Drapelul Roşu, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8671-8697)

1972-12-07 / nr. 8676

• 2 INTEGRAREA ÎNVĂTĂMÎNTULUI CU CERCETAREA ȘI PRODUCȚIA • (Urmate din pag. 1) o serie de catedre să-și desfășoare activitatea într-un cadru adecvat profilului lor. Stațiunea didactică experimentală. Vorbitorul a apre­ciat în continuare că cercetarea științifică a cadrelor didactice și a studenților, deși a înregistrat li­nele realizări, nu este ancorată încă la un nivel corespunzător în realitățile agriculturii județului. La pașii pe care învățămintul econo­mic timișorean trebuie sâ-i facă pentru racordarea sa nemijlocită la realitățile producției s-a referit și prof. dr. Dumitru Mareș, decanul Facultății de studii economice de la Universitate. In intervenția sa, prof. univ. loan Martin, de la In­stitutul agronomic, a relevat apoi aportul sporit pe care cadrele di­dactice trebuie sa-l aducă la inar­­marea cu temeinice cunoștințe eco­nomice și organizatorice a viitori­lor specialiști. Problemele organizării practicii studențești au fost aduse în discu­ție de șeful de lucrări dr. Diet­hardt Schiller, de la Universitate, și de studentul Ștefan Didu, de la institutul politehnic, care a eviden­țiat hotărîrea studenților de a-și forma deprinderi necesare în ca­drul atelierelor școală și de a se perfecționa în sectoarele întreprin­derilor, conștienți de responsabili­tatea ce le revine ca viitori specia­liști. In cuvîntul său, prof. dr. doc. loan Anton, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului politehnic, a subliniiat eforturile pe care, conducerea institutului, cu sprijinul Comitetului județean de partid, le întreprinde pentru pregă­tirea de specialiști, reliefind faptul că procesul de integrare a învăță­­mîntului cu cercetarea și producția se află intr-un stadiu care se ce­re continuat la noi dimensiuni. Responsabilități mărite revin rec­toratului, tuturor cadrelor didacti­ce in realizarea sarcinii fundamen­tale a invățămîntului — pregăti­rea profesională și politică a stu­denților. O importanță mai mare trebuie, de asemenea, acordată son­dării opiniei studenților, activării reprezentanților lor in consiliile profesorale și senate. Pentru a asigura o continuă Îm­bunătățire a procesului de invăță­­mint­e a arătat prof. dr. doc. Fiul Brinzeu, rectorul Institutului de medicină — noi întreprindem ac­țiuni și măsuri de integrare a în­­vățămintului preclinic cu cel cli­nic. In institut se acordă o atenție deosebită introducerii studenților din anul X in învățămintul univer­sitar, pregătindu-i încă din acest stadiu să facă față cerințelor de activitate in institut. influențării studenților Necesitatea in activi­tatea de pregătire profesională, prin participarea activă la seminarii și practică, prin studiul individual intens, a fost subliniată de asisten­tul Ioan Boldea, președintele Con­siliului U.R.S. pe centrul universi­tar, și de studentele Rodica Iacob, de la Universitate, și Iulia Miules­­cu, de la Institutul de medicină, care au relevat aportul sporit pe care trebuie să-l aducă asociațiile studențești, studenții comuniști în această direcție, ca și in munca de educare a tineretului Universitar. Darea de seamă, dezbaterile și mă­surile pe care le-a adoptat confe­rința au relevat faptul că toți co­muniștii, cadre didactice și clenți, prin activitatea depusă sau­în organizațiile de partid, asociații studențești, prin acțiunile pe care le susțin în rîndurile tineretului studios, ca și prin exemplul perso­nal trebuie, să-și întărească spiri­tul militant, combativ puterea de influențare in­ transpunerea neabă­tută în­ viață a sarcinilor care re­vin Invățămîntului superior din documentele de partid. Luind cuvîntul in încheierea dez­baterilor, tovarășul Mihai Telescu a dat o înaltă apreciere activității organizației de partid pe centrul universitar, relevînd, totodată, spi­ritul analitic al dării de seamă pre­zentate, faptul că aceasta, ca și discuțiile, au reușit să ancoreze a­­naliza desfășurării muncii de partid în problemele majore ale invățămîntului superior. In conti­nuare, vorbitorul a evidențiat re­zultatele pozitive obținute în ulti­mii doi ani de institutele de învă­­țăm­int superior pe centrul univer­sitar timișorean, faptul că a cu­noscut o îmbunătățire crescândă participarea cadrelor didactice la viața politică și culturală a județu­lui, a țării. Este, de asemenea, po­zitivă activitatea unor cadre didac­tice din cadrul consiliilor și comi­tetelor oamenilor muncii din uni­tățile noastre economice, această legătură organică dintre învăță­­mîntul superior și producție deve­nind tot mai evidentă. Rezultate bune s-au înregis­trat în munca de educare, în acti­vitatea politico-ideologică desfășu­rată în institute și facultăți. Se constată o ancorare tot mai puter­nică a invățămîntului superior în realitățile economico-sociale ale județului, tineretul universi­tar manifestînd o atitudine pozitivă față de învățătură, sarcina sa principală. A crescut participa­rea studenților la activitățile ob­ștești și de muncă patriotică pen­tru realizarea diverselor obiective economice și social-culturale, demn de evidențiat fiind aportul studen­­țimii în campania de recoltare a porumbului, în condițiile naturale vitrege din această toamnă. Aceste rezultate se datorează desigur și faptului că a sporit rolul organelor și organizațiilor de partid din in­stitute și facultăți, al comitetului de partid pe centru universitar, care, imbogățindu-și experiența, dau dovadă de o competență mereu sporită. In cuvîntul său, tovarășul Mihai Telescu a insistat apoi asupra defi­ciențelor care se resimt încă în ac­tivitatea conducerilor de institute și facultăți, a organizațiilor de partid, a catedrelor și cadrelor di­dactice privind angajarea plenară în procesul legării invățămîntului superior și al cercetării de viața economico-socială tot mai comple­xă a județului, a patriei noastre. In fiecare institut există forțe pu­ternice pentru a întreprinde o cer­cetare științifică multilaterală — unele colective afirmîndu-se în a­­cest sens la nivel național — dar aceste forțe nu sînt coordonate su­ficient pentru a da răspuns proble­melor pe care le ridică perfecționa­rea proceselor de producție din u­­nitățile industriale și agricole, din alte sectoare ale economiei județu­lui nostru, deși baza tehnico-ma­­terială a cercetării a cunoscut o dezvoltare ascendentă în ultima vreme. Vorbitorul s-a referit pe larg la dezvoltarea impetuoasă, in actualul cincinal și în perspectiva mai Înde­părtată, a industriei județului și in primul rînd a ramurilor celor mai moderne cum sînt construcția de mașini — și în cadrul acesteia in­dustria electrotehnică și electroni­că — chimia și altele. Desfășurată în condițiile revoluției tehnico-ști­­ințifice contemporane, dezvoltarea industriei timișene este de necon­ceput fără o continuă amplificare a cercetării științifice care să asigu­re perfecționarea neîncetată a teh­nologiilor, asimilarea in fabricație a unor produse cu caracteristici tehnico-funcționale la nivelul celor din țările avansate din punct de vedere economic. Răspunzînd a­­cestei sarcini, învățămintul supe­rior timișorean trebuie, totodată, să pregătească specialiștii necesari­­noilor obiective, să dea patriei ca­dre capabile să stăpînească tehni­ca nouă și, în același timp, să con­tribuie la progresul ei continuu. Rezultate tot mai mari se obțin în agricultura socialistă din județ, dezvoltarea in continuare a aces­teia necesitînd o antrenare mai ac­tivă decit pînă acum a cadrelor di­dactice de la Institutul agronomic în găsirea de soluții eficiente pen­tru rezolvarea sarcinilor mari ce stau în fața unităților agricole, atît în ceea ce privește creșterea pro­ducției vegetale, cît și în domeniul zootehniei. Primul secretar al Comitetului județean de partid a apreciat că după consfătuirea din iulie 1971 și Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 no­iembrie 1971, organizațiile de par­tid din institute și facultăți, și-au intensificat preocupările deși în direcția muncii educative au făcut prea puțin ca măsurile pe care și le-au propus să fie transpuse în viață. Este de datoria comitetului de partid pe centru universitar să analizeze la nivelul tuturor senate­lor și consiliilor profesorale, al or­ganizațiilor de partid din fiecare institut, modul cum se înfăptuiesc sarcinile stabilite cu prilejul dezba­­terii documentelor din iulie și no­iembrie 1971, să urmărească siste­matic modul in care procesul in­structiv educativ răspunde cerin­țelor stabilite în aceste documente. O atenție deosebită trebuie acorda­tă îmbunătățirii predării științelor sociale care, alături de celelalte discipline, trebuie să-și multiplice eficiența educativă. Un aport sporit în viața univer­sitară se cere să-și aducă studen­ții comuniști, grupele de partid care trebuie să-și sporească forța de influențare în rîndurile între­gii studențimi. Organizațiile și co­mitetele de partid trebuie să solu­ționeze problemele muncii de par­tid prin prisma științei conducerii, a perfecționării stilului și metode­lor lor de lucru, să determine creș­terea răspunderii fiecărui membru de partid, a fiecărui cadru didac­tic și student în vederea îndeplini­rii obiectivelor care stau invățămîntului superior, nu în fața opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. La punctul doi de pe ordinea de zi, delegații la conferință au ales membrii și membrii supleanți ai noului comitet de partid pe centru universitar. întrunit în prima sa plenară, comitetul de partid a re­ales in funcția de secretar pe tova­rășul prof. dr. Eugen Pop. TELEVIZIUNE JOI, 7 DECEMBRIE 9,00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 România în lume. 9,35 O viață pentru o idee : An­gliei Saligny. 10,00 Curs de limba rusă — secția a 31-a. 10,30 De la Alfa la Omega — enciclo­pedie pentru elevi. O privire in lumea insectelor. 10,50 Tele­obiectiv. 11,10 Telecinemateca . „Hoții de biciclete“. 12,30 Varia­­țiuni pe muzică de Haydn. 12,50 Telejurnal. 16,00—17,00 școală. Geografia României Tele­­fa­nul IV liceu). Dunărea. Biolo­gie — planta în natură — film didactic. Economie politică — construcții. 17,30 Emisiune In limba maghiară. 18,30 La vo­lan — emisiune pentru condu­cătorii auto. 18,50 Cronica lite­rară. 19,00 Satul contemporan. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejur­nal. In cinstea aniversării Re­publicii — Cronica marii între­ceri. 20,10 Comentariu la 40 de steme — județul Olt. 20,30 Stu­dioul de poezie al TV prezintă spectacolul literar-muzical co­regrafic­­ „La porțile dorului“ — partea a II-a. 21,30 Pagini de umor . Retrospectivă Walt Dis­ney. 21,50 Tinerii despre ei în­șiși. 22,30 „24 de ore“. PE SCENE $1 ECRANE JOI, 7 DECEMBRIE □ Teatrul Național : ȘANTA­JUL (19,30) 1 i—I Teatrul maghiar de stat : VALIZA CU ETICHETE (19,30); CINEMATOGRAFE [—I Modern : VACANȚA LA ROMA (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15); □ Arta : ANONIMUL VENE­TIAN (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc : DESPRE DRAGOS­TE (18, 20) ; CĂLĂREȚII (10) ; □ Studio : BINECUVINTAȚI ANIMALELE ȘI COPII (9, 14, 16, 18, 20) ; DACII (11) ; □ Melodia : AVENTURI LA MAREA NEAGRA (11, 14,15, 17, 20) ; I—I Victoria : BAMBI (10, 14, 16, 18, 20); I—I Muncitoresc — Fratelia : FARMECUL ȚINUTURILOR SĂLBATICE (13) ; SUNETUL MUZICII (15, 18) ; I—I Steaua roșie Mehala : CO­PACII MOR IN PICIOARE (15, 17, 19) ; □ MUNCitOresc Freidorf : UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI (17, 19) ; LUC.OJ □ 23 August: MAM­A GRAN­DORII iUIZIAȘ □ DinamO : TORA, TORA, TORA i­N NICOLAUS: MARE □ Arta : FERMA DIN ARI­ZONA OK I A □ Parc ; DRUM IN PENUM­BRA SIMBOLIA I—I Flacăra : CĂLĂREȚII Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân a pus în fața lucră­torilor din cercetare, în­tre altele, sarcina de a-și intensifica activitatea în vederea producerii și ge­neralizării în producție a unor soiuri și hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreț, de mare productivitate, care să valorifice mai din plin condițiile create prin extinderea chimizării, me­canizării și a­­ lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Pornind de la acest de­ziderat, cercetătorii de la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin au desfă­șurat o activitate susți­nută pentru crearea unor soiuri mai bune, stabili­rea tehnologiilor cores­punzătoare condițiilor va­riate din zonă, corelate cu folosirea mijloacelor mecanice actuale și de perspectivă și cu obține­rea unei mai bune efi­ciente economice. Ca ur­mare a acestor preocu­pări, stațiunea noastră a obținut unele rezultate care contribuie la folo­sirea mai eficientă a te­renurilor producției și la sporirea agricole. Pot aminti că una din preocupările noastre de bază este crearea de so­iuri noi la grîu, porumb, ovăz, cînepă și sfeclă, plante la care s-au obți­nut realizări remarcabile pe plan național. Astfel, a fost creat soiul de grîu Lovrin 10 de către dr. ing. V. Șiclovan, dr. ing. N. Săulescu și ing. I. Hoffmann ; hibridul de porumb IIS-400, de către ing. T Suba ; soiul de sfeclă de zahăr R. Poli 7 de către dr. doc. I. Stă­­­­escu, dr. Natalia Saru și dr. ing. N. Arfire ; soiul de sfeclă furajeră Poli­­furaj 26 — autori dr. ing. N. Arfire și ing. E. Balt­hazar ; cînepa Fibramul­­ta 151 ; ovăzul C. 309 — ing. D. Daniil ; orzul C. 345 — dr. ing. V. Șiclovan. Autorii soiurilor și hibri­zilor, precum și cercetă­torii laboratorului de pro­ducerea seminței asigură verigile inițiale, permi­­țînd astfel extinderea so­iurilor in cit mai multe județe sau chiar în toată țara. Și pentru perioada ur­mătoare cercetătorii Sta­țiunii experimentale a­­gricole Lovrin se prezintă cu unele creații valoroa­se. La grîu, de pildă, linia Lovrin 13 a dat față de Bezostaia 1 — în medie pe trei ani — un plus de 1.140 kg la hectar depă­șind și soiurile Aurora și Kaukaz. Acest spor justi­fică înmulțirea seminței și orientarea înlocuirii soiului Bezostaia 1 cu so­iul nou Lovrin 10 și linia Lovrin 13. Au fost preda­te in rețeaua centrelor de încercarea și omologarea soiurilor (C.I.O.S.) liniile noi de grîu Lovrin 19, Lo­vrin 20 și Lovrin 21, care sunt­ mai precoce cu 3—4 zile și mai productive. în ceea ce privește cul­tura porumbului, se re­marcă extinderea In țara noastră a hibridului sim­plu 400, care în 1972 a ocupat 300.000 hectare a­­vînd asigurată sămînța pentru alte 500.000 hecta­re. Licența de producere a acestui hibrid a fost so­licitată și de alte țări. O creație, care începe să se impună prin deosebita sa capacitate de producție în zonele favorabile de cultură din vestul țării și în condițiile de iriga­re din sudul țării hibridul simplu 415. este De asemenea, o serie de hi­brizi de perspectivă foar­te productivi, sunt experi­mentați în culturi compa­rative. La ovăzul de primăva­ră, liniile Lovrin 69—2717, Lovrin 69—3.805, au rea­lizat sporuri de 15 la sută comparativ cu soiul 0. 309. Prin ameliorarea o­­văzului de toamnă. În­cepută în 1968, s-a reușit crearea­ liniilor Lovrin 72,1.153, 1.154, 1.659 re­zistente la iernare și că­dere, fiind în același timp uniforme. Cultura ovăzu­lui de toamnă prezintă avantajul constanței pro­ducției de la un an la al­tul, precum și un spor de recoltă de circa 25 la sută față de ovăzul de primăvară. La cinepă, sunt experimentate în re­țeaua CIOS liniile noi Lovrin 34—65 și Lovrin 54—65, care depășesc so­iul Fibramulta 151 la pro­ducția de sămînță cu 250- 300 kg la hectar și au un procent de fibră cu 4 la sută mai mare. In scopul sporirii re­surselor de nutrețuri va­loroase, la sfecla furaje­ră se încheie în acest an cercetarea in CIOS a unor noi rețeaua hibrizi plurigermi, dintre care s-au evidențiat Poli­­furaj 11 de tip semizaha­­rat și Polifuraj 2 cu ră­dăcină de formă cilindri­că, care se recoltează mai ușor și au concentrația mai mare comparativ cu hibridul Polifural 26. De asemenea, lucrările de perspectivă sunt axate pe monotermie genetică, pentru a se exclude sări­­tul manual. Estimările făcute asupra eficienței lucrărilor de ameliorare au arătat că, prin introducerea soiuri­lor și hibrizilor noi creați, la stațiunea Lo­vrin se aduce anual eco­nomiei naționale un spor de 500 milioane lei. Avînd ca ghid Rezolu­ția Conferinței Naționale a partidului cu privire la realizarea înainte de ter­men a planului cincinal, lucrătorii Stațiunii expe­rimentale agricole Lovrin sunt hotărîți să desfășoa­re o și mai intensă activi­tate pentru producerea și asigurarea semințelor u­­nor soiuri superioare de cereale, plante tehnice și plante de nutreț, pentru a contribui astfel la ob­ținerea­­ unor producții mereu sporite. dr. ing. N. ARFIRE cercetător științific prin­cipal la Stațiunea experi­mentală agricolă Lovrin VALORIFICARE DEPLINĂ A POTENȚIALULUI SOLURILOR NOASTRE! Rezultate ale cercetării la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin Bulevardul Leontin Sălăjan se prezintă, azi, ca una dintre modernele artere ale Timișoarei Inscrisă organic în realitățile în­treprinderii sau instituției căreia aparține, brigada artistică de agi­ni­tație este o excelentă platformă pentru munca agitatorică, sintetizînd în repertoriile abordate, o tematică în consens cu cerințele productive privind realizarea indicatorilor de plan, instaurarea disciplinei în mun­că, a unui climat moral adecvat vieții cotidiene. Documentele Ple­narei C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971 si ale Conferinței Na­tionale a partidului din iulie a.c. ap. accentuat sarcinile care revin brigăzii de agitație, in care se în­­tilnesc, deopotrivă, atit aprecierea, cinstirea muncii entuziaste, exem­plare, cit, mai ales, criticarea unor neajunsuri, abateri de la normele e­­ticii in muncă. Astfel, problemati­zată, brigada artistică de agitație este o tribună a opiniei colective. Am căutat să verificăm în ce mod această trăsătură există sau nu, ur­mărind evoluția celor peste 20 formații prezente intr-o trecere de ln revistă organizată, recent, in sala Clubului C.F.R. din Timișoara, ma­nifestare artistică închinată aniver­sării a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Acestea au fost selecțio­nate, adică, au învins în confrun­tări anterioare, socotite, într-un sens, ca avînd putere de exemplu. Le-am privit, deci, ca atare, pornind de la repertorii, ținută artistică, pre­zența scenică. E de apreciat, întîi de toate, strădania acestor colective de a include în text probleme legate direct de producție, de viața colec­tivelor de muncitori, aspect care a dus uf­or chiar la recunoașterea în­treprinderii sau instituției prin pris­ma programului prezentat. Specific brigăzii, conținutul său pendulează între relevarea aspecte­lor pozitive din munca productivă, salutând inițiativele valoroase, mun­citorii fruntași, profilul lor comu­nist, puterea exemplului lor mobili­zator. O trecere adecvată duce la criticarea unor nereguli, abateri de la morala si disciplina muncii colec­tive, cazuri concrete de chiul si trîndăveală, spuse cu tăria criticii. E lesne de înțeles eficiența unei ati­tudini luată de brigadă contra unor asemenea muncitori sau situații; decurge, de aici, însăși specificita­tea brigăzii, a îmbinării caracteris­ticilor panoului de onoare, dinamic, viu, mobilizator, dar si ale gazetei satirice, vehemente, constructive. Am remarcat prezența acestor date in programul brigăzilor artistice de agitatie de la I.M.T., Depoul C.F.R., Arta textilă, „Electromotor“, O.C.L. „T­extile-încălțăminte", „Industria linii", în texte bine scrise, într-o formă curgătoare, pe partituri mu­zicale variate, antrenante, în ciuda existenței, să zicem, a unui singur acordeon. Dar, pe lingă acestea, cu genera­lități, adesea ab­or­dînd probleme mi­nore, fără a insista asupra elemen­telor acute din viața întreprinderii sau unității, s-au prezentat forma­țiile de la I.C.I.L., I.L.L.T., „Teh­­nometal", T.A.P.L., „Avîntul", fa­brica „Modern", iar unora dintre acestea (lor li se adaugă și cele de la „Garofița", U.T.T., „Electroba­nat") le-a lipsit și culoarea scenică, diversitatea mișcărilor. Brigada, gen complex, se știe, îmbină estrada, cupidul, sceneta, monologul, toate pe un fond muzical; ea pretinde, inerent, prezența acestor elemente și nu abordarea invariabilă, cum am văzut adesea, a unuia singur. De aici și monotonia scenică, obositoa­re, evoluția componenților dînd im­presia unor recitări în grup, cu fal­suri și stridențe în text și muzică. Ca mod de abordare scenică, ți­­nînd permanent trează atenția ce­lor prezenți, prin variabilitate și complexitate în elemente, ne-au plăcut programele „Adevărul față-n față“ (I.M.T..), „Sîntem trei băieți isteți“ (Tehnolem­n" ), „Tragic și nu prea“ (O.C.L. Textile-încălțăminte), „Cu toată viteza înainte“, în­­clinînd însă spre estradă, spre un montaj, festiv, nefi­resc (Depoul C.F.R.), „Să ve­dem ce nu se vede“, (Industria lunii"), adevărate exemple de ceea ce trebuie să fie o brigadă artistică de agitație și nu, sch­imbind sin­tagma, doar o brigadă de agitație­­ artistică (sau, nici măcar astfel!). Adică, deși nu primează, realizarea artistică nu trebuie in nici un caz expediată, prin montări formale, fă­ră o logică a spectacolului. Brigada este un gen de spectacol, dar mobilizator, agitatoric, cu o vi­zibilă tentă educativă, formativă, cu multă forță de convingere. Tocmai prin jocul scenic, prin montaje, ar­monizarea grupului într-un lot uni­tar, bazat pe un text concret (nu cu false metafore sau epitete), briga­da își găsește rostul, își direcționea­­ză eficiența astfel incit colectivele de muncitori să îi aștepte intr-ade­văr evoluțiile, să îi simtă criticile sau aprecierile. Și acestea făcute cu toată seriozitatea fără vulgarități și excese ! hi general, în gala de la Clubul C.F.R., ca formă de spectacol am remarcat o orientare spre estradă. Similitudinile care există nu pot în­să confunda cele două manifestări artistice. Dar, nici desființa, așa cum, pe aceeași scenă, au evoluat brigăzile de la I.C.I.L., I.L.L.T., U.T.­F., T.A.P.L., „Arta textilă“, cu programe anoste și invariabilul semicerc al componenților nemișcați, pe o partitură gen „Zizi, azi e mi­nunată“. .. în reglementarea aspectelor mai sus menționate, un rol esențial revi­ne instructorului, textier și regizor, deopotrivă. Se întîmplă, însă, un fenomen deloc plăcut în ce privește activitatea instructorilor, ei sunt re­crutați, în general, din afară, cali­tatea lor fiind mai degrabă aceea a unui regizor și nu ceea ce înseamnă intr-adevăr un animator, cunoscut și apreciat chiar în unitatea respec­tivă. Programul brigăzilor este sem­nat cam de aceiași instructori : Emil Șaiu (7 brigăzi), Petre Simionescu (4), Tiberiu Stoi (6), Ionel Geană (2) astfel că, de fapt, înfruntările au loc mai degrabă intre ei și nu între echipe. Ar trebui, credem, ca acești instructori (de fapt, numai unii dintre ei) să se îngrijească de formarea unor cadre chiar din mem­brii brigăzilor respective, care cu­nosc îndeaproape ritmurile vieții co­tidiene a unității. Asta chiar în ciuda unor insuccese de început, in­telese, însă, prin prisma unor reuși­te viitoare, mult mai eficiente, prin spectacole (dar nu, neapărat, spec­tacole !) chiar in secții, în timpul pauzelor din programul de muncă, acolo unde critica își simte destina­ția și invers. Suma de observații făcute mai sus izvorăște din cerința ca briga­da artistică de agitație, ca formă eficientă a muncii de propagandă, să atingă, prin programele sale, va­rietate și primenite continuu, acea notă de instrument mobilizator, cu o aplicare imediată în conștiința salariaților. Documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R., prevăd o­­ accelerare a dezvoltării economiei, sporirea sarcinilor productive, redu­cerea consumurilor de materii prime și materiale; ele se întrepătrund cu necesitatea creșterii nivelului de conștiință comunistă al tuturor oa­menilor muncii, angajați plenar in edificarea multilaterală a României socialiste, sarcini care revin deopo­trivă și factorilor agitatorici, in speță, brigada artistică. TEODOR BULZA BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE O EXCELENTĂ PLATFORMĂ A MUNCII POLITICE DE MASĂ DRAPELUL ROȘU -8.676 HĂRNICIA UNUI COLECTIV DE MEȘTEȘUGARI Evenimentul pe care-l vom trăi la sfîrșitul acestui an, săr­bătorirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, este un fericit prilej de rememorare a drumului pe care l-a parcurs cooperativa meșteșugărească „Bănățeanul" din Sînnicolaul Mare de la înființarea ei în a­­nul 1948 Atunci cînd cei 57 de lucrători pantofari s-au hotărît să-și unească drumul, coopera­tiva era profilată pe o singură ramură — pie­­lărie, avînd două unități: în­călțăminte — se­rie și reparații. In 1959 începe procesul de di­­versificare a secțiilor, ajun­­gîndu-se în pre­zent la realizări demne de a fi amintite , cele 24 de forme de activi­tate ale celor 8 ramuri se des­­fașoara in cadrul a 60 de uni­tăți, pe un spațiu ce cuprinde nu numai orașul Sînnicolaul Mare, ci și localitățile din veci­nătate­a Cenad, Periam, Lovrin, Teremia Mare, Dudeștii Numărul lucrătorilor de Vechi, cele mai diverse meserii a crescut la mai mult de zece ori și e în continuă creștere. Sunt puse în aplicare cu succes indicațiile conducerii superioare de partid cu privire la extinderea muncii la domiciliu. Productivitatea muncii s-a dublat în ultimii șase ani, iar beneficiul a crescut, în aceeași cooperativei perioadă, de b ori. Președintele cooperativei, tov. Ioan Voichiță, ne conduce prin cîteva din secțiile cooperativei. Intr-o construcție nouă, reali­zată din fonduri proprii și prin munca voluntară a cooperatori­lor, vizităm hala ce găzduiește atelierul de confecții îmbrăcă­minte. Peste tot, multă lumină, animație. Actualmente crează­m­ două schimburi, se­ca­dar sunt toate perspectivele de a se ajunge la dublarea efectivului și la desfășurarea muncii în trei schimburi. La parter își desfășoară acti­vitatea mecanicii. In fruntea lor se află comunistul Schulde, care ne spune : Mihai Rea­lizăm lucrări dintre cele mai diverse, unele din ele, cum ar fi confecționarea de platforme pentru construcții, tronsoane, în cooperare cu întreprinderea „6 Martie" din Timișoara. Pri­mim comenzi și din alte regiuni ale țării și ne străduim să fa­cem totul pentru a onora aces­te comenzi. Secția de covoare este în curs de mutare într­­un spațiu nou, adecvat dinami­cii ei. Deși nu de mult înfiin­țată secția e în plină extindere — ne spune to­­varășa Sofia Doroghi. Spațiul nu ne mai ajunge. De la covoa­re de tip „Dorna“ cu 40.000 de noduri am ajuns la covoare de tip București cu 110.000 noduri, destinata exportului. Flori de­­ cîmp, linii geometrice perfecte, peisaje policrome și-au dat în­­tîlnire pe covoarele produse aici, pe care mîini pricepute le realizează cu migală și fantezie. In încheierea vizitei noastre am ajuns la „vatra“ cooperati­vei­­ și­ vechea reședință a uni­tății. Unitatea pantofărie-serie a devenit neîncăpătoare și ne vom muta într-o altă clădire în anul viitor, ne informează tov. P. Mayer. Trecerea de la o ac­tivitate aproape total manuală la o producție mecanizată cere un spațiu mai mare. Și noi, pantofarii — deși, cei mai vechi în cooperativă — vrem să ținem pasul cu vremea. Chiar în a­­ceste zile am introdus sistemul „lipit“ la pantofi, ceea ce duce la o creștere substanțială a productivității muncii. In vizita noastră la coopera­tiva „Bănățeanul“ din Sînnico­laul Mare ne-au întîmpinat pes­te tot hărnicia, dorința de munci mai bine, ordinea și pa­a­siunea unui colectiv care-și cu­noaște bine îndatoririle. prof. V. SAVA DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI VOLUNTAR JOI, 7 DECEMBRIE 18,00 Actualitatea radio. 18,10 Emisiunea „Județul Arad în anii Republicii“. 18,30 ‘ Melodii populare de pe valea Mureșu­lui. 18,50 Emisiune literară. Din cuprins : „Exigențele actului e­­ditorial“ — convorbire­ cu Si­­mion Dima, directorul editurii . „Facla“. „La flacăra din inimi și cuptoare“ — poezii ale mem­brilor cenaclului literar „Seme­­nicul“ din Reșița. 19,00 Poșta melodiilor. 19,45 Emisiunea „Amfiteatru școlar“. VINERI, 8 DECEMBRIE 6,00 Emisiunea „Curier econo­mic“. 6,10 Cîntă sextetul „Peri­­nița“. 6,25 Sumarul ziarului „Drapelul roșu“.

Next