Drapelul Roşu, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 9007-9031)

1974-01-15 / nr. 9017

Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la intîlnirea cu participanții la seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit, luni la amiază, în saua de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Semi­narului internațional „Studen­ții și securitatea europeană“, care s-au desfășurat la Bucu­rești. La Întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ște­­fănescu, prim-secretar al Co­mitetului Central al Uniunii Ti­neretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asocia­țiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanților tineretului stu­dios. Participanții la semina­rul internațional, importantă reuniune universitară, și-au manifestat deplina satisfacție de a se întilni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România so­cialistă, personal de conducăto­rul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și I Continuare in pag. a IV-a. Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rând, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai uni­versităților din o serie de țări eu­ropene, din Statele Unite și Cana­­da, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de S­at, pentru această reuniune universitară consacrată securității europene. (Aplauze pu­ternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au ob­ținut anumite rezultate în afirma­rea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, in așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec in tre­burile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fie­cărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avu­t masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea se­curității in Europa corespunde nă­zuințelor spre colaborare ale tutu­ror popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în a­­ceastă privință o serie de rezul­tate : a început conferința general­­europeană, sunt in curs lucrările de la Geneva ce urmează să sta­tueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele conti­­netului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă cola­borare, între toate națiunile. După cît am fost informat, în cadrul a­­cestei reuniuni s-au subliniat mul­te din aceste progrese — dar tre­buie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un în­­­ceput. Mai sunt încă destule obsta­cole de învins, mai există încă for­țe reacționare ce ar dori să opreas­că acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea se­curității europene impun mai mult ca privind unirea tuturor for­țelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — di­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internațio­nale sau în problemele științelor sociale sînt păreri deosebite ; în înseși științele naturii și tehnice a­­supra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpo­trivă, este un lucru cît se poate de natural să fie așa ; numai a­­tunci cînd asupra diferitelor pro­bleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevăru­lui absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de cău­tări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lu­mii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pi­na la urmă dacă am avea toți a­­celași fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne intilnim. Ne-ar­­ fiTi­șor sa ne punem de a­­cord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ri­­dice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orinduiri socia­le diferite, cînd există concepții filosofice și concepții religioase diferite, cînd sunt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este nor­mal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tine­retul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — tre­buie să abordeze cu curaj proble­mele pe care le ridică viața și dez­voltarea lumii de astăzi. Sunt, în­­tr-adevăr probleme cruciale. Po­poarele își pun întrebarea ce tre­buie făcut pentru a lichida poli­tica imperialistă, colonialistă, neo­­colonialistă, pentru a asigura fie­cărei națiuni dreptul la o dezvol­tare liberă, corespunzătoare năzu­inței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este pro­blema care se pune astăzi în fața lumii. (Aplauze puternice). Care este locul tineretului uni­versitar­ în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, masele largi populare, alături de să contri­buie la unirea tuturor forțelor pen­tru a lichida definitiv vechea o­­rientare în politica internațională, vechile practici în raporturile din­tre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tinere­tul — atît cel muncitoresc, ță­rănesc, cît și intelectual, deci și tineretul de pe băncile uni­versităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața internațională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de în­sușirea științei și culturii —, care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber toate cuceririle științei și civiliza­la­ției moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul u­­niversitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. A­­cestea sunt, după părerea mea, ro­lul și menirea tineretului universi­tar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — in Europa, în America La­tină, în Asia, în Africa, pretutin­deni — se pun probleme hotărî­­toare pentru soarta poate, a însăși omenirii. multor pe­trebuie să spun că mi-au produs mare sa­tisfacție intîlnirile recente pe care le-am avut cu studenții din cîteva țări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plă­cută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependența țărilor lor de monopolurile imperialiste, de asigura ca bogățiile naționale ale a fiecărui stat să fie stăpînite de propriu popor, pentru a-și asigura bunăstarea și fericir­ea. Tineretul universitar se găsește în primele rînduri ale acestei lupte drepte și­­ mărețe. In același spirit cred că trebuie să acționeze și tineretul din Euro­pa. Desigur, Europa este un con­tinent cu tradiții, cu istorie, cu o veche civilizație, care are suc­cese mari în dezvoltarea sa econo­mică. Dar sunt multe lucruri­ de îmbunătățit, de schimbat și în Eu­ropa: în Europa sunt țări socialis­te, sunt și țări capitaliste, și tre­buie să înțelegem că securitatea europeană înseamnă a învăța să conlucrăm în mod liber, pe prin­cipiul egalității și să­ realizăm re­almente o nouă politică în Eu­ropa. Să facem ca Europa să de­vină un continent al păcii și co­laborării, care să exercite o in­fluență puternică în lume, să asi­(Continuare in­trag a IV-a) // PROTAGONISTELE CALITĂȚII SUPERIOARE întrecerea socialistă desfășu­rată pentru îndeplinirea și de­pășirea exemplară a tuturor sarcinilor de plan găsește in aceste zile fertile rezonanțe de muncă și la întreprinderea „In­dustria linii“ din Timișoara. Colectivele de muncă de aici au demarat spornic în noul an, obțin­înd încă din primele zile de producție depășiri substan­țiale ale sarcinilor de hărnicia muncii, pasiunea plan, priceperea sunt tot atîtea atri­și buze ce caracterizează lucrătoa­rele firelor de aur, aceste fe­mei pricepute care nu-și precu­pețesc nici un efort în marea bătălie a productivității și cali­tății. Am surprins pe peliculă cî­­teva din protagonistele întrece­rii socialiste. Elvira Caplescu este o filatoare iscusită, perma­nent fruntașă în întrecerea so­cialistă. La preparație, Eleono­ra Telchean lucrează la mașina de canotat, fiind o muncitoare cu experiență, care educă tine­rele cadre ale producției. Aris­­tița Cărunțescu, este o țesătoa­re de „mina intîi" pentru care calitatea superioară a produse­lor a devenit un comandament zilnic. ELEONORA TELEDEAN mm ELVIRA CAPLESCU aristița CARANTESCU ÎNCHEIEREA CONSFĂTUIRII CADRELOR DIDACTICE DE LA ȘCOLILE INTERJUDEȚENE DE PARTID Așa cum s-a mai anunțat, în cursul săptămînii trecute a a­­vu­t loc la Timișoara consfătui­rea cadrelor didactice de la școlile interjudețene de partid și filialele centrului de perfec­ționare a pregătirii cadrelor de pe lângă Academia „Ștefan Gheorghiu“. Potrivit programu­lui stabilit, participanții au as­cultat în acest răstimp expu­neri pe diferite teme, au avut acțiuni practice dedicate stu­dierii experienței Comitetului județean Timiș al P.C.R. în con­ducerea și îndrumarea vieții e­­conomice și sociale, au vizitat întreprinderi industriale, uni­tăți agricole, institute de învă­­țămînt și cercetare, luînd con­tact direct cu experiența orga­nelor și organizațiilor de partid, a colectivelor de muncă timișe­­ne, cu preocupările acestora de a face totul pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal, de a întîmpina cea de-a 30-a aniversare a Eliberă­rii și Congresul al XI-lea al P.C.R. cu rezultate deosebite în toate compartimentele vieții. Au fost vizitate : întreprinde­rea mecanică Timișoara, „In­dustria linii“, „Electrotimiș“, Centrul teritorial de calcul și Secția de memorii, atelierul­­școală al Institutului politehnic microîntreprinderea Liceului nr. 1, întreprinderea agricolă de stat Sînandrei, comunele Va­­riaș, Grabați și Lenauheim, Complexul zootehnic Beregsău. Concomitent, participanții la consfătuire și-au confruntat în cadrul unor dezbateri metodice (Continuare in frag­ill­a) ÎN PREAJMA ADUNĂRILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR RECEPTIVITATEA ȘI CONTROLUL, conții INTERDEPENDENTE PENTRU SOLUȚIONII PROPUNERILOR Se apropie adunările generale ale oamenilor muncii, foruri supreme de manifestare plenară a conduce­rii vieții economice de către pro­ducătorii bunurilor materiale. Ele vor prilejui o retrospectivă asu­pra întregii activități desfășurate în cursul anului trecut, vor evi­denția și modul în care s-au ma­terializat propunerile judicioase făcute în cursul dezbaterilor din adunările generale precedente. Ca­re este situația în această privință la uzina „Azur“, una din întreprin­derile timișene fruntașe ? Extragem pe scurt din filmul a­­dunării generale de la 9 august 1973 pasajele referitoare la propu­neri. Operatorul chimist Constan­tin Cucu a cerut o exigență mai mare la recepționarea produselor dată fiind calitatea necorespunză­toare a unor materii prime și în­deosebi a seului. Semnalînd starea nesatisfăcătoare a ambalajelor, vorbitorul a propus schimbarea, respectiv întreținerea lor cores­punzătoare. La același capitol, Gh. Ghiță, șeful biroului aproviziona­re a relevat uzura avansată a ca­zanului de spălare a ambalajelor metalice, fapt ce impune măsuri de remediere. Ion Chisăliță, șeful unei e­­chipe de lăcătuși a propus înzes­trarea atelierului cu cîteva mașini noi, inginerul Valer Costineanu a solicitat crearea unor spații de de­pozitare pentru secția nitro, dat fiind faptul că Baza județeană de aprovizionare tehnico-materială nu asigură ridicarea ritmică a produ­selor, Mihai Pan s-a angajat să contribuie cu muncă voluntară la ridicarea noului cămin pentru ne­­familiști etc. O primă constatare privind na­tura propunerilor : toate sunt ur­gențe ale producției sau se înscriu in problematica condițiilor de via­ță ale salariaților. O a doua con­statare, relevată cu prilejul discu­țiilor purtate recent cu autorii i o bună receptivitate din partea ce­lor însărcinați cu rezolvarea lor. Astfel, s-a­ îmbunătățit aprovizio­narea cu seu, o mare parte — circa 75 la sută — a lăzilor defec­te a fost înlocuita (Constantin Cu­­cu) , s-au ales două soluții p­ent­ru spălarea ambalajelor metalice , repararea cazanului vechi și co­manda unui cazan nou la coopera­tiva „Prestarea“ (Gheorghe Ghi­ță) , s-au făcut demersuri la fo­rul tutelar — problema depășește competența uzinei — pentru livra­rea în ritmul producției a diluan­­tului nitro etc. Raporturile colegiale, în sensul bun al cuvîntului, contribuie ca dialogul dintre conducere și sala­riați să se desfășoare în mod per­manent și la alte nivele. Adunări­le de grupe sindicale, audiențele etc. prilejuiesc soluționarea prom­ptă a unor urgențe tehnico-pro­­ductive sau sociale. In urma unor astfel de contacte vii s-a rezolvat favorabil încadrarea corespunză­toare a unor salariați după canti­tatea și calitatea muncii efectiv prestate, s-au obținut noi locuri in­erese și în grădinițe pentru copiii muncitorilor s-au amenajat spații de cazare pentru nefamiliști în fostul sediu al grupului școlar etc. Desigur, soluționarea unor astfel de probleme e legată de întărirea exigenței față de acei maiștri sau șefi de ateliere care „nu-și găsesc timp“ pentru cerințele juste ale subalternilor lor, ca în cazul acor­dării de categorii sau trepte de salarizare superioare. Urmărind punct cu punct „cata­logul de propuneri“ cît și preve­derile contractului colectiv pe 1973, găsești totuși cîteva urgențe neso­­luționate. Nu s-au reparat, intre altele, acoperișul și platforma to­pitoriei de grăsimi din secția lacuri, nu s-a amenajat o încăpe­re pentru deschiderea unui bufet al T.A.P.L. etc. — obiective pre­văzute in contractul colectiv. Re­feritor la primul punct, ing. Gri­­gore Pîrvan, șeful atelierului me­canic, ne spune că reparația topi­toriei ar fi dereglat producția pe două-trei săptămîni, lucru imposi­bil în condițiile actuale. Argu­mentul însă nu justifică înscrierea lui în contractul colectiv, căci a­­ceasta presupune cîntărirea posi­bilităților reale, renunțarea la sta­bilirea de obiective fictive, cu ne­putință de realizat. Nu s-a mărit nici capacitatea finisajului la ră­șini. „Nu a fost cazul“, ni se spu­­ n. CIMPEANU Continuare în pag. a III-a) Colectivele de muncă de la întreprinderea mecanică Timișoara au pornit, în acest an productiv, decise să depășească propriile realizări, să adauge noi succese pe cartea d­e vizită a unității. IN FOTO : As­pect din secția mașini de ridicat. Introducerea acordului global în cooperativele agricole de produc­ție constituie unul din elementele esențiale ale perfecționării siste­mului și a formelor de retribuire a muncii membrilor cooperatori. Prin aplicarea retribuirii pe bază de acord global, cu tarife pe uni­tatea de produs sau la 1.000 lei pro­ducție, se înlătură cu desăvîrșire tendința, cu totul nejustificatâ, de egalizare a venitu­rilor obținute de membrii coopera­tori. De aseme­nea, se simplifi­că mult relațiile dintre C.A.P. și cooperatori, ușu­­rîndu-se conside­rabil evidența muncii. Intre con­ducerea unității și formația de lu­cru sau cooperato­rul acord ,care preia în global o anumită suprafață pe care execută tot ciclul de lu­­crări, nu intervine decît tariful pe tona de produs sau la 1.000 lei producție, în baza că­ruia vor fi retribuiți. Superioritatea formei de retri­buire în acord global mai este atestată și de faptul că aplicarea ei presupune organizarea nulă a echipelor și brigăzilor rațio­de muncă, folosirea în practică a unor forme fundamentate economic, participarea permanentă la muncă a tuturor membrilor care compun formațiile colective de lucru. In unitatea noastră am considerat că pentru aplicarea în practică a acordului global trebuie efectuate unele lucrări pregătitoare ca­­ organizarea judicioasă a formați­ilor d­e lucru : fermă, brigadă, echi­pă, grupă de formație, familii, co­operatori — respectîndu-se dorința acestora de a lucra, după preferință, intr-una din aceste formații de lucru; repartizarea mecanizatori­lor în formații de lucru mixte, alături de cooperatori și retribuirea acestora în funcție de rezultatele obținute în producție; repartizarea suprafețelor și respectiv a loturi­lor de animale pe formații de lu­­cru; stabilirea nivelelor de pro­ducție diferențiat, în funcție de fertilitatea solului, potențialul pro­ductiv al animalelor și gradul de mecanizare a lucrărilor, repartiza­rea mijloacelor de producție pe ferme și brigăzi (tractoare, cami­oane, utilaje, îngrășăminte natu­rale, semințe, ținerea unor evi­dențe corespunzătoare a producției obținute, calcularea valorii mano­perei la fiecare produs pe tonă, hectolitru de lapte sau la 1.000 lei producție realizată , cunoașterea de către fiecare cooperator a sarcini­lor de producție, a tehnologiei lu­crărilor, a sistemului de plată sta­bilit de adunarea generală și a ciștigului pe care-l poate realiza (încheierea angajamentului în acord global). La alcătuirea atît a fermelor, cit și a echipelor s-a ținut cont ca membrii acestora să locuiască pe străzi sau cartiere apropiate, de grade de rudenie etc. In sectorul creșterii animalelor organizarea muncii în acord glo­bal s-a făcut în cele două ferme zootehnice pe fiecare individual, iar acolo unde cooperator adăpos­turile nu permit s-a făcut pe grupe de 2-3 cooperatori. Astfel, la cate­goria tineret și porci la îngrășat cît și la vaci de lapte, am organi­zat munca pe sistemul familie (în­deosebi soț-soție) După organiza­rea fermei pe echipe, se ia în pri­mire inventarul care, de asemenea, se împarte pe echipe și pe atelaj Tot pe echipe și am am împărțit și suprafețele în funcție de fertili­­tatea solului. Am planificat producțiile care trebuie să le apoi ob­țină membrii cooperator la cultu­rile lucrate în acora global. Și in zootehnie s-au stabilit, de menea, producțiile diferențiate ale­fiecare cooperator sau formație pe în funcție de potențialul biologic al fiecărei specii și categorii de ani­male, furajele asigurate și gradul de mecanizare și prin însumarea sarcinilor defalcate în așa fel ca ele să corespundă cu indicatorii de plan incluși în planurile de produc­ție și financiar, ale unității. Tot la incepu­­tul anului s-a des­chis registrul fer­mei de către eco­nomistul acesteia cu fișă pe cul­turi, specie și ca­tegorie de ani­male, unde sunt menționate atit cheltuielile care se fac la fiecare cultură și cate­gorie de animale cît și producțiile care se obțin. Re­gistrul mai cuprin­de producția to­­temurisociatesa­tală, cantitativ și valoric, cheltu­ielile materiale totale pe culturi și categorii de animale și venitu­rile pe care trebuie să le obțină în cadrul fermei. Tarifele pe zona de produs au fost stabilite diferen­țiat pe ferme în funcție de produc­țiile realizate, gradul de mecani­zare și fertilizare, de ierbicidare ș­i aportul direct al cooperatorului la obținerea producției. In fața adunării generale a stat ing. MIRCEA NEAGU, președintele cooperativei agricole din Becicherecu Mic (Continuare in pag a­ll­a) CÎȘTIGURI SIGURE, PRICEPERII $1 A PE MĂSURA HĂRNICIEI Experiența C.A.P. din Becicherecu­ Mic in aplicarea acordului global OMAGIU De 1.900 de ani, istoricul latin Tacit ne atrage atenția în volu­mul 1 din vestitele sale Anale: Maior­e longin que reverentia („Depărtarea spoteste prestigiul") și că deci oamenii ar fi înclinați mai curînd să prețuiască artiștii, savanții, vitejii etc.de care ii des­part veacurile, decît acele valori din timpul lor. Această înțeleaptă atenționare, devenită zicală­ precum și cei 75 de ani de viată pe care astăzi ii împlinește artis­tul emerit al Timișoarei al țării, Vasile Cretoiu, ne-au în­și demnat rîndurile de fată. Din arta noastră actoricească rămîne atît cît a reținut memo­ria afectivă a celor care ne-au cunoscut și trăiesc după noi. Res- CRONICA ZILEI­ Tul, sînt fotografii mute, benzi de magnetofon neînsuflețite, imagini umbre ale peliculei de Ulm, cî­teva articole de ziare ... De a­­ceea mă și grăbesc ca după ju­mătate de veac de viată artistică a colegului și concetățeanului Vasile Cretoiu, să-i adresăm pu­blic recunoștința noastră pentru excepționala sa devoțiune artis­tică și să-l rugăm a ne spune dacă am înțeles îndeajuns din e­­xemplul vieții sale artistice re­marcabile. De pildă am inteles că atunci cînd ai cu adevărat talent poți face chiar ani de medicină la Paris și să te întorci, totuși, la Teatrul Național din București ca actor. Erau atunci la Paris doi celebri actori de origine ro­mână De Max și Ionel, care l-au ajutat în această reorientare profesională. Am înțeles că poți înlocui, ca actor tânăr, pe unul dintre cei mai consacrați artiști ai Naționalului bucureștean, A­­ristide Demetriade, și încă în­­tr-un rol dificil: Zefir din ",Tran­dafirii roșii", și să primești chiar două premii de creație și o de­finitivă consacrare GHEORGHE LEAHI! (Cont­inuate in fine a fl­a)

Next