Drapelul Roşu, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8825-8850)

1973-06-08 / nr. 8831

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.831 • Vineri, 8 iunie 1973 • 4 pagini, 30 bani Cu cheltuieli materiale reduse, producții cu­ mai mari La Electromotor — o nouă metodă de optimizare a fabricației mașinilor electrice La uzina Electro­motor realizarea planului de stat pe 1973, prevede creștere­a volumu­­­lui producției cu 21 la sută, față de 1972 presupunând totodată o valorifi­care superioară a întregului potențial productiv, de care dispune unitatea, valorificare care in­clude și reducerea cheltuielilor mate­riale de producție — imperativ ,d­e­ prim rang al efi­cienței economice. Subliniind importanța acestui fac­tor, Hotărîrea Conferinței Organiza­ției județene Timiș a P.C.R. a sta­bilit măsuri concrete privind re­ducerea cheltuielilor materiale de producție prin modernizarea pro­duselor, introducerea unor noi tehnologii de fabricație sau reve­derea consumurilor specifice. O acțiune importantă inițiată în uzină în vederea reducerii costu­rilor de producție vizează modul de folosire a materiilor prime și de realizare a consumurilor spe­cifice. In această direcție au fost aplicate o serie de măsuri legate de modalitățile privind scăderea actualelor niveluri ale unor con­sumuri, care au rămas în urma înzestrării tehnice a producției și, aceasta cu atât mai mult, au cit, în prezent, în prețul de cost pon­derea materiilor prime, materiale­lor, combustibilului și energiei continuă să dețină aproximativ 70 la sută. Acest lucru a determinat uzina să lărgească sfera Investi­gațiilor, în scopul identificării unor noi căi de reducere a consu­murilor. In acest sens, poate fi amintită, de pildă, noua metodă de optimizare a mașinilor electrice care, folosind extrapolarea date­lor statistice rezul­tate din fabricația curentă și avanta­jele oferite de cal­culator, asigură ale­gerea variantei op­time caracterizată de o eficiență de 200 lei pe motor. Pe seama acestei me­tode se preconizea­ză și reducerea a­­nuală a consumului de metal, cu circa 700 de tone, ceea ce va contribui, ne­mijlocit, la reduce­rea cheltuielilor de producție Din păcate, pînă în prezent au fost obținute doar 70 de tone, estimarea inițială fiind dijmuită de consumurile suplimentare, de 65 de tone metal. Cauzele acestei situații necorespunzătoare sunt dife­rite. In primul rînd este vorba de faptul că, în patru luni din acest an, s-au depășit consumurile specifice, normate, la o serie de materii pri­me importante. Astfel, banda sili­cioasă din import s-a aprovizio­nat la dimensiuni diferite de cele impuse de tehnologia de ștanțare a rolelor și cerută prin fișa de im­port. In această situație a fost­­ uti­lizată bandă de 310 mm., în locul celei de 273, 165 și 144, ceea ce a determinat un consum suplimentar de peste 20 de tone. Nici furnizorii Interni nu livrează materialele la termenele contractate și la di­mensiunile solicitate. Acest fapt se oglindește în deficitarele luna­re, pentru care se întocmesc note de înlocuire, cum ar fi bare trase de 14X14 mm, în loc de 12x8, 22x14 mm înlocuitor al tipodimen­­siunii de 14x9 mm sau oțel ro­tund cu diametru de 100 mm, în loc de 95 de mm etc. De asemenea, organele de asamblare, solicitate de uzină, în conformitate cu pres­cripțiile STAS, nu se onorează, ceea ce obligă uzina a le executa pe utilaje de așchiere, utilizînd, în acest scop, materiale neprevă­zute in normele de consum. Mai mult, folosind utilaje universale se încarcă manopera de producție, cu cheltuieli suplimentare. Nive­lul cheltuielilor de producție este influențat și de modificările struc­turii de plan, survenite pe parcursul execuției planului, precum și con­tractele încheiate pentru export. ing. CORNEL DOBREANU (Continuare in pag. o ll­a) Spiritul novator Pe comunistul Ioan Ciortuș, șe­ful secției de broderie a fabricii „1 Iunie", l-am găsit preocupat de o nouă invenție, o mașină de tricotat elastic. De loc din Lugoj, dan Ciortuș lucrează la „1 Iunie“ din 1938 Avea 15 ani atunci cind s-a angajat ca ucenic. 11 nemul­țumeau mașinile nerentabile, pro­­cedeele tehnologice depășite. Și după un deceniu de studiu, de căutări novatoare, după sute de CRONICA ZILEI aplicații practice, primul rezultat al strădaniilor sale s-a materia­lizat intr-o mașină nouă care în­locuia munca a zece oameni. Era in anul naționalizării — 1948. De la prima sa inovație si prin mașina care produce galon orna­ja­mental pentru garniturile artico­lelor de copii (ultima realizare), bărbatul acesta trecut de a doua tinerețe, are la activ nenumărate mașini, a găsit tehnologii moder­ne pentru îmbunătățirea muncii și­ creșterea producției. Inovatorul care mai bine de trei decenii și jumătate a găsit metode inedite de realizare a u­­nor produse, este hotărît­ să ridi­ce prestigiul fabricii în țară și in străinătate. Ioan Ciortus este u­­nul dintre numeroșii inovatori comuniști, legat trup și suflet de locul său de muncă, preocupat permanent de creșterea prestigiu­lui produselor românești, pentru afirmarea fabricii care l-a for­mat și l-a educat. P NOVAC DOLINGA PROTEJĂRI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! IN PAG. A IV-A ȘTIRI, COMENTARII, TELEGRAME DE PESTE HOTARE Lucrările agricole efectuate la timp asigură recolte sporite! La umbra nepăsării cresc buruienile • Unități apropiate cu rezultate contradictorii # La C.A.P. Tormac se pierde timp prețios Precipitațiile din ultimele zile și temperatura ridicată favori­zează dezvoltarea intensă atit a plantelor de cultură, cit și a buruienilor. In aceste condiții, efectuarea la timp a prașilelor este hotărîtoare In obținerea producțiilor planificate. De altfel, în majoritatea unităților agricole din județ mecaniza­torii, țăranii cooperatori, ca și toți lucrătorii ogoarelor se străduiesc să folosească, din plin, fiecare oră bună de lucru. La cooperativa agricolă Cadar, de pildă, miercuri din se efectua pe ultimele porțiuni pră­șite a doua manuală la cultura porumbului pentru boabe. In tarlaua „Pipoc“, între alții, i-am întîlnit pe cooperatorii pensionari Nicolae și Maria Jurca, în vîrstă de 76 și res­pectiv 73 de ani, care s-au an­gajat să lucreze 1,5 hectare de porumb. Alături de ei au muncit Voichița Bălcescu, Ana Marcu, Ileana Ivașcu, Sofia Guriță și mulți alții. Ana Palincaș, care singură întreține 4 hectare de porumb, un hectar floarea­­soarelui și cîte 0,20 hectare tu­tun și sorg, ne spune ! „Lucrăm în acord global și suntem direct interesați să muncim bine și la timp pentru a obține producții cît mai mari. In felul acesta cîștigăm și noi mai mult. Res­pectăm indicațiile date de ingi­ner și căutăm să avem desimea corespunzătoare de plante la hectare. Intr-adevăr, porumbul este bine dezvoltat, viguros, curat, fără buruieni, iar densitatea cea recomandată. Efectuînd cîteva sondaje, împreună cu inginerul șef al cooperativei agricole, to­varășul Laurențiu Pop, am constatat că­ sunt între 38.000 și 40.000 fire de­ porumb la hec­tar. Specialistul unității ne-a explicat că, pe unele supra­fețe, cu atac de vierme sîrmă, ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a ll-a) Dezvoltarea sericiculturii Țăranii cooperatori de la Ca­dar au încheiat prășită a II-a, ma­nuală, pe întreaga suprafață cultivată cu porumb pentru boabe. Foto : K, ROBICSEK impune ÎNTREȚINEREA 7 CORESPUNZĂTOARE A PLANTAȚIILOR­­ DE DUD Creșterea viermilor de mătase și cultura dudului găsesc în județul nostru condiții prielnice de climă și sol. Cu toate acestea, sericicultura nu s-a dezvoltat în ritmul cerut și in funcție de posibilitățile existente: in 1972 cind producția de gogoși de mătase, în județul nostru, a fost de 81,5 tone, sectorul cooperatist intim­­pina greutăți în aprovizionarea cu frunze de dud pentru hrănirea larve­lor, deoarece există puține plantații în masiv și procurarea frunzei se fa­ce de la duzii din curțile crescători­lor sau de pe marginea șoselelor și drumurilor. La indicația Biroului Comitetului județean de partid, Direcția genera­lă județeană a agriculturii, a luat o serie de măsuri pentru producerea materialului săditor, extinderea plan­ing. GH. CONSTANTINESCU șeful Centrului experimental apicol-sericicol Sacoșu Turcesc (Continuare în pag. a ll-a) . De la începutul suitei de artico­le publicate sub genericul „Tribuna­lul opiniei publice acuză“­ i-am a­­nunțat pe cititori despre colaborarea cu Asociația juriștilor din R.S.R., Organizația județeană Timiș. Am dori să fiți oaspetele rubricii de as­tăzi în dublă calitate: procuror șef și președintele Asociației juriștilor. Vă propunem să discutăm pe margi­nea problemelor ridicate în cele zece articole de pînă acum. — Modalitățile care ne stau la in­­demînă pentru o largă popularizare, cunoaștere și, implicit, respectare­a legilor statului nostru sunt multiple. Apreciez că în acest cadru am putea circumscrie și acțiunea dv. pe­­ care a­i intitulat-o „Tribunalul opiniei publice acuză...“ Din articolele pe care le-am citit pînă acum am reți­nut două idei de bază: 1) combaterea parazitismului social și 2) demasca­rea, în fața opiniei publice, a modu­lui ilicit în care unele persoane au reușit „să se îmbogățească peste noapte“. Am putea „măsura“ intr-un fel sau altul, efectul pe care Tau a­­știut aceste articole în rândul cititori­lor?1 — Nu avem o unitate precisă de măsură, dar un indicator dat ,cn­­son de ecou pe marginea lor. Vă pu­tem spune că am primit și continu­ăm să primim numeroase corespon­dente prin care oamenii își spun pă­rerea deschis despre ceea ce-i bine și ce nu. Din Variaș ne-a scris Ioan Otrescu de la nr. 1215, om care a muncit 45 de ani și acum e pensio­nar. Cuvintele îi sim­ <o adevărată Ro­vata: „Eu care vă scriu sunt un vete­ran al muncii și un veteran de răz­boi, am lucrat pentru mine și fami­lia mea, pentru patria mea, nu mai puțin de 45 de ani. în toți acești ani m-am convins că munca înseamnă viață și cind nu muncesc simt, așa, un mare gol în suflet“ .. . — Bătrînul pensionar din Variaș are perfectă dreptate: în condițiile societății socialiste munca înseamnă viață și nu-i este permis nimănui „să se îmbogățească peste noapte“. Vă aminti­i de cazul Bojin, cunoscut sub numele de BATTA ... — ... Desigur. El și soția sa, Ady, au constituit tema articolului „S-a închis portița veniturilor fără mun­că“, pe care l-am publicat la 15 fe­bruarie 1973. Nu știm dacă există sau nu și un epilog al acestui caz ca­re a stîrnit atâtea comentarii... — Da, există și se cheamă dosa­rul nr. 14211972 întocmit de comi­sia pentru cercetarea averilor obținu­te pe căi ilicite, care funcționează pe lingă judecătoria locală Timișoara. Cuprinde 250 de file, una mai acu­zatoare decit alta, metodele necins­tite — trafic de obiecte, valută, aur — folosite pentru obținerea unor ve­nituri de zeci sau chiar sute de mii de lei... — In articolul publicat în febru­arie notam, printre altele, că in ur­ma unei percheziții domiciliare s-a găsit peste un sfert de milion de lei. Banii i-au fost restituiți? —­ S-ar fi comis o ilegalitate de­oarece nu au o proveniență cinstită. — Pretindeau, totuși, pasiune pen­tru fotografia artistică, retușări... — Nu excludem un asemenea ta­lent, dar priviți acest tablou din do­sarul de cercetare. Parcă îl executa mai bine un copil de la „grupa ma­re“. Totuși a fost făcut de so­ții Bojin, la solicitarea comi­siei. In privința celor 269.000 de lei, au fost depuși, chiar a doua zi, 7 decembrie 1972 la C.E.C. cu recipi­­sa nr. 7813/423. — Fordul Capri? — Poveste lungă și drumul lui e un fel de labirint atît de întortochiat ca și caracterele celor ce-l condu­ceau. După ce a dispărut din Timi­șoara i s-a spus de vreo zece ori, Adrianei Bojin, să-l prezinte comi­­siei,fiind sechestrat. După suficiente căutări a fost găsit intr-un loc de parcare din București și transportul în loc sigur pînă la clarificarea defi­nitivă a situației.­­ Prin implicațiile sale cazul nr. 6, tratat, în ziarul este, intr-un anume :,Drapelul roșu“ fel, unic. Sunt însă și altele pe care ni le prezintă unii dintre corespondenții noștri in scrisorile expediate. Asociația de lo­catari, din blocul de pe str. Telegra­fului nr. 7, Timișoara ne invită să vedem „la fata locului“ un aseme­nea caz. Concret, deși tinără, Rodica Oprișan, a lucrat numai cîteva luni și acum stă acasă spunind că poate trăi și fără muncă. Mama ei este văduvă și nu mai are nici o autori­tate asupra ei. Se pare că nici asupra lui Ioan Domi, tot din Timișoara, fa­milia nu mai are nici o influență. Din cite ne scrie D. S., tînărul a­­cesta nu mai lucrează de un an de zile și preferă să trăiască din salariul pe care-l cîștigă soția sa. In general, însă, ce fac atribuiți dv. familiei in acest context? — Primordial. De fapt, din cite am văzut în ziar v-a fi convins și dv. Există, din păcate, o concepție, totalmente, greșită și dăunătoare. Li­nii tineri după ce termină liceul, vor Dialog realizat de NICOLAE PIRVU (Continuare în pag. a Il-a) TRIBUNALUL OPINIEI PUBLICE ACUZA­ (XI) „DACA NU MUNCESC SIMT UN COL ÎN „SUFLET"... Interlocutor: tovarășul Ștefan Pirvulescu, procuror șef al Procuraturii județului Timiș DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONFERINȚEI UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat in semnifi­cații, se înscrie și Conferința na­țională a Uniunii Artiștilor Plas­tici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sata mică a Pala­tului Republicii Socialiste România Moment de relief in evoluția cul­turii noastre socialiste, conferința va prilejui, în cele trei zile cît vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului ar­tistic actual, a rolului artei opera de educare comunistă și în­în­nobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze avînd la bază pro­gramul privind îmbunătățirea ac­tivității ideologice și de ridicare a nivelului general al cunoașterii și educației socialiste, alte importan­te hotărâri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secre­tarului său general, tovarășul Nicolae Ceauș­escu. Publicarea a­­cestor teze, care au scos în dență problemele principale evi­ale mișcării artelor plastice românești. In lumina cerințelor crescânde ale societății socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin U­­niunii artiștilor plastici ca organi­zație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și su­­­gestii destinate să contribuie lărgirea sferei de dezbateri a con­­­ferinței. Lucrările conferinței au fost des­chise de pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de reculegere in memoria artiști­lor plastici decedați in ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinței a fost adoptată ur­mătoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii Artiștilor Plastici pe perioada 1968-1973 ; Raportul economic fi­nanciar și al comisiei de cenzori; modificarea statului U.A.P. ; alege­rea noului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; Adoptarea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plas­tici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidii Maitec, vicepre­ședinte al Uniunii Artiștilor Plas­tici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. In continuare, pictorul Anastase Anastasiu a prezentat raportul e­­conomico-financiar și pe cel al Comisiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile. ,j CONSTITUIREA COMISIEI DE PLANIFICARE TERITORIALĂ A JUDEȚULUI TIMIȘ In cursul zilei de ieri a fost con­stituită Comisia de planificare teri­torială a județului Timiș. Insti­tuită pe baza Legii cu privire la dezvoltarea economică-socială pla­nificată a României, care conferă atribuții lărgite consiliilor popu­lare, Comisia are sarcina să întoc­mească lucrările necesare elabo­rării prognozelor și proiectelor pla­nurilor cincinale și anuale de dez­voltare economico-socială a jude­țului, urmărind folosirea cu efi­ciență maximă a resurselor lui materiale și umane. La ședința de constituire au par­ticipat tovarășii Mihai Telescu, membru Executiv supleant al Comitetului al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Comitetului Executiv al Consiliu­lui popular județean, ing. Mihai Busuioceanu, vicepreședinte al Co­mitetului de Stat al Planificării, cadre din aparatul de partid și de stat, reprezentanți ai sindicatelor, specialiști și muncitori cu o înaltă calificare. Comisia de planificare teritorială are în componența sa 45 membri și se bazează în lucrările sale pe un larg activ de specialiști. Ca pre­ședinte al comisiei a fost numit tovarășul ing. Ilie Morodan, secre­tar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comi­tetului Executiv al Consiliului popular județean, iar ca se­cretar, tovarășul Ioan Răducu, di­rectorul Direcției de planificare a Consiliului popular județean. Cu prilejul ședinței constitutive, s-au prelucrat regulamentul-cadru, programul de activitate pe peri­oada următoare și s-au format sec­țiunile de specialitate ale comisiei. TIMIȘOARA UNIVERSITARĂ CERCURILE ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI LA ORA BILANȚULUI • însemnări pe marginea celei de-a 16-a sesiuni de comunicări științifice studențești de la Institutul politehnic „Traian Vuia"7 Confruntările ideatice pe diverse teme, de stringentă actualitate teh­nică, discuțiile prelungite la obiect, numărul mare de lucrări legate di­rect de contractele de colaborare cu producția au făcut din recenta se­siune de comunicări științifice de la Institutul politehnic ,Traian Vuia“ un autentic loc de întîlnire a celor mai talentați și bine pregătiți viitori ingineri Ajunsă la cea de a 16-a ediție, sesiunea științifică a politehniștilor s-a desfășurat în cadrul a 14 secții (trei de mecanică, una de economie politică, una de organizare a între­prinderilor, trei de electrotehnică, două de construcții, una pentru studenții facultății de arhitectu­ră, două de chimie și una de me­canică agricolă) la care s-au prezen­tat 235 de comunicări, marea ma­joritate avînd un pronunțat caracter aplicativ. Trebuie menționat și fap­tul că actuala sesiune aduce, pentru prima oară, lucrări efectuate în ca­drul cercurilor studențești pe specia­lități. ..Am remarcat o prezentă, in adevăratul sens al cuvîntului, a stu­denților, ne-a spus prof. ing. Ale­xandru Rogojan șeful catedrei de calculatoare și președinte al secției 8 calculatoare electronice și automa­tică. Lucrările, cel puțin la secția noastră, au avut toate o parte ex­perimentală, prețios auxiliar pentru viitorul specialist în vederea deprin­derii sale cu practica, cu puntea în­tre rezultatul teoretic și execuția propiu-zisă“. „De fapt, premiile pe care le-am acordat atestă principiul după care, practica este adevărata confirmare a teoriei, ne-a spus conf. dr. ing. loan Șara. Cîteva exemple mi se par a fi sugestive. Premiul I l-am acordat unui colectiv ce lu­crează in cadrul cercului de utilizări și mașini electrice format din stu­denții Florin Drăgan, Gheorghe Papp, Gheorghe­­ Păroasă, Nicolae Fînt­ina, Virgil Miulescu și Eugen Pop conduși de asistent dr. ing. Ioan Boldea, pentru lucrarea „Stu­diul teoretic și experimental asupra forței de tracțiune la motoarele li­niare cu indus masiv feromagnetic Lucrarea este, efectiv, o cotă parte dintr-un contract de colaborare al catedrei noastre cu producția“. Sublinierile făcute de conf. dr. ing. loan Sora se confirmă și pentru ce­lelalte lucrări premiate sau mențio­nate în cadrul secțiilor. „Studiul te­­oretic și experimental al unui motor de inducție liniar cu indus fier- alu­miniu“ premiul II, autori studenții Dan Nicoară, și Ion Ghiaur din anul IV E.M., este o lucrare de un ridi­cat nivel teoretic, integrîndu-se in cercetările ce se fac, la Facultatea de electrotehnică și la întreprinderea ..Electromotor“, pentru punerea la punct a caracteristicilor motorului li­niar. La secția de electroenergetică, așa cum ne-a relatat unul din mem­brii comisiei șeful de lucrări ing- Cornelia Ivașcu, lucrarea distinsă cu premiul 1 ridică probleme de prog­noză în electrificarea țării, precum și o fructuoasă colaborare cu I.R.E. Timișoara, în vederea sistematizării și dezvoltării, în județul nostru, a re­țelelor de distribuție de joasă ten­siune. Pe aceeași linie se înscriu și lucrările: ..Filtre electrice pentru Protecție prin înaltă frecvență“, pre­miul 11, la aceeași secție, autori stu­denții Mircea Galea și Florea Ilies­cu, „Studii privind reglarea tempe­raturii la incubatoarele pentru ouă“, ing. CORNELI U POPOVJC1 (Continuare în pag. lll­ a)

Next