Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-24 / nr. 8766

Á 4- V Anul XXX nr. 8.766 Simbala, 24 martie 1973 4 pagini, 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE­C la deschiderea lucră de-a IX-a Conferințe a Un Studenților Comuniști România Dragi tovarăși și prieteni. Dor­esc să încep prin a vă adre­sa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asocia­țiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea personal. (Aplauze puter­nice, prelungite). Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România — forul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul ac­tivității desfășurate în perioada care a trecut de la conferința pre­cedentă, să analizeze în spirit cri­tic și autocritic activitatea desfășu­rată in vederea înfăptuirii sarci­nilor puse de partid privind ridica­rea nivelului de pregătire de spe­cialitate și politică a tinerei gene­rații studențești, și, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii rolului lor în formarea profesiona­lă și politică a întregii studențimi, in activitatea generală a­ tinerei ge­nerații din România. După cum se știe, in ultimii ani, in institutele de invățămint din țara noastră s-a desfășurat o in­tensă activitate de perfecționare a organizării și de ridicare a conținu­tului învățămintului, de legare mai strânsă a acestuia cu cercetarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că suntem­ de abia la primii pași. Trebuie sa acționăm în conti­nuare cu toată fermitatea și ener­gia pentru a obține o legare or­ganică a întregului proces de învă­­țămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condi­țiile esențiale pentru progresul în­­vățămintului românesc, pentru dez­voltarea generală a țării noastre pe calea socialismului și comunismu­lui. Se poate aprecia că, in aceas­tă perioadă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la rea­lizarea sarcinilor privind perfec­ționarea procesului de invățămint. Rezultatele obținute de absolvenții institutelor noastre de invățămint demonstrează cu prisosință aceas­ta. De asemenea, asociațiilor studen­ților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organi­zațiilor de partid, ele au adus Însemnată contribuție la formarea­­ conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoștințe generale al tuturor studenților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile ac­țiuni întreprinse de partid, au par­ticipat la lucrările de pe marile șantiere industriale și agricole, a­­ducînd o contribuție tot mai În­semnată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă ac­tivă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în pa­tria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa munci­toare, sub conducerea partidului, pune cite ceva prin entuziasmul și elanul tineretului la temelia făuri­rii societății socialiste multilateral dezvoltate in România (Aplauze puternice, prelungite). Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, mul­tilaterală, desfășurată de cadrele didactice din institutele de învăță­­mint superior, care acționează ac­tiv atât în direcția bunei pregă­tiri profesionale a studenților cit și pentru integrarea învățămintului cu cercetarea și producția, contri­buind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest impor­tant sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din invățămintul superior din patria noastră. (Aplau­ze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor stu­denților din România, organizați­ilor lor comuniste— și le doresc suc­cese tot mai mari in întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, în­delung repetate). Dragi tovarăși,­ ­ Apreciind rezultatele bune obți­nute,până acum, nu pot să nu­ men­ționez că in organizarea și desfășu­rarea activității din institute și universități, a Însăși procesului de invățămint, mai sunt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, por­nind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea și de Conferin­ța Națională a partidului cu pri­vire la dezvoltarea învățămintului, științei și culturii în patria noastră, este necesar să se acționeze cu hotărire pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătățirea în­tregii activități de perfecționare a învățămintului românesc. In cen­trul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea orga­nică a învățămintului cu cerceta­rea și producția. Pornind de la ro­lul tot mai important pe care îl are știința ca factor al dezvoltării producției materiale și a întregii societăți, este necesar să ne pre­ocupăm permanent ca formarea noi­lor generații de intelectuali ai pa­triei noastre să țină seama de ce­rințele pe care le pune dezvoltarea societății socialiste românești, re­voluția tehnico-științifică contem­porană. Tineretul, studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei în­șiși muncind cu sârguință pentru însușirea a tot ce este mai valo­ros, mai înaintat in tehnica și ști­ința contemporană, pentru a se pregăti temeinic si a putea astfel aduce mîine o contribuție tot mai activă, în toate domeniile de acti­vitate, la progresul României socia­liste, la ridicarea nivelului de civi­lizație și bunăstare a întregului nostru popor. . . Este necesar ca la­turi întregii activități a învățămintului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lume și viață, care dă pers­pectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Dispunem de o puternică forță, atât umană cit și materială în a­­cest domeniu — și ne putem ex­ (Condanm» In Pag. a II-ti) In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secre­tarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineața, la Palatul Ma­rii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Aso­ciațiilor Studenților Comuniști din România, eveniment cu profunde și multiple semnifica­ții în viața studențimii, a între­gului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însuflețită a poporului nostru pentru rea­lizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Conferin­ța Națională a partidului, sub semnul angajării depline a stu­denților țării — români, ma­ghiari, germani și de alte na­ționalități — în înfăptuirea sar­cinilor de mare răspundere so­cială și politică ce le revin pen­tru a deveni cadre de­ nădejde ale construcției societății socia­liste multilateral dezvoltate și a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organiza­ției tineretului studios va dezba­te o sferă largă de probleme ca­re privesc imprimarea unui­ profund conținut revoluționar întregii activități a Uniunii, co­­respunzător exigențelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor secretarului general al partidu­lui privind creșterea rolului ei în viața universitară a țării și a contribuției la perfecționarea învățământului superior, mai strânsa sa legare cu cercetarea și producția, la pregătirea pro­fesională și educația comunistă a studenților. Sosirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a celorlalți con­ducători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Uie Verdeț, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente și studenți, aflați în fața Palatului Marii Adunări Naționale, ovaționează înde­lung, intonează imnul „Partid, ne ești slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimen­te de recunoștință pentru grija pe care partidul o acordă tine­retului­­ studios, dezvoltării și perfecționării învățământului u­­niversitar, pentru prețuirea și încrederea de care se bucură ti­­năra generație. In aceeași atmosferă însufle­țită, conducătorii partidului și statului sînt întîmpinați la in­trarea în sală. Minute în șir se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „Ceaușescu și studenții". In sală se află delegați ai stu­denților din întreaga țară și un mare număr de invitați — reprezentanți ai conduceri­lor unor ministere, insti­tuții centrale și organiza­ții obștești, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai in­stituțiilor de invățămint supe­rior, academicieni, activiști de partid și de stat, cadre didacti­ce, studenți fruntași la învăță­tură și in activitatea obștească, tineri muncitori și elevi. Cuvintul de deschidere a con­ferinței a fost rostit de Ion Traian Ștefănescu, iar al C.C. al U.T.C., prim-secre­­ministru pentru problemele tineretului, președintele Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comu­niști. Exprimind, în numele delega­ților și invitaților, al întregii­ studențimi din patria noastră, cele mai vii mulțumiri, adînca (Continuare in Pag [UNK] a II-a) In pag. a­­ i­-a­m ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și proiectul Legii privind admini­­strarea fondului locativ $ SPORT FOTBAL. Programul returului campionatului Diviziei C. In țara noastră, programul con­strucției de locuințe își găsește pretutindeni materializarea. UIli șeul ne înfățișează o imagine a străzii Piatra Craiului din Ti­mișoara. (Foto : C. VAGAUNA) ÎMBUNĂTĂȚIREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE Pe linia permanentei îmbu­nătățiri a fluxurilor tehnologi­ce, a utilizării integrale a capa­cităților de producție, colecti­vele de muncă de la întreprin­derea „Mondial“ din Lugoj au obținut de la începutul anului și prînă acum importante succe­se. Valoarea producției globale întregistrează la zi o realizare în proporție de 102,6 la sută, iar la producția marfă 109,6 la sută. Prin introducerea consecventă a studiilor de organizare științifi­că a producției și a muncii, prin extinderea autoutilării, pro­ductivitatea muncii a înregistrat nivelul 100,1 la sută. Inovațiile, raționalizările, printre care a­­mintim adaptarea sistemului mecanic de încărcare și descăr­care a cărămizilor la motoare­le electrice românești, înlocuiesc cu succes utilajele din import. Totodată, adoptarea unor soluții proprii, ingenioase, simplifică mult agregatele, asigurîndu-le o mare siguranță in funcționare. DEPĂȘIREA PLANULUI LA EXPORT La Fabrica de sticlă Tomești planul de export pe primul tri­mestru al anului a fost depășit. Reprezentînd 70 la sută din va­loarea exportului­­ pe 1973, acest indicator sintetizează competi­tivitatea produselor de sticlărie românești pe piața internațio­nală. Pentru acest an este pre­văzută o largă gamă de produ­se, peste 100, destinate benefi­ciarilor străini. Actualmente fabrica din Tomești relații comerciale cu­m­ întreține mare număr de state printre care S.U.A., R.F.G., Austria, Anglia, Iran etc. SARCINI ONORIFICE SAU EFECTIVE! Pe marginea debutului consiliilor de control muncitoresc al activității economico-sociale Intr-un sondaj făcut la întreprin­derile jimboliene „Ceramica“, Fa­brica de încălțăminte și Fabrica de nasturi ne-am propus să urmă­rim modul în care­­ își desfășoară activitatea consiliile de control muncitoresc al activității economi­co-sociale și comisiile pe domenii, organizate pe lângă comitetele oa­menilor muncii și îndrumate de organizațiile de partid­ de muncă tinere, instituite Colective după Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1972, ele au un important rol în întărirea conducerii colective prin mobilizarea inițiativei și atra­gerea în activitatea de control, de pregătire a deciziilor, a celor mai buni și exper­imentați muncitori, tehnicieni și ingineri. Fenomen simptomatic pentru adîncirea demo­crației noastre socialiste, noile măsuri vin să promoveze zeci și sute de oameni ai­ muncii la con­ducerea efectivă a unităților eco­nomice. Stăm de vorbă la fabrica „Cera­mica“ cu mai mulți membri ai consiliului de control muncitoresc. Estera Mészáros și Elisabeta Wild, muncitoare la secția B nouă, pri­ma cu o vechime de peste 26 de ani, a doua cu un stagiu de 11 ani, ne povestesc despre prima acțiu­ne la care au participat un căl­tă,ea ce le-a fost conferită de adunarea generală a salariaților. „Am veri­ficat prin sondaj calitatea țiglelor și cahlelor de teracotă încărcate în vagoanele de cale ferată. Acțiunea, eșalonată pe tot cursul lunii mar­tie, a fost determinată de recla­­mațiile venite din partea beneficia­rilor care au sesizat lipsuri în va­goane, țigle sparte...“. — Și cum ați procedat ? — Ne-am urcat pe vagoane și am controlat modul în care se face sti­vui­rea, sortarea, ambalarea produ­selor. Am constatat, intre altele, că sortarea nu elimină toate țiglele defecte, că la ambalat se mai fo­losesc paie ude și putrede, că în general depozitarea și utilizarea paielor se fac necorespunzător . . . — Sondajul a evidențiat și lacu­ne în organizarea muncii, a spus la rândul ei Ing. Liana Popa, mem­bră a consiliului. Am și propus să se modifice traseul folosit la trans­port în sensul utilizării unei rute mai scurte. . . Economistul Ion Panu, alături de alți membri ai consiliului, a ana­lizat rezultatele obținute in urma aplicării acordului global la sala de prese și uscătoria nouă a secției , precum și la atelierele de întreți­nere ale fabricii. Primele consta­tări în legătură cu influența acor­dului global asupra folosirii inte­grale a capacității utilajelor, creș­terea productivității muncii, ne in­formează interlocutorul, sun­t bune. Concluziile controlului au eviden­țiat posibilitatea extinderii acestei forme de remunerare la mai multe locuri de muncă cum sunt arderea produselor ceramice, încărcarea cuptorului, la toate presele de cără­midă. In felul acesta, încă din tri­mestrul al II-lea, alți 250 de lu­crători vor fi salarizați in acest fel. .. Ne interesăm în ce mod ancheta a prilejuit și unele constatări in legătură cu ușurarea efortului fi­zic, așa incit sporul de productivi­tate să se obțină pe baza perfecțio­nării procesului tehnologic, punsul negativ ne îndeamnă Răs­să propunem ca probleme de mare complexitate, supuse controlului, să fie precedate sau urmate de stu­dii de specialitate în stare să dez­văluie posibilitățile de perfecțio­nare a muncii. In cazul amintit, de exemplu, studiul organizării pro­ceselor tehnologice, al mișcărilor, al condițiilor de muncă ar putea determina, în cadrul existent, im­spor al randamentelor fără eforturi suplimentare. Din sondaje a rezultat că mem­brii consiliului cunosc de acum și acțiunile la care vor participa in viitorul apropiat, întreg planul, de altfel, îmbină acțiunile de control asupra activității economice cu cele de importanță socială. In pri­mul trimestru se va analiza deser­virea salariaților și condițiile de igienă In cantina întreprinderii. In scurt timp după înființarea lor, au fost activizate și cele 6 co­­ li. CIMPEANU (Continuare In pag. a II­-m) PRIMĂVARA LA SÎNMARTINUL SÎRBESC Hărnicia oamenilor din Sîn­­martinul Sîrbesc o poți deduce, in primul rînd, din aspectul în­grijit al caselor, grădinilor, stră­zilor. Dar cel mai bine ei îți mă­soară vrednicia în recoltele me­reu sporite pe care le obțin an de an, prin lucrarea cu frig a pămîntului. Acum, soarele de martie îi îndeamnă să iasă în număr mare la diversele lucrări din cîmp. Numărîndu-se în rin­dul celor mai destoinici tract­o­­riști din secția de mecanizare, loan Rus 11, loan Sale și Ion Asztalos se află ți de data aceas­ta, in fruntea celor care pregă­tesc minuțios pasul germinativ pe suprafețele destinate sfeclei de zahăr și altor culturi. In altă parte a cîmpului, Zor­ea Pasulschi, Milita Nenadov, Zoia Jarcov, Emilia Grubaciki, alături de alte numeroase co­operatoare harnice, adună frun­zele grase de spanac, ce vor lua drumul pieții. Pină­ acum de pe cele 20 de hectare cultivate, au fost recoltate aproape 20 tone de spanac. Cu câteva zile în urmă, intr-o singură zi, S00 de coope­ratori au plantat cele 20 ha destinate cartofilor timpurii. In timp ce părinții se află la muncă în cîmp, mlădițele ginga­­te ale cooperatorilor se bucură de o atentă îngrijire ți educație la grădinița de copii. Foto : E. ROBICSEK PENTRU INTENSIFICAREA RITMULUI DE LUCRU PE OGOARE Stagnarea semănătorilor nu mai poate fi motivată! Raid-anchetă la S.M.A. Jebel, Ciacova, Deta Cu fiecare zi acțiunile agricole de sezon cunosc o intensificare din ce în­ ce mai mare, la înălțimea sarcini­lor ce revin acestui an, hotărîtor pentru înfăptuirea în patru ani și jumătate a obiectivelor actualului cincinal. Indicațiile conducerii su­perioare de partid constituie tot­odată un puternic îndemn în folosi­rea cu maximă eficiență a forțelor existente, astfel ca lucrările agrico­le din campania de primăvară să fie executate operativ, în timpul optim­ii la nivelul calitativ cerut de agro­tehnică. Aceasta presupune, întîi de toate, o minuțioasă organizare a activității, intensificarea muncii po­litice pentru ca nici o clipă bună de lucru să nu se risipească. 21 martie, prima zi calendaristici de primăvară, a găsit cooperativele agricole din județ cu însemnate lu­crări de sezon efectuate. Suprafața însămînțată se ridica la peste 5.000 de hectare. Numeroase unități au fi încheiat semănatul unor culturii din prima urgență — ovăz, orzoaica, mazăre, bor­cea­guri etc. Terenuri mult mai întinse sînt gata pregătite să-ți primească sămînța. Dar rezul­tatele puteau fi mai bune dacă se folosea, în toate unitățile, timpul prielnic lucrului în cîmp. Pentru a urmări cu ce intensitate se desfățoară acțiunile curente pe ogoare am întreprins, un raid-an­chetă în mai multe unități din raza S.M.A. Jebel, Ciacova și Deta. In primele ore ale dimineții la S.M.A. Jebel, aproape întregul parc de trac­toare se afla în plină activitate. La cooperativa agricolă din Cerna, 6 tractoriști pregăteau de­zor­matul germinativ pentru sfecla de zahăr; a­semănătoare încheia capeții ulti­mei tarlale de ovăz. Alte tractoare lucrau la fertilizări, la gripajul pă­șunilor. Se lucra din plin la semă­nat și la cooperativele agricole din Pădureți­ și Liebling, iar la Jebel ț­ Parța principala acțiune se desfășu­ra la pregătirea terenului pentru în­­sămînțarel sfeclei de zahăr și fura­jere,­­tractoriștii Florian Popa și Nicolae Stingă au nivelat, în două zile, peste 60 de hectare. In faza S.M.A. Ciacova, în majo­ritatea cooperativelor agricole s-a încheiat semănatul ovăzului, b­ază­­rii, borceagului, intensificînd însă­­mînțalul trifoiului, lucernei, ames­tecurilor de ierburi, precum și sfeclei de zahăr, îndeosebi la Mace­d­­donia, Petroman și Cebza. Petru Adam, Gheorghe Ușurelu, Ghe Răduț, Pavel Kiss sînt Gheor­doar cîțiva dintre mecanizatorii care se străduiesc să efectueze operativ în­­sămînțările, respectînd cu strictețe normele de calitate solicitate de specialiști. O observație critică se impune totuși: ziua lumină este in­suficient folosită din moment ce la unele secții — Ciacova, Cebza, Ghi­­lad — în jurul orei 10, grupuri de GAVRIL MĂLAI (Continuare in pag. a IlI-a)

Next