Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-28 / nr. 8769

±­ Y' i­ < >­ Anul XXX nr. 8.769­9 Miercuri, 28 martie 1973 • 4 pagini, 30 bani MUNCILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ­­ PE UN FRONT LARG, CU TOATE FORȚELE! Nic­i o zi de răgaz la lucrările de hidroameliorații • Ce acțiuni ați întreprins sâmbătă și duminică? • Cet ați realizat din sarcina anuală de plan? Timpul s-a încălzit foarte mult, ceea ce a apropiat diversele lucrări ale campaniei agricole de primăva­ră. E o perioadă cînd munca pe ogoare, treburile gospodărești se aglomerează într-o măsură tot mai mare. De aici, cerința intensifică­rii activității organizatorice, de mobilizare a țăranilor cooperatori, a mecanizatorilor și celorlalți ce­tățeni la îndeplinirea în condiții bune a sarcinilor de sezon. Prime­le zile de primăvară cunosc în sa­tele și comunele timișene freamă­tul unei munci pline de avînt. Or­ganizațiile de partid, consiliile populare, conducerile unităților agricole socialiste, masa largă țărănimii muncesc fără răgaz pen­­­tru a da viață politicii partidului și statului nostru. Ne-am adresat factorilor de con­ducere din citeva comune cu do­rința de a consemna cum se des­fășoară lucrările de hidroameliora­ții, știut fiind că pînă acum citeva zile mai trebuiau dislocați prin muncă patriotică circa 1 milion de mc de pămint. NICOLAE CIUFERESCU — pre­ședintele Consiliului popular al co­munei Racovița . Avem un șantier de hidroameliorații intercomunal ; la lucrări este chemată să-și aducă contribuția nu numai întreaga populație din Racovița, ci și din satele Drăgoiești, Ficătari, Hitiaș, Căpăt, Sîrbova și chiar orașul Bu­­ziaș. Construim citeva canale noi, de mare însemnătate pentru agri­cultura din această parte a jude­țului. Am în vedere faptul că, a­­tunci cînd sezonul este ploios, apa băltește pe întinse suprafețe agri­cole diminuînd recolta, producția de furaje și de masă verde desti­nată animalelor. Simbătă, 24 mar­tie, s-a lucrat ceva mai puțin. Du­minică dimineața, insă, am mobili­zat pe șantier peste 350 de cetățeni. Au venit oameni din toate cele 6 sate care alcătuiesc comuna, re­­marcindu-se in mod deosebit săte­nii din Drăgoiești, Ficătari și cei din satul reședință de comună. Din sarcina anuală ce revine comunei pe 1973 s-au dislocat pînă acum 7.600 mc, rămînîndu-ne să mai să­păm 29.300 mc. După cum se vede, este vorba de un volum important de muncă și suntem­ conștienți de faptul că timpul ne-a cam luat-o înainte. Comitetul comunal de partid a analizat stadiul actual al lucrării și a hotărit să intensificăm acțiunile, mai cu seamă că, în ur­ma Conferinței județene a secreta­rilor comitetelor comunale de partid și primarilor comunali, ne-am propus ca în etapa I a în­trecerii patriotice, respectiv pînă la 1 mai să realizăm 55—60 la sută din prevederile de plan anual. In ul­tima vreme ne-au venit în ajutor cetățenii din Buziaș, direct intere­sați și ei în apărarea pămintului de efectele negative ale excesului de umiditate. O parte din lucrări -— 19.000 mc — sunt făcute nemijlocit de către cooperativele agricole, prin efortul lor propriu. ADAM CIȘMAȘ, secretarul co­mitetului comunal de partid Făget, primarul comunei . Deși ne pre­zentăm la capitolul realizări cu un volum de peste 7.000 mc de pămint dislocat, apreciem că încă nu stăm prea bine. Incepînd de săptămina trecută lucrările au fost zorite, cu deosebire la redimensionarea, cu­rățirea și despotmolirea canalelor vechi, săpăturile din ultimele zile reprezentînd cam 1.500 mc. Dar fa­cem și lucrări noi. Acționăm în strînsă colaborare cu cetă­țenii din Sintești, sat al comu­nei Margina, aflat în amonte. Cînd plouă mai tare, apa o ia direct pes­te cîmp și astfel aduce pagube co­operativelor agricole, cetățenilor comunei. Este vorba cam de 250 hectare, întirziate într-o vreme, măsurătorile și lucrările pentru noul canal de la intrarea în Făget sunt acum începute. Aici mobilizăm principalele forțe și mijloace de ca­re dispunem. Din programul jude­țean de îmbunătățiri funciare nouă ne revine, în 1973, ca sarcină dis­ Consemnări de VIOREL BOARIU (Continuare în bag­a ll-a) PROMISIUNILE NO­I LOC DE ACOPERĂR­EA SOLARII Legumele protejate nu au motiv să-și interzie apariția au­­ binecunoscut rolul pe care îl solariile p­entru aproviziona­rea cit mai timpurie a pielii cu cantități sporite de legume și, îndeosebi, cu­tomate Papiul este demonstrat și prin creșterea, an ele an, a acestor spatii de pro­ducție. In actuala primăvară prevăzut să se cultive în județ o­­ suprafață de 17b,5 hectare de salarii. Timpul favorabil de lu­cru din această perioada permi­te să se acționeze operativ la pre­gătirea terenului, acoperirea sa­lariilor cu folii de polietilenă și efectuarea in ritm susținut, a plantărilor. Există, deci, condiții prielnice pentru pregătirea apa­riției pe biază a producției din solarii cu cel puțin două săptă­­mîni mai devr­eme deci­ cea din cîmp. Aceasta va favoriza, desi­gur, și realizarea unor venituri bănești sporite de către unitățile cultivatoare. După cum se știe, cu cit produsele apar mai timpu­riu pe piață cu atit, sunt valorifi­cate la prețuri mai avantajoase. Cunoscînd, din propria expe­riență, aceste avantaje, nume­roase unități se preocupă insis­tent de pregătirea salariilor pen­ G A­VRIE MAE Al­t Continuare in pag. a­ll-a) „Pentru ca și in 1973 să obținem peste 6.000 kg porumb boabe la hectar..­7 • Din experiența cooperativei agricole de producție Topolovățu Mare • Hibridul simplu — 400 pe întreaga suprafață Anul trecut cooperativa agricolă de producție din Topolovățu Mare a avut cultivată cu porumb din hi­bridul simplu 400, creat la Stațiunea experimentală din Lovrin. Întreaga suprafață de 390 hectare înscrisă în plan. Lucrările agrotehnice, făcute la timp și la un înalt nivel calitativ de către cooperatorii de aici, la care se adaugă și marea valoare pro­ductivă a acestui hibrid, au dus la realizarea unei producții de 6.354 kg boabe la hectar, fapt pentru care cooperativa a fost decorată cu .,Or­dinul Muncii"­ clasa I. Discuțiile purtate cu tovarășii Ioan Josu, pre­ședintele cooperativei, Radu Mihăi­­leș, inginerul șef și Adriana Ranca, șefa­ fermei­­ vegetale, au scos in evidentă mărite rezerve puse în va­loare de către această unitate in scopul obținerii unor recolte mari. Astfel, tot porumbul a fost cultivat în ogor de toamnă fertilizat cu cîte 400 kg superfosfat și 300 kg azotat de amoniu la hectar. Azotatul s-a dat in două reprize : cite 150 kg pe rînd, la însămințari, și alte 150 kg la prașila a doua. Întreaga suprafa­ță a fost ierbicidată. S-au făcut 4 prașile mecanice și răritul manual. In funcție de fertilitatea fiecărei parcele s-a asigurat o densitate cu­prinsă între 35—42 mii plante re­­coltabile la hectar. — Un factor de mare importanță în creșterea producției l-a constituit perioada optimă de semănat. Am început această operaie la 9 aprilie cu semănători S.P.C.-6 și am înche­­iat-o la 24 aprile, atunci cînd, de fapt, în sol s-a înregistrat o tem­peratură constantă, de 9—10 grade Celsius. Cele mai bune rezultate le-au dat­ parcele însămînțate în H. BURZ /Continuare în bag a III-a) CADRELE­­ IN ACTIVITĂȚI NEMIJLOCIT PRODUCTIVE­ — Ancheta noastră întreprinsă in două mari unități timișene relevă, cu pregnanță, avantajele noilor structuri economice adoptate Perfecționarea organizării potrivit normelor stabilite prin recen­tul Decret al Consiliului de Stat se înscrie ■ în actualitatea colectivelor de muncă timișene ca unul dintre obiectivele de primă importanță, un consens deplin cu exigențele producției moderne, de înaltă efi­ciență. In esență, utilizarea rațională a cadrelor La Electromotor, în atmosfera fe­brilă a producției (eforturile din 1973 se comensurează în realizarea, peste prevederile planului maxi­mal, a 50 milioane lei la producția marfă și 40 milioane lei la produc­ția globală), discuția noastră cu to­varășul Tănase Marin, directorul uzinei, a relevat mai pregnant, in acest sens, elemente elocvente asu­pra efectelor deosebit de favorabi­le pe care le are apropierea func­țiilor de conducere de locul unde se hotărăsc nemijlocit rezultatele muncii. — Aplicarea prevederilor acestui deosebit de important act normativ a deschis la noi un front larg de acțiuni — precizează tovarășul Tă­nase Marin. Sub conducerea comi­tetului de partid, s-a instituit comisie care a examinat atent ac­­­­tivitatea fiecărui salariat T.E.S.A.­­— Ce concluzie esențială ați re­ținut ? — O seam­ă de salariați nu-și justificau activitatea în acest aparat­­ . In consecință, unii din­tre ei­ au primit recomandarea să se recalifice în meserii specifice u­­zinei (lăcătuși, bobinatori etc.), lu­­îndu-se măsura ca, incepînd cu 1 aprilie a.c», să­ se deschidă cuveni­tele cursuri în uzină. Ceilalți, deja calificați,, au­ fost imediat îndrumați la posturile lor din producție. — Ați calculat efectul acestei op­timizări structurale? — Estimăm, că prin acest efec­tiv de oameni, care pînă, mai ieri executa niște lucrări de birou, ad­ministrative, sau in orice caz sub nivelul lor de posibilități, uzina­­ își va asigura un spor de peste 5 mi­lioane lei la producția industrială, urmînd ca în perioada următoare acesta să se mărească în raport cu creșterea­­ gradului lor de îndemî­­nare Un număr de 5 muncitori de înaltă calificare au fost.. . identi­ficați prin secții auxiliare ocupîn­­du-se, sub diverse funcții în sta­tele uzinei, de probleme mărunte străine de pregătirea și competen­ța lor , au fost imediat atrași in munca direct productivă, patru dintre ei devenind muncitori spe­­cialiști, asigurîndu-li-se și condiții mai bune de remunerare. Alt exemplu : 15 ingineri, subingineri și tehnicieni au fost eliberați din unele activități mai puțin utile u­­zinei și repartizați secțiilor princi­pale de fabricație, cu sarcini pre­cise în conducerea proceselor de producție din toate schimburile. Alții au fost repartizați în activi­tatea de cercetare și proiectare, de asimilare a produselor noi .. . — ... activitate care, pînă acum se desfășura dispersat, neuniform, la nivelul mai multor servicii. — E adevărat ! Reorganizate,­­ compartimentele respective vor desfășura o activitate substanțial îmbunătățită, mai ales că, la o con­ducerea directă a acestor colective au fost numiți foști ingineri șefi adjuncți ai uzinei, precum și foști conducători ai unor servicii tehni­ce.­­ In condițiile in care uzina dv. nu a beneficiat și nu va recurge nici în viitor la import de licențe, organizarea pe baze științifice a activității proprii de cercetare­­proiectare se impune în mod im­perios, cu atit mai mult cu cit pes­te 60 la sută din producție se con­fruntă pe piața internațională, in peste 30 de țări, cu produse simila­re ale unor firme de tradiție­­ . Creșterea sistematică a com­petitivității produselor noastre, so­licită eforturi sporite ale aparatu­lui tehnic propriu. Noua organigra­mă adoptată va permite o mai e­­ficientă corelație intre decizie și execuție Bunăoară, s-a renunțat la o serie de verigi intermediare, cu care informația se întretăia între conducere și producție. Distanța între aceste puncte se scurtează, acum, în timp. Organigrama asigu­ră mai multă eficiență sistemului informațional, mai multă operati­vitate sistemului decizional. Pe lin­gă faptul că s-au redus unele ve­rigi intermediare intre conducere și producție, In alte compartimen­te a fost restrîns personalul T.E.S.A., folosit pînă în prezent, în defavoarea activității de producție și cercetare-proiectare. Procedînd ast­fel scontăm pe un dublu succes , sporirea volumului de producție și creșterea productivității muncii. — Tovarășe director, la conferin­ța de partid din decembrie trecut, se arăta că uzina dv. este confrun­tată cu o serie de probleme grele în legătură cu realizarea sarcinii de productivitate a muncii. Vă pro­pun să vă opriți puțin asupra aces­tui aspect. — Decretul, prin măsurile sta­bilite, ne dă acum posibilitatea să realizăm acest indicator, deosebit de important pentru dezvoltarea uzinei. Sînt de părere că, în conti­nuare, trebuie adîncite măsurile stabilite și, în consecință, să se re­ducă formularistica, numărul dări­lor de seamă, al raportărilor, al in­dicatorilor ce se urmăresc de că­tre organe din afara uzinei. In acest fel, s-ar facilita posibilitatea ca a­­paratul T.E.S.A. al uzinei, structu­rat, să-și concretizeze activitatea pe probleme direct legate de rea­lizarea planurilor de producție, preț de cost și financiar. Ea Timișoara, ca și în celelalte localități ale județului, consiliile populare, comitetele de cetățeni, asociațiile locatarilor, conducerile de unități, întreprind în aceste zile de primăvară, ample acțiuni de muncă patriotică, pentru înfrumusețarea străzilor și incintelor, pentru amenajarea spațiilor verzi și florale. Bunăoară, sâmbătă după-amiază și duminică dimineața sute de cetățeni au participat la ame­najările gospodărești din cartierele Circumvalațiunii, Tipografilor, Calea Șagului, Complexul de cămine studențești, Calea Buziașului, la camping etc. Imaginea de mai sus redă o astfel de acțiune, de la Li­ceul industrial pentru construcții de mașini — Timișoara — Nu mi se pare tocmai ușor să participi la o dezbatere pe o ase­menea temă, pentru că, din cile am observat „Tribunalul opiniei publice“ a acuzat, pînă acum, une­le persoane­ obișnuite să numere zeci și chiar sute de mii de lei. — Conduceți brigada economică și, invitîndu-vă la o asemenea dis­cuție, i-am avut în vedere și pe au­torii de . .. mică ciupeală. — Să n-o numim ciupeală, ci să-i spunem pe nu­me, DELAPIDARE, și veți vedea că pericolul social pe care-1 prezintă a­­matorii de acest gen poate fi a­­șezat pe aceeași scară a gravității. — Nu demult am pus „pe rol" citeva cazuri inte­­­­resante de trafi­canți de aur. Vă sînt, desigur, cu­noscute. Din cite cunoaștem exis­tă și categoria „celor mici“ care deși nu dețin 400 de ducați mari de aur, își au, totuși, „marea" parte de venit obținut pe aceleași căi ne­cinstite. Cu atît mai mult cu cit astfel de elemente preferă să nu muncească cinstit, ci să mijloceas­că, să cumpere și să vindă pentru ca, în fond, să obțină venituri ... mari. — Vă pot oferi un caz clasic, descoperit și finalizat de lucrătorii noștri I Pompei Decean, domiciliat flotant in Timișoara, Calea Șagu­lui, bloc 53, scara B, ap. 4 — „mare“ amator de aur autentic și fals — își crease vad la hotelul „Parc“. Aici a cunoscut-o pe Maria Vassi, venită din Brașov, căreia i-a ofe­rit spre vînzare trei verighete, două lănțișoare, un amulet, inele, încasînd nu mai puțin două de 7.000 de lei. — Intervine desigur, și atitudi­nea credulă a cumpărătoarei care dă primului venit o asemenea sumă, fără să cunoască proveniența unor bijuterii.­­ Unele erau furate, altele fal­se, dar vînzătorul o ținea sus și tare că au . . . 24 de carate. Și curs era bun de gură a devenit convin­gător și a încasat 7.000 de lei ! Trebuie să ne gîndim la faptul că el nu avea nici o ocupație, nu era angajat, deși are calificarea de e­­lectrician. Dar i-a atras mirajul banului nemuncit și a ajuns din nou pe banca acuzării, loc care îi era, de altfel, cunoscut. — Cum interpretați gravitatea faptelor „cu arte" în regulă ? Pu­nem în discuție o asemenea proble­mă pentru că, în unele cazuri, de­lapidatorii nu se sfiesc să încro­pească tot felul de acte pentru a acoperi mica sau marea ciupeală. Ați amintit, prin­tre altele, de acel­a dosar 205/1973 care fost înaintat instanțelor de ju­decată. Cazul mi se pare intere­sant .. . de — Da. Este vorba un grup de delapidatori, în frunte cu Ludovic Crișan, fost mais­tru principal la Șantierul de construcții-montaj din cadrul I.R.E. Timișoara. In această calitate a dispus efectuarea unui Dialog realizat de NICOLAE PIRVU (Continuare în pag. a III-a) TRIBUNALUL OPINIEI PUBLICE ACUZĂ! (VI) MICA ȘI MAREA CIUPEALĂ Interlocutor: tovarășul Eremia Bara, șeful brigăzii economice din cadrul Inspectoratului județean Timiș al Ministerului de Interne Eficiență in toate direcțiile! Electrobanat. Pe întreg fluxul conducere-o­rganizare-concepție-pro­­iectare, pe care l-am străbătut cu directorul acestei mari uzine timișo­rene, sunt evidente efectele aplică­rii normelor unitare de structură. Atelierele și secțiile, sectoarele de creație „sinii", efectiv, acțiunea de raționalizare în utilizarea cadrelor de specialitate . Noua structură organizatorică este de natură să asigure un mai mare grad de funcționalitate și o­­perativitate. In special în secțiile productive, confirmă, dintru­­început, tovarășul Dumitru Grigo­­rescu. — Deși rezultatele de ale uzinei dv. sunt bune, ansamblu nivelul producției realizate în schimburile II și III s-au situat, constant, in urma celui din schimbul I. Optimi­zarea structurilor aduce revirimen­tul necesar din acest punct de ve­dere ? — Da. Și iată cum , șefii de ate­lier vor avea in subordine un nu­măr mai mic de salariați, ceea ce va determina o îndrumare mai efi­cientă a procesului de fabricație­­ corespunzător, posibilitatea de a în­cadra șefii de secție pe schimburi, va îmbunătăți nemijlocit rezultate­le în schimburile II și III. Consi­der că era bine dacă, înainte de a­­plicarea Decretului, am fi operat o simplificare a evidenței și formu­­laristicii actuale, care nu poate fi justificată. Așa, spre exemplu, e- MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. III-a} Pe traseul reproiectării și modernizării statia terminus 1 este eficiența maximă La „Tehnometal" 80 la sută din producție va fi reprezentată de mașinile noi In spiritul indicațiilor date de către secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., asimilarea produselor noi, moderni­zarea și reproiectarea continuă producției,­ constituie o datorie de a prim ordin a fiecărei întreprinderi industriale. In contextul permanentei renta­bilizări a producției, pentru obți­nerea eficienței economice maxime­, gîndirea colectivelor de proiectanți și inovatori trebuie valorificată la adevăratele ei dimensiuni. Discu­ția noastră cu ing. Savu Comloșan directorul întreprinderii Tehnome­­tal, s-a referit la modul în care se îmbunătățesc tehnologiile de­­ fa­bricație, la asimilarea rapidă unor­­ produse de mare complexita­a­te, cu înalt grad de eficiență. „Din capul locului trebuie să a­­răt, ne-a spus dînsul, că pentru ac­tualul cincinal avem sarcina ca 80 la sută din producție să einte mașinile și utilajele p­repre­agricole complexe, majoritatea modernizate sau nou asimilate. Preocupați de realizarea acestui program de pers­pectivă, am asimilat în fabricație o nouă mașină de tratat semințe, concepută de specialiștii noștri în colaborare cu Facultatea de meca­nică agricolă a Institutlui politeh­nic „Traian Vuia“. Această mașină are o productivitate de trei ori mai mare față de actualele utilaje exis­tente, consumul specific de metal este substanțial redus și în plus se asigură o protecție superioară muncii prin introducerea unor fil­a­tre speciale de ulei­. In cadrul unei ample acțiuni de­clanșate la „Tehnometal" pentru a pune capăt rutinei și utilajelor în­vechite, s-a executat seria zero la platforma cu benzi, s-a trecut la fabricarea unui transportor pentru legume într-o concepție cu totul nouă. Uscătorul mobil de ce­reale, cu o productivitate de 6 tone pe oră, precum și gi­gantul uscător stabil de 50 de tone (o­­ adevărată uzină) completează gama produselor prevăzute a se realiza în acest an. Interlocutorul nostru ne-a relevat și un alt aspect al activității des­fășurate în întreprindere pe linia modernizării tehnologiilor de fabri­cație. „Am întreprins o serie de studii referitoare la organizarea e­­ficientă a fluxurilor tehnologice. Astfel, s-a introdus linia tehnolo­gică pentru montarea capetelor de acționare de la bateriile­ pentru găini ouătoare, precum și linia pen­tru montarea elementelor electrice la același modern agregat. Prin toate aceste măsuri, productivita­tea muncii a crescut cu peste la sută. Totodată, autoutilarea gă­z­­iește la noi un teren fertil de afir­mare în toate secțiile și sectoarele de producție“. Am avut prilejul să constatăm exactitatea acestor a­­firmații văzînd la lucru mașina de perforat tablă (găuri mici), care sporește productivitatea muncii cu citeva zeci de procente. Un alt co­lectiv de lucru a realizat, în între­gime, cu forțe proprii, toate utila­jele și reperele necesare echipării unei linii de vopsire modernizate. „Căutăm să asimilăm acele pro­duse care au o largă utilitate, ne­cesară economiei naționale. Recent am primit spre omologare trei noi tipuri de cablu de comandă pe­ntru autoturismele „Dacia 1.300“. Cu a­­cestea, numărul reperelor fabricate la noi pentru autoturismul româ­nesc se ridică la opt“.. Toate aceste preocupări găsit sintetizate în indicatorii le-am de realizare a sarcinilor de plan, o­­glindă fidelă a eficienței cu care se lucrează, a rentabilității fiecă­rui gram de metal sau minut de lucru. La zi aceste cifre consem­nează o realizare a valorii pro­ducției marfă în proporție de pes­te 101 la sută, a valorii producției globale în proporție de 101 la sută, ia­r la productivitatea muncii cota 100,7 la sută. Modernizarea produc­ției, introducerea în fabricație a produselor utile, rou a acelor ce convin datorită nivelului scăzut de inteligență tehnică acumulată în ele, este o sarcină pentru fiecare unitate economică socialistă, dezi­derat al îndeplinirii cincinalului la patru ani și jumătate. ing. CORNELIU POPOVICI •I/

Next