Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-21 / nr. 8763

0­2 © IN DEZBATERE PUBLICĂ: mmmmmmmumwmmmuemmmmwmmmmm —— — — —— — —■— f » Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe l—1 I un mmmmmmmmmtmmmmamsamm mammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmtmammmummmmm— iin.m»iwwimiuiiiiiiiii»MHii HHmwuiwiwMwnn wnimiimmj»—'iiiwiii«jhuywwii—im wjwmimc și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ BILANȚ RODNIC IN AMPLUL PROGRAM DE CONSTRUIRE A LOCUINȚELOR PERSONALE Construirea de locuințe proprie­tate personală, corespunzător pre­vederilor Legii nr. 9 din 1967, a luat un avînt cu totul deosebit de un an la an. Alături de întreaga populație a țării, un număr tot mai mare de familii din județul Ti­miș și-au rezolvat, în acest mod, problema principală a locuinței. Este edificatoare, din acest punct de vedere, dinamica construirii de apartamente realizate cu sprijinul efectiv acordat în fonduri de către stat și în execuția acestora , cele 870 de apartamente executate in 1967 aproape integral în Timișoa­ra, au demonstrat eficacitatea noului sistem adoptat de conduce­rea partidului și statului nostru . In 1968, cifra se menține aproxima­tiv tot la 300 apartamente constru­ite prin O.C.L.P.P. ; în 1969, numă­rul apartamentelor construite pen­tru populație se dublează, ridicîn­­du-se la 775 apartamente, cu dife­rite grade de confort ; în 1970, nu­mărul apartamentelor construite prin O.C.L.P.P. la Timișoara și Lugoj se cifrează la 950. O dată cu primul an al actualului cincinal, planul de construire a a­­partamentelor proprietate persona­lă cu sprijinul statului dobîndește o importanță deosebită in ponderea construcțiilor de locuințe din jude­țul nostru, executîndu-se in 1971, 2.433 apartamente, de data aceasta în Timișoara, Lugoj și Sînnicolaul Mare, pentru ca în 1972 numărul de apartamente să fie de­­ 2.542. In acest an, au fost planificate 2.060 apartamente O.C.L.P.P., dintre care 1.811 in Timișoara, 229 în Lugoj și 20 in Sînnicolaul Mare. Pentru anul 1974 se prevede creșterea număru­lui de apartamente, localităților în care populația își va putea construi apartamente adăugîndu-li-se și orașul Deta. Făcind un bilanț al cifrelor de mai sus realizările orașelor timi­­a­șene se întregesc și cu construirea 7.360 de apartamente prin O.C.L.P.P., numărîndu-se astfel printre județele fruntașe din țară privind acest indicator , practic, ne situăm pe locul II, imediat după municipiul București ! Continuind politica de constru­ire cu prioritate a locuințelor pro­prietate personală în Timișoara și în celelalte principale orașe ale județului, la sfîrșitul actualului cincinal, vom putea raporta reali­zarea a circa 14.100 apartamente construite cu sprijinul statului. Din analiza componenței solici­tanților de apartamente proprietate personală, se desprind cîteva con­cluzii edificatoare privind opinia cetățenilor față de locuința lor, ni­velul de trai al populației din ju­dețul nostru și, de asemenea, pri­vind Înțelegerea deplină a politicii satului nostru referitoare la spa­țiul locativ. O primă concluzie ar fi stabilizarea salariaților în cadrul întreprinderilor. Direct legat de aceasta este dorința cetățenilor din județ de a-și investi veniturile per­sonale în scopul obținerii definiti­ve a unei locuințe corespunzătoare. Ca urmare, ponderea cererilor de locuințe construite prin O.C.L.P.P. marchează anual o tendință de ma­jorare la locuințele confort II și I, cu precădere la apartamentele cu trei camere. Față de situația cuantumului de salarii ale familiilor solicitante se poate releva o concluzie interesan­tă ,și necesară a fi subliniată , din numărul total de contracte încheia­te pînă în 1972 de către O.C.L.P.P. cu populația, 60 la sută din con­tractanți reprezintă cetățeni cu un salariu pînă la 1.500 lei. În catego­ria imediat următoare, cuprinzînd salariile între 1.500-2.000 lei lunar, se găsesc 25 la sută din tanți ; cetățenii cu salarii contrac­între 2.000-3.000 lei ating procentul de 12 la sută, dar cei cu salarii de peste 3.000 lei, 2 la sută. Față de această situație, pornind și de la opiniile cetățenilor cu care venim în contact, suntem­ de părere că în ceea ce privește sta­bilitatea plafonului de 900 lei pen­tru cei care vor avea dreptul să primească în continuare din fondul locativ de stat, locuințe acest plafon este prea mic. In contextul numărului tot mai mare de cereri pentru rezolvarea locuințelor cu sprijinul statului, alături de cetățenii județului nos­tru, O.C.L.P.P. Timișoara consideră măsurile preconizate de conducerea statului privind această importantă acțiune, o necesitate și, în același timp, un important pas Înainte pentru satisfacerea cerințelor oa­menilor muncii. Discutate și aprobate în Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., pre­vederile proiectelor de lege pu­blicate în aceste zile în vederea discutării lor de către masele largi de cetățeni sunt concrete, strins le­gate de cerințele reale. In anii următori este necesar să îmbunătă­țim calitatea execuției lucrărilor de locuințe și să respectăm mai ferm termenele de dare în folosință către beneficiari. Este, de asemenea, im­perios necesar a se ține cont în primul rând de specificul cererilor privind felul apartamentului, a­­ceasta coordonat corespunzător cu posibilitățile de execuție ale con­structorilor din județul nostru și cu necesitatea de sistematizare ur­bană a orașelor și zonelor de locuit. Oficiul nostru consideră bine­ve­nite îmbunătățirile preconizate în legile ce se vor vota in viitorul a­­propiat, privind criteriile de acor­dare a priorităților, stabilirea cre­ditelor in funcție de salarizare și a urgențelor în funcție de parametrii obiectivi pentru fiecare salariat — prevederi de natură să asigure de­plină echitate socialistă privind sprijinul acordat de stat cetățenilor care vor să-și construiască locuințe. ing. I.CLAUD NEAGU șeful biroului producție al O.C.L.P.P. Timișoara La Timișoara, ca și in celelalte centre populate ale județului, se reali­zează un amplu program de construcții de locuințe. Imaginea ne redă tocmai un astfel de bloc, gata să-și primească locatarii. CRITERII PĂTRUNSE DE DREPTATE ȘI PROFUND După cum se cunoaște, Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 3 martie 1973 a discutat, aprobat și supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind dezvoltarea con­strucției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, și proiectului de Lege privind adminis­­­trarea fondului locativ și reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. Potrivit acestor prevederi, fieca­re familie va avea dreptul la o sin­gură locuință și la o singură casă ere odihnă, existând obligația de a înstrăina proprietăți dobîndite pes­te această normă. Se știe însă că nu rare au fost cazurile cînd unii pro­prietari continuau să locuiască în casa statului, iar locuința proprieta­te personală era speculată prin în­chiriere In noua reglementarie se prevede că fiecare cetățean, care este chi­riaș­ul statului și își construiește lo­cuință proprietate personală, este obligat să predea spațiului locativ de stat odată cu primirea cheii de la apartamentul proprietate perso­nală. In noile reglementări Lot în spi­ritul eticii și echității socialiste s-a instituit o nouă ordine în care se stabilesc prioritățile în acordarea creditelor pentru construirea de lo­cuințe proprietate personală. Ordi­nea se stabilește in mod echitabil, ținîndu-se cont de condițiile de lo­cuit, de condițiile materiale ale so­licitantului, de aportul pe care-l a­­duce acesta la producerea bunurilor materiale ete La stabilirea avansului minim, a termenelor de rambursare a credite­lor, precum și la calculul dobânzilor se va ține seamă de veniturile ob­ținute de fiecare solicitant. Aceleași criterii sunt avute în vedere și la stabilirea chiriei. La închirierea locuințelor din fon­dul locativ de stat în cadrul cate­goriilor arătate în proiectul de lege, la condiții egale, departajarea se va face acordându-se preferință celor cu condiții grele de locuit, îndeosebi celor cu mai mulți copii, tu acest­ UMANISM sens, prevederile respective ne apar ca foarte drepte și firești, într-o so­cietate ca a noastră, în care grija pentru cei cu venituri relativ mici, pentru familiile numeroase este vă­dită la tot pasul. O altă prevedere importantă, me­nită să stăvilească și să lichideze specula, care se făcea uneori cu spa­țiile locative, este aceea în care se statuează că, locatașii din locuințele proprietatea statului pot subînch­iria o parte din locuință numai dacă nu constituie suprafață disponibilă, și că aceasta se va face numai pe bază de contract în formă scrisă și pe baza tarifelor de chirie legale, sub controlul consiliilor populare. Grija față de om, față de nevoile sale, străbate de la un cap la altul prevederile ambelor proiecte aflate în discuție. Chiar din primul arti­col reiese limpede că necesitatea dezvoltării construcției de locuințe și îmbunătățirea gradului lor de con­fort este considerată ca o condiție esențială pentru ridicarea bunăstă­rii întregului popor. Dar umanismul reglementărilor preconizate nu se rezumă numai la efortul material pe care-l face sta­tul pentru a asigura fiecărui om al muncii și familiei sale o locuință corespunzătoare, ci este vorba de un ansamblu de măsuri organizatorice pentru concretizarea rapidă a aces­tui efort și de modul în care sunt reglementate raporturile social-eco­­nom­ice din acest domeniu. Astfel, norma locativă pentru locuințele din fondul statului a fost mărită de la 8 mi­ la 10 mp pentru fiecare per­soană. Sunt sprijinte in mod deosebit familiile cu venituri mai mici pre­­cum și cele cu greutăți materiale, ceea ce nu este numai o măsură de echitate ci și o trăsătură profundă umană a noilor reglementări. De asemenea, nici o persoană nu poate fi evacuată din locuința pe care o define în mod legal decit in cazu­rile și condițiile limitativ prevăzu­te de lege. Este una din cele mai importante trăsături umaniste ele reglementărilor ce se propun. SEVER IS URGII IN A procuror . Deși locuiesc la oraș, mă simt puternic legat de locurile natale, de satul în care am văzut pentru prima oară lumina zilei. Nu aș în­străina cu inima ușoară casa părin­tească, mică și simplă este. In afară de aceasta, așa cum Igrișul fiind situat pe malul Mureșului, îmi place ca, împreună cu soția și fiica mea, să ne petrecem duminica la țară, să facem excursii, să ieșim la pescuit. Nu suntem­ singurii. .. Și alți fii ai igrișenilor,vin aici. Aș propune spre revizuire articolul 43, capitolul V, incluzîndu-se men­țiunea ca in mediul rural casele rămase de la părinți pe numele u­­nor persoane ce locuiesc în mediul urban să fie considerate case de odihnă. Disting aici și un element de educație patriotică, de dragoste pentru peisajele țârii noastre, pen­tru locurile natale. TLIE BERINDE funcționar — Timișoara gg Echitabil prin prevederile sa­le, proiectul Legii vine, în felul cum e conceput în sprijinul celor mulți, al oamenilor muncii. Cred însă că unele puncte de vedere, ca­pitole, articole sau alineate pot fi îmbunătățite. Bunăoară, sunt de pă­rere că ar fi mai echitabil ca la a­­cordarea creditului și desigur la stabilirea numărului de ani în care acesta urmează să fie rambursat ,să se aibă in vedere nu salariul tari­far, ci venitul mediu pe membru de familie, calculat pe o perioadă de timp. Am in vedere că prin natura lor, anumite meserii, funcții și locuri de muncă nu asigură aproape nici un alt venit în afara salariului ta­rifar, in vreme ce în unele sec­toare de activitate câștigul mediu este cu mult superior salariului de încadrare. In plus, intervine numă­rul membrilor de familie ! Altfel spus, găsesc că e întrutotul firesc ca cel cu venituri reale mai mari să aducă, incă de la început, un aport sporit la susținerea financia­ră a programului de construcții de locuințe. Eu, de pildă, am un sa­lariu tarifar lunar de 1.499 lei, iar soția care lucrează tot la „Industria lunii“, 1.449 lei, împărțit la cei pa­tru membri (avem doi copii) r­e­­zultă un venit lunar de persoană inferior celui care, să zicem că are același venit tarifar, dar cîștigul real pe membrii de familie depășeș­te să zicem 1.500 sau chiar 2.000 lei ! IOAN FARCAȘ ajutor de maistru — „Industria lunii“ Timișoara j­ g Aș­til de părere ca cele două proiecte să rezolve mai judicios problema chiriașilor din locuințele proprietate personală, care, la rân­dul lor, au case familiare ca pro­prietate personală în alte orașe, unde acestea sunt atribuite unor chiriași îndreptățiți din orașele res­pective care chiriașii din locuin­țele proprietate personală sunt o­­bligați la schimb de locuințe cu proprietarii, la cererea acestora, iar dacă au venituri de­ peste 900 lei, sunt obligați să cumpere, pe lîngă locuința ce o au un alt oraș, încă o locuință în orașul în care domiciliază ? Pe de altă parte, se pune între­barea dacă locuința proprietate per­sonală a lor din alt oraș nu o pot vinde pentru că statul o folosește in scopul satisfacerii nevoilor de locuit a cetățenilor din orașul res­pectiv?! .Eu sunt de părere că ar fi necesare unele amendamente­­ să se legalizeze schimbul cuințe între stat și chiriașii de lo­cu locuințe proprietate personală din alte orașe, mai ales din orașele mari. Prețul locuințelor schimbate să fie stabilite pe bază de criterii echivalente de evaluare, în spiri­tul echității. Să nu se opereze eli­berarea camerelor ocupate de chi­riași în locuințe proprietate per­sonală, pînă cînd statul nu se pune la dispoziție, prin schimb, altă­­ lo­cuință proprietate personală în a­­ceeași localitate sau se face posibilă construirea de locuințe acolo LI­VIU BRINDEU . pensionar, Timișoara OPINII - PROPUNERI CARNET CULTURAL PROGRAM ROMANTIC ÎN CONCERTUL „BANATUL" FILARMONICII Programul ultimului concert sim­fonic al Filarmonicii „Banatul“ aliniat două lucrări de pură factură a romantică — Concertul pentru vioa­ră de Felix Mendelssohn Bartholdy, Simfonia 1 de Robert Schumann — alături de o primă audiție din mu­zica românească, Preludiu-Intermez­­zo-Toccata de Mircea Chiriac. Acest triptic simfonic al lui Chiriac, cu­noscut din lucrările mai vechi drept un glas accesibil și evocator, îl re­comandă pe compo­zitor preocupat de explorarea unor noi valențe în materie de limbaj muzical. Lucrarea atrage a­­tenția prin insolitul armoniei și mobili­tatea instrumenta­ției. Aceasta cooperează cu opoziția tempourilor în reliefarea variată celor trei secțiuni. Atmosfera robus­a­tă a Preludiului oferă spațiu priori­tar alămurilor și percuției, în timp ce mișcarea lentă din Intermezzo o­­pune registul grav al clarinetului bas cu supraacutul viorilor. Din iu­reșul Toccatei răzbat ecouri din varietatea ritmului folcloric româ­nesc, dar neconvingătoare pentru marcarea unui glas autentic al lu­crării. Preludiu-Intermezzo-T­occata de Mircea Chiriac rămâne pentru compozitor un cîștig în privința gra­fiei actului sonor, dar plătind tri­but ecourilor din muzica secolului, de tip Stravinski. Orchestra a avut o comportare onorabilă, s-a remar­cat acuratețea redusă a alămurilor în Preludiu și alături de acestea virtuozitatea ritmică a corzilor în Toccata. In creația lui Felix Mendelssohn Bartholdy, Concertul său pentru vioară și orchestră ilustrează în cel mai înalt grad tonusul emoțional al laturii romantice. Concertul în mi minor dezvăluie o melodie de o amploare unică, dinamism și strălu­cire ; avintul impetuos domină pa­tetismul cald, alături de momente de ingri­urare lirică. Recentul său pro­tagonist, Ladislau Kiss, lector Conservatorul din Cluj, laureat la două concursuri (G. Enescu și unul­­ în Elveția), a urm­at oarecum această notă specifică compozitorului, cu­­ care, de fapt, ne-am obișnuit în de­sele reluări ale concertului. "Tonul lui Ladislau Kiss este vitalizat și precis, dar zonele fără margini ale melodiei sunt sever elaborate, înlo­cuirea spontaneită­ții prin control im­primă interpretării un cvasi academism. Zăgazurile sunt rup­te doar în final, al­legro molto vivace, în care verva me­lodică este susținu­tă printr-o caldă virtuozitate a partidei solistice și un sclipitor acompaniament orchestral. Simfonia I în Si bemol major de Robert Schumann a înregistrat o apreciată interpretare sub bagheta lui Nicolae Boboc. O simfonie „a primăverii", după cum declara au­torul însuși, această lucrare zugră­vește încîntarea și elanul pe care le provoacă cunoașterea naturii în su­fletul omului. Astfel e construită de dirijor, o muzică a încintării cu accente de bucurie și lipsită de ima­ginea conflictului dramatic. Marea orchestră, solicitată de partitură, a unit frumoase sonorități pe ritmul sprinten al primei părți, în liricul cîntec din partea lentă, ori in verva finalului, imagini vii ale tinereții și ale anotimpului în care natura re­naște. Scherzo-ul robust, cu cele două triouri, este oglinda in care se reflectă, parcă în același timp, atit impetuosul Florestan, cit și vi­sătorul Eusebiu — pseudonimele cu care Schumann semn­a în „Noua re­vistă muzicală” și care reflectau cele două atitudini deosebite ale nuflă­­căratului romantic. OVIDIU GIULVEZAN CRONICA MUZICALĂ Una pe afiș alta în spectacol „Varietăți *73", un titlu care pare să-i fi scutit pe organiza­torii acestui spectacol de prea multă bătaie de cap. Deși pre­zentatorul Horia Șerbănescu ne asigura, la început, că „un spec­tacol de varietăți trebuie să fie... variat“, variațiunile au devenit evidente pentru specta­tori în momentele în care în lo­­­­cul artiștilor anunțați, au fost ne­voiți să-i aplaude pe alții. Ast­fel în locul Corinei Chiriac am ascultat-o pe Gigi Marga, care, alături de Gabriela Teodorescu, a avut neșansa de a fi acompa­niată de o formație mediocră, ce nu a reușit să se ridice la nivelul solistelor. O reală satisfacție ne-a prileju­it întîlnirea cu talentatul artist Amza Pellea, care a exce­lat în istorisirea savuroaselor în­­tîmplări ale lui nea Marin, cit și în interpretarea versurilor poe­tului Marin Sorescu. Dar acesta e meritul lui Amza Pellea. .. In pas cu noile tehnologii (Urmare din bag. 1) mașini, precum și din căutările evi­dente de a găsi și aplica cele mai adecvate soluții de creștere a rod­niciei holdelor. Supracontrolul efec­tuat de specialiștii trimiși de Trus­tul­ județean al S.M.A. a evidențiat grija deosebită a mecanizatorilor de la Gătaia pentru calitatea repara­țiilor și pentru recondiționarea unor piese cu roți și brăzdare la mașinile de semănat S­U-29 etc. Așa după cum ne informa ingi­nerul Ion Dragomir, șeful serviciu­lui producție, în atelierul stațiunii s-au pregătit și unele speciale care, adaptate la dispozitive discuri, permit efectuarea concomitentă atit a discuitului, cit și ierbicidatului la soia și soarea-soarelui. Profitînd de „ferestrele“ din lu­nile februarie și martie, mecaniza­torii din secțiile conduse de Teodor Matei și Aurel Șuta au și practic la grăparul ogoarelor, trecut la discuit și chiar și la însămînțat pe terenurile cooperativelor agricole de producție din Șemlac și Butin. La cooperativa din Șemlac s-a în­cheiat însămînțatul ovăzului. Buna pregătire a parcului din dotare, aprovizionarea cu carbu­ranți și lubrifianți, perfecționarea pregătirii profesionale a mecaniza­torilor constituie, de pe acum, o garanție sigură a faptului că lucră­rile din campania agricolă de pri­măvară vor putea fi efectuate la timpul optim și la un înalt nivel calitativ. DRAPELUL ROȘU 8763 SPECTACOLE IN PREMIERA Iubitorii de teatru au asistat, a­­seară, la reprezentația, pe scena Teatrului Național, a comedii, Fetele Didinei spumoasei de Victor Eftimiu. Spectatorii timișoreni au gustat umorul situațiilor și replici­lor și au răsplătit cu aplauze pe actorii interpreți : Elena Simiones­­cu, Ștefan Iordănescu, artist eme­rit, Mihaela Murgu, Lucia Dorof­­tei, Victoria Suchici, Radu Avram, Eugenia Crețoiu, Miron Netea. Re­gia noii premiere aparține lui Ște­fan Iordănescu, iar scenografia este semnată de Virgil Miloia. ★ Pentru prietenii scenei lirice. Opera de stat prezintă astăzi, la ora 19,30 un spectacol în premieră­­ Boris Godunov, dramă muzicală populară de Modest Mussorgski, cu un libret după Pușchin. Conducerea muzicală este asigurată de Cornelia Voinea, regia artistică de Dumitru Gheorghiu și scenografia de Du­mitru Popescu. Din distribuție fac parte Francisc Kadar, Nicolae Zac­harie, Mira Popescu-Beleavcenco, Gheorghe Sava, Alexandru Ser­ac, Nicolae Popescu, Lia Macarie-Aman, Marilena Chiriei, Ioana Drăcea și alții. ----------------------------------— Pe scene și ecrane MIERCURI, 21 MARTIE I—­ Opera de stat : BORIS GO­DUNOV — premieră — (19,30); I—I Teatrul german de stat; CROITOR­AȘUL CEL ISTEȚ (19.30) . CINEMATOGRAFE □ Modern : ANUL CARBO­NARILOR (8, 14,30, 16,45, 19, 21)I; O Arta : GUPA GLORIEI (9,­ 11. 14,30, 16,45, 19. 21)1 C3 Parc i CASA DE LUNGĂ, CALEA FERATA (10, 14, 16. 18. 20)­­ O Studio : CAPCANA PEN­TRU GENERAL (9, 1I, 14, 16. 18, 20) ; □ MELODIA : MAREA DRA­GOSTE (11, 15, 17. 19, 21); DOUĂSPREZECE SCAUNE (8,30) : □ Victoria : DESPRE DRA­GOSTE (10, 16. 18, 20) I­I—I Muncitoresc Fratelia : AN­TRACIT (15, 17. 19) I­n Steaua roșIe Mehala : CA­IETUL ALBASTRU (15. 17) | t­UGOJ □ 23 AugUst : GAZUL MAT­TEI: BTJ7.IAS □ DInamO : UN ADEVAR PE JUMĂTATE. SIM­IFOI:ANI­ MARE □ Arta : MOTODRAMA: LU­MEA ANIMALELOR JIMBOLIA □ FlacăRa : NAUFRAGIAȚI IN SPAȚIUL DETA □ Parc : FUGI GA SA TE PRINDĂ! □ 1 MaI: AVENTURI LA MAREA NEAGRA. ORAȘUL (Urmare din pag. 1) digitale, urme fine­ de pulbere, pro­filuri de tălpi imprimate pe calda­râm sau fire de păr. Nu, fiindcă cei ce lucrează pe șantiere „au gri­jă“ să-și lase „sigiliul“ sub forma cea mai vizibilă. Este tocmai ceea ce remarcă și ing. Cornel Drăgan din str. Buftea nr. 1 : „In aceste zile, când gospodarii străzii se gîndesc unde să sădească un puiet de Pom sau o floare, pe fostul drum de șan­tier au mai rămas resturi de pie­triș, alături de blocuri din beton. Poate că cetățenii le-ar îndepărta, dar se întreabă unde să le ducă“... Nu este un caz izolat! Am putea cita drept exemplu și resturile ră­mase de la asfaltarea splaiului Tu­dor Vladimirescu — tronsonul dins­pre bulevardul Vasile Pârvan. Ele zac in piața Plevnei, lingă un mic scuar cochet și liniștit. Examinîn­­du-le, remarcăm că o bună parte ar fi utile la alte lucrări. Dar oile nu se intîlnesc pe străzile Timișoa­rei ?! Pînă cînd mai au de gând lui NOSTRU crătorii de la e șantiere să-și lasa „amprenta ?!“. Așteptăm răspuns nu prin vorbe, ci prin fapte ! ★ de 9 Cit de frumoase sunt rondurile flori multicolore și spatiile verzi ! O adevărată desfătare... Dar, atenție cum le amenajăm ! Cî­­teodată, din exces de zel nivelul pămîntului depozitat depășește bor­dura. Și atunci pe vreme ploioasă din spațiul verde se preling pe ca­rosabil sau pe trotuar dîre de no­roi. (A. Mocanu). • Bine, bine, înțeleg ! Dispunem de un serviciu de salubritate. Dar asta ne scutește să efectuăm di­mineața așa cum se cuvine, matu­ratul trotuarelor în dreptul unor imobile de locuit sau instituții ?! E un lucru care de multe ori se ne­glijează De asemenea, am consta­tat că, uneori, nici mijloacele de transport in comun (tramvaie, tro­leibuze) nu sunt măturate așa cum ar fi necesar. (G. Mihai). Televiziune MIERCURI, 21 MARTIE 9,00 Curs de limba engleză. Secția a 45-a. 9,30 Micii meșteri mari. 10,00 Telex. 10,05 Anche­ta TV : „Conviețuire“. 10,45 Film serial : „Pe urmele lui Capița“ — episodul VIII. 11,45 La ordinea zilei. Azi, județul Constanța. 12,00 Revista literar­­artistică TV. 13,00 Telejurnal. 15,55 Fotbal : Rapid București — Leeds United — meci retur în sferturile de finală ale „Cupei Cupelor“. In pauză : Tragerea pronoexpres. 17,45 Curs de lim­ba germană. Secția a 45-a. 18,15 Telex. 18,20 Semnificații. Mani­festul comunist — operă de că­­pătâi a marxismului. 18,45 în dezbaterea publică . Proiectul legii privind dezvoltarea con­strucției de locuințe, vinzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă, proprietate personală. Proiectul legii pri­vind administrarea fondului lo­cativ și reglementarea raportu­rilor dintre proprietar și chi­riaș 19,00 Timp și anotimp în agricultură. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a în­tregului popor.­­ . 20,00 Cîntecul săptămînii­­ „îmi place să tră­iesc cu fruntea sus“ — de Ed­mond Deda. 20:05 Teleobiectiv. 20,25 Telecinemateca. Ciclul In­grid Bergman. „Vă place Brahms?“. Cu Ingrid Berg­man, Yves Montand, Anthony Perkins. 22,20 24 de ore. Roma­nia în lume. 23:00 Stadion — emisiune de reportaje, anchete, opinii din lumea sportului.

Next