Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)
1973-06-08 / nr. 8831
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.831 • Vineri, 8 iunie 1973 • 4 pagini, 30 bani Cu cheltuieli materiale reduse, producții cu mai mari La Electromotor — o nouă metodă de optimizare a fabricației mașinilor electrice La uzina Electromotor realizarea planului de stat pe 1973, prevede creșterea volumului producției cu 21 la sută, față de 1972 presupunând totodată o valorificare superioară a întregului potențial productiv, de care dispune unitatea, valorificare care include și reducerea cheltuielilor materiale de producție — imperativ ,de prim rang al eficienței economice. Subliniind importanța acestui factor, Hotărîrea Conferinței Organizației județene Timiș a P.C.R. a stabilit măsuri concrete privind reducerea cheltuielilor materiale de producție prin modernizarea produselor, introducerea unor noi tehnologii de fabricație sau revederea consumurilor specifice. O acțiune importantă inițiată în uzină în vederea reducerii costurilor de producție vizează modul de folosire a materiilor prime și de realizare a consumurilor specifice. In această direcție au fost aplicate o serie de măsuri legate de modalitățile privind scăderea actualelor niveluri ale unor consumuri, care au rămas în urma înzestrării tehnice a producției și, aceasta cu atât mai mult, au cit, în prezent, în prețul de cost ponderea materiilor prime, materialelor, combustibilului și energiei continuă să dețină aproximativ 70 la sută. Acest lucru a determinat uzina să lărgească sfera Investigațiilor, în scopul identificării unor noi căi de reducere a consumurilor. In acest sens, poate fi amintită, de pildă, noua metodă de optimizare a mașinilor electrice care, folosind extrapolarea datelor statistice rezultate din fabricația curentă și avantajele oferite de calculator, asigură alegerea variantei optime caracterizată de o eficiență de 200 lei pe motor. Pe seama acestei metode se preconizează și reducerea anuală a consumului de metal, cu circa 700 de tone, ceea ce va contribui, nemijlocit, la reducerea cheltuielilor de producție Din păcate, pînă în prezent au fost obținute doar 70 de tone, estimarea inițială fiind dijmuită de consumurile suplimentare, de 65 de tone metal. Cauzele acestei situații necorespunzătoare sunt diferite. In primul rînd este vorba de faptul că, în patru luni din acest an, s-au depășit consumurile specifice, normate, la o serie de materii prime importante. Astfel, banda silicioasă din import s-a aprovizionat la dimensiuni diferite de cele impuse de tehnologia de ștanțare a rolelor și cerută prin fișa de import. In această situație a fost utilizată bandă de 310 mm., în locul celei de 273, 165 și 144, ceea ce a determinat un consum suplimentar de peste 20 de tone. Nici furnizorii Interni nu livrează materialele la termenele contractate și la dimensiunile solicitate. Acest fapt se oglindește în deficitarele lunare, pentru care se întocmesc note de înlocuire, cum ar fi bare trase de 14X14 mm, în loc de 12x8, 22x14 mm înlocuitor al tipodimensiunii de 14x9 mm sau oțel rotund cu diametru de 100 mm, în loc de 95 de mm etc. De asemenea, organele de asamblare, solicitate de uzină, în conformitate cu prescripțiile STAS, nu se onorează, ceea ce obligă uzina a le executa pe utilaje de așchiere, utilizînd, în acest scop, materiale neprevăzute in normele de consum. Mai mult, folosind utilaje universale se încarcă manopera de producție, cu cheltuieli suplimentare. Nivelul cheltuielilor de producție este influențat și de modificările structurii de plan, survenite pe parcursul execuției planului, precum și contractele încheiate pentru export. ing. CORNEL DOBREANU (Continuare in pag. o lla) Spiritul novator Pe comunistul Ioan Ciortuș, șeful secției de broderie a fabricii „1 Iunie", l-am găsit preocupat de o nouă invenție, o mașină de tricotat elastic. De loc din Lugoj, dan Ciortuș lucrează la „1 Iunie“ din 1938 Avea 15 ani atunci cind s-a angajat ca ucenic. 11 nemulțumeau mașinile nerentabile, procedeele tehnologice depășite. Și după un deceniu de studiu, de căutări novatoare, după sute de CRONICA ZILEI aplicații practice, primul rezultat al strădaniilor sale s-a materializat intr-o mașină nouă care înlocuia munca a zece oameni. Era in anul naționalizării — 1948. De la prima sa inovație si prin mașina care produce galon ornajamental pentru garniturile articolelor de copii (ultima realizare), bărbatul acesta trecut de a doua tinerețe, are la activ nenumărate mașini, a găsit tehnologii moderne pentru îmbunătățirea muncii și creșterea producției. Inovatorul care mai bine de trei decenii și jumătate a găsit metode inedite de realizare a unor produse, este hotărît să ridice prestigiul fabricii în țară și in străinătate. Ioan Ciortus este unul dintre numeroșii inovatori comuniști, legat trup și suflet de locul său de muncă, preocupat permanent de creșterea prestigiului produselor românești, pentru afirmarea fabricii care l-a format și l-a educat. P NOVAC DOLINGA PROTEJĂRI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! IN PAG. A IV-A ȘTIRI, COMENTARII, TELEGRAME DE PESTE HOTARE Lucrările agricole efectuate la timp asigură recolte sporite! La umbra nepăsării cresc buruienile • Unități apropiate cu rezultate contradictorii # La C.A.P. Tormac se pierde timp prețios Precipitațiile din ultimele zile și temperatura ridicată favorizează dezvoltarea intensă atit a plantelor de cultură, cit și a buruienilor. In aceste condiții, efectuarea la timp a prașilelor este hotărîtoare In obținerea producțiilor planificate. De altfel, în majoritatea unităților agricole din județ mecanizatorii, țăranii cooperatori, ca și toți lucrătorii ogoarelor se străduiesc să folosească, din plin, fiecare oră bună de lucru. La cooperativa agricolă Cadar, de pildă, miercuri din se efectua pe ultimele porțiuni prășite a doua manuală la cultura porumbului pentru boabe. In tarlaua „Pipoc“, între alții, i-am întîlnit pe cooperatorii pensionari Nicolae și Maria Jurca, în vîrstă de 76 și respectiv 73 de ani, care s-au angajat să lucreze 1,5 hectare de porumb. Alături de ei au muncit Voichița Bălcescu, Ana Marcu, Ileana Ivașcu, Sofia Guriță și mulți alții. Ana Palincaș, care singură întreține 4 hectare de porumb, un hectar floareasoarelui și cîte 0,20 hectare tutun și sorg, ne spune ! „Lucrăm în acord global și suntem direct interesați să muncim bine și la timp pentru a obține producții cît mai mari. In felul acesta cîștigăm și noi mai mult. Respectăm indicațiile date de inginer și căutăm să avem desimea corespunzătoare de plante la hectare. Intr-adevăr, porumbul este bine dezvoltat, viguros, curat, fără buruieni, iar densitatea cea recomandată. Efectuînd cîteva sondaje, împreună cu inginerul șef al cooperativei agricole, tovarășul Laurențiu Pop, am constatat că sunt între 38.000 și 40.000 fire de porumb la hectar. Specialistul unității ne-a explicat că, pe unele suprafețe, cu atac de vierme sîrmă, ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a ll-a) Dezvoltarea sericiculturii Țăranii cooperatori de la Cadar au încheiat prășită a II-a, manuală, pe întreaga suprafață cultivată cu porumb pentru boabe. Foto : K, ROBICSEK impune ÎNTREȚINEREA 7 CORESPUNZĂTOARE A PLANTAȚIILOR DE DUD Creșterea viermilor de mătase și cultura dudului găsesc în județul nostru condiții prielnice de climă și sol. Cu toate acestea, sericicultura nu s-a dezvoltat în ritmul cerut și in funcție de posibilitățile existente: in 1972 cind producția de gogoși de mătase, în județul nostru, a fost de 81,5 tone, sectorul cooperatist intimpina greutăți în aprovizionarea cu frunze de dud pentru hrănirea larvelor, deoarece există puține plantații în masiv și procurarea frunzei se face de la duzii din curțile crescătorilor sau de pe marginea șoselelor și drumurilor. La indicația Biroului Comitetului județean de partid, Direcția generală județeană a agriculturii, a luat o serie de măsuri pentru producerea materialului săditor, extinderea planing. GH. CONSTANTINESCU șeful Centrului experimental apicol-sericicol Sacoșu Turcesc (Continuare în pag. a ll-a) . De la începutul suitei de articole publicate sub genericul „Tribunalul opiniei publice acuză“ i-am anunțat pe cititori despre colaborarea cu Asociația juriștilor din R.S.R., Organizația județeană Timiș. Am dori să fiți oaspetele rubricii de astăzi în dublă calitate: procuror șef și președintele Asociației juriștilor. Vă propunem să discutăm pe marginea problemelor ridicate în cele zece articole de pînă acum. — Modalitățile care ne stau la indemînă pentru o largă popularizare, cunoaștere și, implicit, respectarea legilor statului nostru sunt multiple. Apreciez că în acest cadru am putea circumscrie și acțiunea dv. pe care ai intitulat-o „Tribunalul opiniei publice acuză...“ Din articolele pe care le-am citit pînă acum am reținut două idei de bază: 1) combaterea parazitismului social și 2) demascarea, în fața opiniei publice, a modului ilicit în care unele persoane au reușit „să se îmbogățească peste noapte“. Am putea „măsura“ intr-un fel sau altul, efectul pe care Tau aștiut aceste articole în rândul cititorilor?1 — Nu avem o unitate precisă de măsură, dar un indicator dat ,cnson de ecou pe marginea lor. Vă putem spune că am primit și continuăm să primim numeroase corespondente prin care oamenii își spun părerea deschis despre ceea ce-i bine și ce nu. Din Variaș ne-a scris Ioan Otrescu de la nr. 1215, om care a muncit 45 de ani și acum e pensionar. Cuvintele îi sim <o adevărată Rovata: „Eu care vă scriu sunt un veteran al muncii și un veteran de război, am lucrat pentru mine și familia mea, pentru patria mea, nu mai puțin de 45 de ani. în toți acești ani m-am convins că munca înseamnă viață și cind nu muncesc simt, așa, un mare gol în suflet“ .. . — Bătrînul pensionar din Variaș are perfectă dreptate: în condițiile societății socialiste munca înseamnă viață și nu-i este permis nimănui „să se îmbogățească peste noapte“. Vă amintii de cazul Bojin, cunoscut sub numele de BATTA ... — ... Desigur. El și soția sa, Ady, au constituit tema articolului „S-a închis portița veniturilor fără muncă“, pe care l-am publicat la 15 februarie 1973. Nu știm dacă există sau nu și un epilog al acestui caz care a stîrnit atâtea comentarii... — Da, există și se cheamă dosarul nr. 14211972 întocmit de comisia pentru cercetarea averilor obținute pe căi ilicite, care funcționează pe lingă judecătoria locală Timișoara. Cuprinde 250 de file, una mai acuzatoare decit alta, metodele necinstite — trafic de obiecte, valută, aur — folosite pentru obținerea unor venituri de zeci sau chiar sute de mii de lei... — In articolul publicat în februarie notam, printre altele, că in urma unei percheziții domiciliare s-a găsit peste un sfert de milion de lei. Banii i-au fost restituiți? — S-ar fi comis o ilegalitate deoarece nu au o proveniență cinstită. — Pretindeau, totuși, pasiune pentru fotografia artistică, retușări... — Nu excludem un asemenea talent, dar priviți acest tablou din dosarul de cercetare. Parcă îl executa mai bine un copil de la „grupa mare“. Totuși a fost făcut de soții Bojin, la solicitarea comisiei. In privința celor 269.000 de lei, au fost depuși, chiar a doua zi, 7 decembrie 1972 la C.E.C. cu recipisa nr. 7813/423. — Fordul Capri? — Poveste lungă și drumul lui e un fel de labirint atît de întortochiat ca și caracterele celor ce-l conduceau. După ce a dispărut din Timișoara i s-a spus de vreo zece ori, Adrianei Bojin, să-l prezinte comisiei,fiind sechestrat. După suficiente căutări a fost găsit intr-un loc de parcare din București și transportul în loc sigur pînă la clarificarea definitivă a situației. Prin implicațiile sale cazul nr. 6, tratat, în ziarul este, intr-un anume :,Drapelul roșu“ fel, unic. Sunt însă și altele pe care ni le prezintă unii dintre corespondenții noștri in scrisorile expediate. Asociația de locatari, din blocul de pe str. Telegrafului nr. 7, Timișoara ne invită să vedem „la fata locului“ un asemenea caz. Concret, deși tinără, Rodica Oprișan, a lucrat numai cîteva luni și acum stă acasă spunind că poate trăi și fără muncă. Mama ei este văduvă și nu mai are nici o autoritate asupra ei. Se pare că nici asupra lui Ioan Domi, tot din Timișoara, familia nu mai are nici o influență. Din cite ne scrie D. S., tînărul acesta nu mai lucrează de un an de zile și preferă să trăiască din salariul pe care-l cîștigă soția sa. In general, însă, ce fac atribuiți dv. familiei in acest context? — Primordial. De fapt, din cite am văzut în ziar v-a fi convins și dv. Există, din păcate, o concepție, totalmente, greșită și dăunătoare. Linii tineri după ce termină liceul, vor Dialog realizat de NICOLAE PIRVU (Continuare în pag. a Il-a) TRIBUNALUL OPINIEI PUBLICE ACUZA (XI) „DACA NU MUNCESC SIMT UN COL ÎN „SUFLET"... Interlocutor: tovarășul Ștefan Pirvulescu, procuror șef al Procuraturii județului Timiș DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONFERINȚEI UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat in semnificații, se înscrie și Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sata mică a Palatului Republicii Socialiste România Moment de relief in evoluția culturii noastre socialiste, conferința va prilejui, în cele trei zile cît vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei opera de educare comunistă și înînnobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze avînd la bază programul privind îmbunătățirea activității ideologice și de ridicare a nivelului general al cunoașterii și educației socialiste, alte importante hotărâri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publicarea acestor teze, care au scos în dență problemele principale eviale mișcării artelor plastice românești. In lumina cerințelor crescânde ale societății socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii artiștilor plastici ca organizație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și sugestii destinate să contribuie lărgirea sferei de dezbateri a conferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de reculegere in memoria artiștilor plastici decedați in ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinței a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii Artiștilor Plastici pe perioada 1968-1973 ; Raportul economic financiar și al comisiei de cenzori; modificarea statului U.A.P. ; alegerea noului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; Adoptarea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidii Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. In continuare, pictorul Anastase Anastasiu a prezentat raportul economico-financiar și pe cel al Comisiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile. ,j CONSTITUIREA COMISIEI DE PLANIFICARE TERITORIALĂ A JUDEȚULUI TIMIȘ In cursul zilei de ieri a fost constituită Comisia de planificare teritorială a județului Timiș. Instituită pe baza Legii cu privire la dezvoltarea economică-socială planificată a României, care conferă atribuții lărgite consiliilor populare, Comisia are sarcina să întocmească lucrările necesare elaborării prognozelor și proiectelor planurilor cincinale și anuale de dezvoltare economico-socială a județului, urmărind folosirea cu eficiență maximă a resurselor lui materiale și umane. La ședința de constituire au participat tovarășii Mihai Telescu, membru Executiv supleant al Comitetului al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului Executiv al Consiliului popular județean, ing. Mihai Busuioceanu, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, cadre din aparatul de partid și de stat, reprezentanți ai sindicatelor, specialiști și muncitori cu o înaltă calificare. Comisia de planificare teritorială are în componența sa 45 membri și se bazează în lucrările sale pe un larg activ de specialiști. Ca președinte al comisiei a fost numit tovarășul ing. Ilie Morodan, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular județean, iar ca secretar, tovarășul Ioan Răducu, directorul Direcției de planificare a Consiliului popular județean. Cu prilejul ședinței constitutive, s-au prelucrat regulamentul-cadru, programul de activitate pe perioada următoare și s-au format secțiunile de specialitate ale comisiei. TIMIȘOARA UNIVERSITARĂ CERCURILE ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI LA ORA BILANȚULUI • însemnări pe marginea celei de-a 16-a sesiuni de comunicări științifice studențești de la Institutul politehnic „Traian Vuia"7 Confruntările ideatice pe diverse teme, de stringentă actualitate tehnică, discuțiile prelungite la obiect, numărul mare de lucrări legate direct de contractele de colaborare cu producția au făcut din recenta sesiune de comunicări științifice de la Institutul politehnic ,Traian Vuia“ un autentic loc de întîlnire a celor mai talentați și bine pregătiți viitori ingineri Ajunsă la cea de a 16-a ediție, sesiunea științifică a politehniștilor s-a desfășurat în cadrul a 14 secții (trei de mecanică, una de economie politică, una de organizare a întreprinderilor, trei de electrotehnică, două de construcții, una pentru studenții facultății de arhitectură, două de chimie și una de mecanică agricolă) la care s-au prezentat 235 de comunicări, marea majoritate avînd un pronunțat caracter aplicativ. Trebuie menționat și faptul că actuala sesiune aduce, pentru prima oară, lucrări efectuate în cadrul cercurilor studențești pe specialități. ..Am remarcat o prezentă, in adevăratul sens al cuvîntului, a studenților, ne-a spus prof. ing. Alexandru Rogojan șeful catedrei de calculatoare și președinte al secției 8 calculatoare electronice și automatică. Lucrările, cel puțin la secția noastră, au avut toate o parte experimentală, prețios auxiliar pentru viitorul specialist în vederea deprinderii sale cu practica, cu puntea între rezultatul teoretic și execuția propiu-zisă“. „De fapt, premiile pe care le-am acordat atestă principiul după care, practica este adevărata confirmare a teoriei, ne-a spus conf. dr. ing. loan Șara. Cîteva exemple mi se par a fi sugestive. Premiul I l-am acordat unui colectiv ce lucrează in cadrul cercului de utilizări și mașini electrice format din studenții Florin Drăgan, Gheorghe Papp, Gheorghe Păroasă, Nicolae Fîntina, Virgil Miulescu și Eugen Pop conduși de asistent dr. ing. Ioan Boldea, pentru lucrarea „Studiul teoretic și experimental asupra forței de tracțiune la motoarele liniare cu indus masiv feromagnetic Lucrarea este, efectiv, o cotă parte dintr-un contract de colaborare al catedrei noastre cu producția“. Sublinierile făcute de conf. dr. ing. loan Sora se confirmă și pentru celelalte lucrări premiate sau menționate în cadrul secțiilor. „Studiul teoretic și experimental al unui motor de inducție liniar cu indus fier- aluminiu“ premiul II, autori studenții Dan Nicoară, și Ion Ghiaur din anul IV E.M., este o lucrare de un ridicat nivel teoretic, integrîndu-se in cercetările ce se fac, la Facultatea de electrotehnică și la întreprinderea ..Electromotor“, pentru punerea la punct a caracteristicilor motorului liniar. La secția de electroenergetică, așa cum ne-a relatat unul din membrii comisiei șeful de lucrări ing- Cornelia Ivașcu, lucrarea distinsă cu premiul 1 ridică probleme de prognoză în electrificarea țării, precum și o fructuoasă colaborare cu I.R.E. Timișoara, în vederea sistematizării și dezvoltării, în județul nostru, a rețelelor de distribuție de joasă tensiune. Pe aceeași linie se înscriu și lucrările: ..Filtre electrice pentru Protecție prin înaltă frecvență“, premiul 11, la aceeași secție, autori studenții Mircea Galea și Florea Iliescu, „Studii privind reglarea temperaturii la incubatoarele pentru ouă“, ing. CORNELI U POPOVJC1 (Continuare în pag. lll a)