Primim comenzi și din alte regiuni ale țării și ne străduim să facem totul pentru a onora aceste comenzi. Secția de covoare este în curs de mutare întrun spațiu nou, adecvat dinamicii ei. Deși nu de mult înființată secția e în plină extindere — ne spune tovarășa Sofia Doroghi. Spațiul nu ne mai ajunge. De la covoare de tip „Dorna“ cu 40.000 de noduri am ajuns la covoare de tip București cu 110.000 noduri, destinata exportului. Flori de cîmp, linii geometrice perfecte, peisaje policrome și-au dat întîlnire pe covoarele produse aici, pe care mîini pricepute le realizează cu migală și fantezie. In încheierea vizitei noastre am ajuns la „vatra“ cooperativei și vechea reședință a unității. Unitatea pantofărie-serie a devenit neîncăpătoare și ne vom muta într-o altă clădire în anul viitor, ne informează tov. P. Mayer. Trecerea de la o activitate aproape total manuală la o producție mecanizată cere un spațiu mai mare. Și noi, pantofarii — deși, cei mai vechi în cooperativă — vrem să ținem pasul cu vremea. Chiar în aceste zile am introdus sistemul „lipit“ la pantofi, ceea ce duce la o creștere substanțială a productivității muncii. In vizita noastră la cooperativa „Bănățeanul“ din Sînnicolaul Mare ne-au întîmpinat peste tot hărnicia, dorința de munci mai bine, ordinea și paasiunea unui colectiv care-și cunoaște bine îndatoririle. prof. V. SAVA DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI VOLUNTAR JOI, 7 DECEMBRIE 18,00 Actualitatea radio. 18,10 Emisiunea „Județul Arad în anii Republicii“. 18,30 ‘ Melodii populare de pe valea Mureșului. 18,50 Emisiune literară. Din cuprins : „Exigențele actului editorial“ — convorbire cu Simion Dima, directorul editurii . „Facla“. „La flacăra din inimi și cuptoare“ — poezii ale membrilor cenaclului literar „Semenicul“ din Reșița. 19,00 Poșta melodiilor. 19,45 Emisiunea „Amfiteatru școlar“. VINERI, 8 DECEMBRIE 6,00 Emisiunea „Curier economic“. 6,10 Cîntă sextetul „Perinița“. 6,25 Sumarul ziarului „Drapelul roșu“.