Drapelul Roşu, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 9007-9031)
1974-01-15 / nr. 9017
Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la intîlnirea cu participanții la seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit, luni la amiază, în saua de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Studenții și securitatea europeană“, care s-au desfășurat la București. La Întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul internațional, importantă reuniune universitară, și-au manifestat deplina satisfacție de a se întilni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și I Continuare in pag. a IV-a. Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rând, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Sat, pentru această reuniune universitară consacrată securității europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, in așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec in treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității in Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezultate : a început conferința generaleuropeană, sunt in curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continetului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca privind unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaționale sau în problemele științelor sociale sînt păreri deosebite ; în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie așa ; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pina la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne intilnim. Ne-ar fiTișor sa ne punem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orinduiri sociale diferite, cînd există concepții filosofice și concepții religioase diferite, cînd sunt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii. (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, masele largi populare, alături de să contribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internațională, vechile practici în raporturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, țărănesc, cît și intelectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața internațională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de însușirea științei și culturii —, care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber toate cuceririle științei și civilizalației moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Acestea sunt, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — in Europa, în America Latină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotărîtoare pentru soarta poate, a însăși omenirii. multor petrebuie să spun că mi-au produs mare satisfacție intîlnirile recente pe care le-am avut cu studenții din cîteva țări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependența țărilor lor de monopolurile imperialiste, de asigura ca bogățiile naționale ale a fiecărui stat să fie stăpînite de propriu popor, pentru a-și asigura bunăstarea și fericirea. Tineretul universitar se găsește în primele rînduri ale acestei lupte drepte și mărețe. In același spirit cred că trebuie să acționeze și tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiții, cu istorie, cu o veche civilizație, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătățit, de schimbat și în Europa: în Europa sunt țări socialiste, sunt și țări capitaliste, și trebuie să înțelegem că securitatea europeană înseamnă a învăța să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalității și să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii și colaborării, care să exercite o influență puternică în lume, să asi(Continuare intrag a IV-a) // PROTAGONISTELE CALITĂȚII SUPERIOARE întrecerea socialistă desfășurată pentru îndeplinirea și depășirea exemplară a tuturor sarcinilor de plan găsește in aceste zile fertile rezonanțe de muncă și la întreprinderea „Industria linii“ din Timișoara. Colectivele de muncă de aici au demarat spornic în noul an, obținînd încă din primele zile de producție depășiri substanțiale ale sarcinilor de hărnicia muncii, pasiunea plan, priceperea sunt tot atîtea atriși buze ce caracterizează lucrătoarele firelor de aur, aceste femei pricepute care nu-și precupețesc nici un efort în marea bătălie a productivității și calității. Am surprins pe peliculă cîteva din protagonistele întrecerii socialiste. Elvira Caplescu este o filatoare iscusită, permanent fruntașă în întrecerea socialistă. La preparație, Eleonora Telchean lucrează la mașina de canotat, fiind o muncitoare cu experiență, care educă tinerele cadre ale producției. Aristița Cărunțescu, este o țesătoare de „mina intîi" pentru care calitatea superioară a produselor a devenit un comandament zilnic. ELEONORA TELEDEAN mm ELVIRA CAPLESCU aristița CARANTESCU ÎNCHEIEREA CONSFĂTUIRII CADRELOR DIDACTICE DE LA ȘCOLILE INTERJUDEȚENE DE PARTID Așa cum s-a mai anunțat, în cursul săptămînii trecute a avut loc la Timișoara consfătuirea cadrelor didactice de la școlile interjudețene de partid și filialele centrului de perfecționare a pregătirii cadrelor de pe lângă Academia „Ștefan Gheorghiu“. Potrivit programului stabilit, participanții au ascultat în acest răstimp expuneri pe diferite teme, au avut acțiuni practice dedicate studierii experienței Comitetului județean Timiș al P.C.R. în conducerea și îndrumarea vieții economice și sociale, au vizitat întreprinderi industriale, unități agricole, institute de învățămînt și cercetare, luînd contact direct cu experiența organelor și organizațiilor de partid, a colectivelor de muncă timișene, cu preocupările acestora de a face totul pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal, de a întîmpina cea de-a 30-a aniversare a Eliberării și Congresul al XI-lea al P.C.R. cu rezultate deosebite în toate compartimentele vieții. Au fost vizitate : întreprinderea mecanică Timișoara, „Industria linii“, „Electrotimiș“, Centrul teritorial de calcul și Secția de memorii, atelierulșcoală al Institutului politehnic microîntreprinderea Liceului nr. 1, întreprinderea agricolă de stat Sînandrei, comunele Variaș, Grabați și Lenauheim, Complexul zootehnic Beregsău. Concomitent, participanții la consfătuire și-au confruntat în cadrul unor dezbateri metodice (Continuare in fragilla) ÎN PREAJMA ADUNĂRILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR RECEPTIVITATEA ȘI CONTROLUL, conții INTERDEPENDENTE PENTRU SOLUȚIONII PROPUNERILOR Se apropie adunările generale ale oamenilor muncii, foruri supreme de manifestare plenară a conducerii vieții economice de către producătorii bunurilor materiale. Ele vor prilejui o retrospectivă asupra întregii activități desfășurate în cursul anului trecut, vor evidenția și modul în care s-au materializat propunerile judicioase făcute în cursul dezbaterilor din adunările generale precedente. Care este situația în această privință la uzina „Azur“, una din întreprinderile timișene fruntașe ? Extragem pe scurt din filmul adunării generale de la 9 august 1973 pasajele referitoare la propuneri. Operatorul chimist Constantin Cucu a cerut o exigență mai mare la recepționarea produselor dată fiind calitatea necorespunzătoare a unor materii prime și îndeosebi a seului. Semnalînd starea nesatisfăcătoare a ambalajelor, vorbitorul a propus schimbarea, respectiv întreținerea lor corespunzătoare. La același capitol, Gh. Ghiță, șeful biroului aprovizionare a relevat uzura avansată a cazanului de spălare a ambalajelor metalice, fapt ce impune măsuri de remediere. Ion Chisăliță, șeful unei echipe de lăcătuși a propus înzestrarea atelierului cu cîteva mașini noi, inginerul Valer Costineanu a solicitat crearea unor spații de depozitare pentru secția nitro, dat fiind faptul că Baza județeană de aprovizionare tehnico-materială nu asigură ridicarea ritmică a produselor, Mihai Pan s-a angajat să contribuie cu muncă voluntară la ridicarea noului cămin pentru nefamiliști etc. O primă constatare privind natura propunerilor : toate sunt urgențe ale producției sau se înscriu in problematica condițiilor de viață ale salariaților. O a doua constatare, relevată cu prilejul discuțiilor purtate recent cu autorii i o bună receptivitate din partea celor însărcinați cu rezolvarea lor. Astfel, s-a îmbunătățit aprovizionarea cu seu, o mare parte — circa 75 la sută — a lăzilor defecte a fost înlocuita (Constantin Cucu) , s-au ales două soluții pentru spălarea ambalajelor metalice , repararea cazanului vechi și comanda unui cazan nou la cooperativa „Prestarea“ (Gheorghe Ghiță) , s-au făcut demersuri la forul tutelar — problema depășește competența uzinei — pentru livrarea în ritmul producției a diluantului nitro etc. Raporturile colegiale, în sensul bun al cuvîntului, contribuie ca dialogul dintre conducere și salariați să se desfășoare în mod permanent și la alte nivele. Adunările de grupe sindicale, audiențele etc. prilejuiesc soluționarea promptă a unor urgențe tehnico-productive sau sociale. In urma unor astfel de contacte vii s-a rezolvat favorabil încadrarea corespunzătoare a unor salariați după cantitatea și calitatea muncii efectiv prestate, s-au obținut noi locuri inerese și în grădinițe pentru copiii muncitorilor s-au amenajat spații de cazare pentru nefamiliști în fostul sediu al grupului școlar etc. Desigur, soluționarea unor astfel de probleme e legată de întărirea exigenței față de acei maiștri sau șefi de ateliere care „nu-și găsesc timp“ pentru cerințele juste ale subalternilor lor, ca în cazul acordării de categorii sau trepte de salarizare superioare. Urmărind punct cu punct „catalogul de propuneri“ cît și prevederile contractului colectiv pe 1973, găsești totuși cîteva urgențe nesoluționate. Nu s-au reparat, intre altele, acoperișul și platforma topitoriei de grăsimi din secția lacuri, nu s-a amenajat o încăpere pentru deschiderea unui bufet al T.A.P.L. etc. — obiective prevăzute in contractul colectiv. Referitor la primul punct, ing. Grigore Pîrvan, șeful atelierului mecanic, ne spune că reparația topitoriei ar fi dereglat producția pe două-trei săptămîni, lucru imposibil în condițiile actuale. Argumentul însă nu justifică înscrierea lui în contractul colectiv, căci aceasta presupune cîntărirea posibilităților reale, renunțarea la stabilirea de obiective fictive, cu neputință de realizat. Nu s-a mărit nici capacitatea finisajului la rășini. „Nu a fost cazul“, ni se spu n. CIMPEANU Continuare în pag. a III-a) Colectivele de muncă de la întreprinderea mecanică Timișoara au pornit, în acest an productiv, decise să depășească propriile realizări, să adauge noi succese pe cartea de vizită a unității. IN FOTO : Aspect din secția mașini de ridicat. Introducerea acordului global în cooperativele agricole de producție constituie unul din elementele esențiale ale perfecționării sistemului și a formelor de retribuire a muncii membrilor cooperatori. Prin aplicarea retribuirii pe bază de acord global, cu tarife pe unitatea de produs sau la 1.000 lei producție, se înlătură cu desăvîrșire tendința, cu totul nejustificatâ, de egalizare a veniturilor obținute de membrii cooperatori. De asemenea, se simplifică mult relațiile dintre C.A.P. și cooperatori, ușurîndu-se considerabil evidența muncii. Intre conducerea unității și formația de lucru sau cooperatorul acord ,care preia în global o anumită suprafață pe care execută tot ciclul de lucrări, nu intervine decît tariful pe tona de produs sau la 1.000 lei producție, în baza căruia vor fi retribuiți. Superioritatea formei de retribuire în acord global mai este atestată și de faptul că aplicarea ei presupune organizarea nulă a echipelor și brigăzilor rațiode muncă, folosirea în practică a unor forme fundamentate economic, participarea permanentă la muncă a tuturor membrilor care compun formațiile colective de lucru. In unitatea noastră am considerat că pentru aplicarea în practică a acordului global trebuie efectuate unele lucrări pregătitoare ca organizarea judicioasă a formațiilor de lucru : fermă, brigadă, echipă, grupă de formație, familii, cooperatori — respectîndu-se dorința acestora de a lucra, după preferință, intr-una din aceste formații de lucru; repartizarea mecanizatorilor în formații de lucru mixte, alături de cooperatori și retribuirea acestora în funcție de rezultatele obținute în producție; repartizarea suprafețelor și respectiv a loturilor de animale pe formații de lucru; stabilirea nivelelor de producție diferențiat, în funcție de fertilitatea solului, potențialul productiv al animalelor și gradul de mecanizare a lucrărilor, repartizarea mijloacelor de producție pe ferme și brigăzi (tractoare, camioane, utilaje, îngrășăminte naturale, semințe, ținerea unor evidențe corespunzătoare a producției obținute, calcularea valorii manoperei la fiecare produs pe tonă, hectolitru de lapte sau la 1.000 lei producție realizată , cunoașterea de către fiecare cooperator a sarcinilor de producție, a tehnologiei lucrărilor, a sistemului de plată stabilit de adunarea generală și a ciștigului pe care-l poate realiza (încheierea angajamentului în acord global). La alcătuirea atît a fermelor, cit și a echipelor s-a ținut cont ca membrii acestora să locuiască pe străzi sau cartiere apropiate, de grade de rudenie etc. In sectorul creșterii animalelor organizarea muncii în acord global s-a făcut în cele două ferme zootehnice pe fiecare individual, iar acolo unde cooperator adăposturile nu permit s-a făcut pe grupe de 2-3 cooperatori. Astfel, la categoria tineret și porci la îngrășat cît și la vaci de lapte, am organizat munca pe sistemul familie (îndeosebi soț-soție) După organizarea fermei pe echipe, se ia în primire inventarul care, de asemenea, se împarte pe echipe și pe atelaj Tot pe echipe și am am împărțit și suprafețele în funcție de fertilitatea solului. Am planificat producțiile care trebuie să le apoi obțină membrii cooperator la culturile lucrate în acora global. Și in zootehnie s-au stabilit, de menea, producțiile diferențiate alefiecare cooperator sau formație pe în funcție de potențialul biologic al fiecărei specii și categorii de animale, furajele asigurate și gradul de mecanizare și prin însumarea sarcinilor defalcate în așa fel ca ele să corespundă cu indicatorii de plan incluși în planurile de producție și financiar, ale unității. Tot la inceputul anului s-a deschis registrul fermei de către economistul acesteia cu fișă pe culturi, specie și categorie de animale, unde sunt menționate atit cheltuielile care se fac la fiecare cultură și categorie de animale cît și producțiile care se obțin. Registrul mai cuprinde producția totemurisociatesatală, cantitativ și valoric, cheltuielile materiale totale pe culturi și categorii de animale și veniturile pe care trebuie să le obțină în cadrul fermei. Tarifele pe zona de produs au fost stabilite diferențiat pe ferme în funcție de producțiile realizate, gradul de mecanizare și fertilizare, de ierbicidare și aportul direct al cooperatorului la obținerea producției. In fața adunării generale a stat ing. MIRCEA NEAGU, președintele cooperativei agricole din Becicherecu Mic (Continuare in pag alla) CÎȘTIGURI SIGURE, PRICEPERII $1 A PE MĂSURA HĂRNICIEI Experiența C.A.P. din Becicherecu Mic in aplicarea acordului global OMAGIU De 1.900 de ani, istoricul latin Tacit ne atrage atenția în volumul 1 din vestitele sale Anale: Maiore longin que reverentia („Depărtarea spoteste prestigiul") și că deci oamenii ar fi înclinați mai curînd să prețuiască artiștii, savanții, vitejii etc.de care ii despart veacurile, decît acele valori din timpul lor. Această înțeleaptă atenționare, devenită zicală precum și cei 75 de ani de viată pe care astăzi ii împlinește artistul emerit al Timișoarei al țării, Vasile Cretoiu, ne-au înși demnat rîndurile de fată. Din arta noastră actoricească rămîne atît cît a reținut memoria afectivă a celor care ne-au cunoscut și trăiesc după noi. Res- CRONICA ZILEI Tul, sînt fotografii mute, benzi de magnetofon neînsuflețite, imagini umbre ale peliculei de Ulm, cîteva articole de ziare ... De aceea mă și grăbesc ca după jumătate de veac de viată artistică a colegului și concetățeanului Vasile Cretoiu, să-i adresăm public recunoștința noastră pentru excepționala sa devoțiune artistică și să-l rugăm a ne spune dacă am înțeles îndeajuns din exemplul vieții sale artistice remarcabile. De pildă am inteles că atunci cînd ai cu adevărat talent poți face chiar ani de medicină la Paris și să te întorci, totuși, la Teatrul Național din București ca actor. Erau atunci la Paris doi celebri actori de origine română De Max și Ionel, care l-au ajutat în această reorientare profesională. Am înțeles că poți înlocui, ca actor tânăr, pe unul dintre cei mai consacrați artiști ai Naționalului bucureștean, Aristide Demetriade, și încă într-un rol dificil: Zefir din ",Trandafirii roșii", și să primești chiar două premii de creație și o definitivă consacrare GHEORGHE LEAHI! (Continuate in fine a fla)