Drapelul Roşu, martie 1974 (Anul 30, nr. 9056-9082)

1974-03-28 / nr. 9079

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.079 <K Joi, 28 martie 1974 9 4 pagini. 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importanță pentru activita­tea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, ma­terial și spiritual al Întregului nostru popor. Am Început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind mo­dificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifes­tau în activitatea noastră, simpli­ficarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atit pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adopta­te se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Exe­cutiv — organul care asigură condu­cerea întregii activități intre­plena­re — inlăturindu-se unele neajun­suri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără în­doială, la creșterea rolului și im­portanței Comitetului Executiv în conducerea Întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoa­rele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndru­mare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crea­rea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va tre­bui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun in fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspun­derii în muncă a cadrelor de par­tid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizato­rice luate vor trebui să fie urmate de Înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, faptului că în funcția sau în func­a­țiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un Înalt spirit de răspundere, pen­tru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru rea­lizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate aces­tea, fără nici o îndoială că rezul­tatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am­­ pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt stabi­lite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcini­lor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și condu­cere a partidului și statului. De a­­ceea, trebuie să înțelegem că Îm­bunătățirea formelor de organi­zare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o ne­cesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la im­perativul de a asigura unirea in ci­ mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor in înfăptuirea politicii par­tidului de dezvoltare multilaterală a țării, în ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca ur­mare a experienței și practicilor de pînă acum. în acest fel, se dă o formă legală unor realități im­puse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesita­tea, asigurînd mai buna funcționa­re, la nivel central, și la toate ni­velurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărit de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor par­tidului în diferite sectoare de ac­tivitate. în ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a a­­rătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute as­tăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii in toa­te sectoarele — oricum, ele tre­buiau să aibă loc. în ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a reco­manda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte Republicii Socialiste România, do­ar­resc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate for­țele pentru a servi cauza socialis­mului și comunismului în patria noastră, intereselor bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu Întregul Comitet Central, cu întregul par­tid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a Ro­mâniei socialiste, la întărirea po­ziției sale internaționale, la spo­rirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia ii revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea mun­cii. După cum se știe, sunt aproa­pe 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de­­ retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe Îmbu­nătățiri, de aceea, față de pro­iectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat in mod proiectul. în primul rînd, în radical­iect se propune să renunțăm pre­la noțiunea de salarizare și să intro­ducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de pro­ducție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținînd seama că noțiu­nea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mij­loacelor de producție. In țara noas­tră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpini pe mij­loacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este ne­cesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petre­cute in țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor mun­cii, aceea de proprietari și, in ace­lași timp, de producători ai tutu­ror bunurilor materiale. Intro­­­ducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor men­talități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și mun­citori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea de proprietatea atitudinii noi față obștească, față de muncă. Fiind stăpini ai mij­loacelor de producție, producă­torii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigur­area veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că a­­ceastă problemă este problema cen­trală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om muncii, a fiecărui cetățean al pa­ar­triei noastre. O altă caracteristică a legii este afirmarea ca principală putere a principiilor socialiste de retri­buire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, in lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploa­tarea muncii altora, că singura sursă de­ venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu con­tribuția directă la dezvoltarea for­țelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles câ fondul de retribuire este nemijlocit legal de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul so­cial, de venitul național, de ra­portul dintre fondul și fondul de dezvoltare, de consum. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate decit legată nemijlocit de fondu­ri­rile generale de care dispunem intr-o anumită etapă de dezvolta­re a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de CC, al lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la două­zeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul Prin propune­rile prezentate plenarei, acest ra­port va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu pri­vire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea u­­nui raport mai echitabil între ve­nituri s-a creat pe seama crește­rii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire co­respunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea ve­niturilor beneficiază, in rînd, tineretul, pentru că el primul este acela care, în primii ani de acti­vitate,­ ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie preocupării de a asigura tineretu­a lui, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai care să-i permită să pășească bine, in viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplifi­carea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointe­resa mai mult oamenii muncii In efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în di­ferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu pro­ducem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Tre­buie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l de­pășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Dife­rențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut în vedere că legea prevede posibili­tatea acordului în toate sectoarele­ de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe ba­za realizării producției fizice, ve­niturile să crească nelimitat, ca re­zultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există în toate ramurile de activitate, in­clusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul mi­nier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livra­tă. Acesta este, realmente, un sti­mulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită su­mă, muncitorii pot obține venituri nelimitate in raport de producțiile suplimentare.Așa se și explică fap­tul că, dacă în 1973, nu s-a reali­zat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cite știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire pre­vede o serie de stimulente mate­riale directe, legate de producție. In această categorie intră și siste­mul de premiere și celelalte for­me pe care le cunoașteți. De aceea, în ce privește principiile și nive­lele, proiectul este corespunzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, insă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm, și pe ele mai sus ? O nivelare între di­feritele domenii de activitate nu se poate realiza ! Trecerea catego­riilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fieca­re ramură este importantă. Există însă deosebiri intre ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta sa lucrezi in metalurgie, alta să lu­crezi în pădure. Nu subapreciem de loc rolul lucrătorilor din pădu­re, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în producția de mașini-unelte sau de utilaj chi­mic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor mun­cii ; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste între diferitele ra­muri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate în­­tîmpla ca peste zece ani să se schim­be raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de as­tăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferite­lor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunză­toare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, in tehnicitatea sa, în importanța ei socială. In acest spirit am pro­cedat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită co­rectură în industria textilă, ținînd seama de importanța ei și de fap­tul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare aten­ție și din acest punct de vedere. In același timp, toate categoriile au primit aceeași majorare la li­mita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180-200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare gene­rală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunțe la pro­punerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va trebui să se țină seama. Mi se justă observația că s-a creat oare prea mare fărîmițare a specialiș­­­tilor și meseriilor. De altfel, a­­ceastă problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele învățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului învățămîntului, mi­nisterelor, rea serioasă de a trece la reduce­a fărîmițării spe­cialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor­ muncii de a trece dintr-un domeniu de activi­tate în altul. Deci, observațiile sunt juste și va trebui să realizăm cu consecvență hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcție. S-a făcut ceva, după cu­ știu. Dar dacă problema s-a ridi­cat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să ac­ționăm in continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul dis­cutat astăzi, se asigură o apro­piere simțitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie și din celelalte ramuri ale econo­miei, în special ale țărănimii coope­ratiste. Am introdus venitul ga­rantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii produc­ției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decât venitul ga­rantat. Anul trecut, unii coopera­tori au realizat venituri care au depășit­­ veniturile realizate în in­dustrie, înseși veniturile­ garan­tate apropie și așează pe o bază nouă raporturile între venitu­rile din industrie și agricultură. Dar, pe baza activității concrete de producție, cooperatorii pot rea­liza venituri nelimitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale vieții din sate, în comparație cu cerințele oamenilor muncii din orașe, putem spune că, in fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindește, de asemenea, preocuparea consecven­tă a conducerii partidului și statu­lui de a crea condiții pentru creș­terea corespunzătoare, proporționa­lă, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea unor raporturi cu­ mai juste intre veni­turi, în raport cu importanța contribuția fiecărui sector de ac­ti­tivitate. Analizat de pe aceste poziții, pornind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii nea­bătute a politicii partidului de creștere continuă a nivelului de trai material și spiritual al tuturor oamenilor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi cores­punde etapei actuale și Directive­lor Congresului al X-lea și Con­(Continuare in pag. a 11 a) la Plenara ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 25-26 martie a.c., și a ho­tărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C C. al P.C.R. de a se pro­pune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Con­siliului Național al Frontului Unită­ții Socialiste. La ordinea de zi a plenarei . Mo­dificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al P.R.S. La începutul lucrărilor a luat cu­­vîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană - Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a apro­bat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor pre-Azi, la posturile de radio și televiziune Astăzi, în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alege­rii Președintelui Republicii Socialiste România, vederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dez­voltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In­­ legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabi­lit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Pre­ședinte al Republicii Socialiste Ro­mânia. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat atit pe plan in­tern, cît și pe planul relațiilor inter­naționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării cen­trale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiective­lor edificării societății socialiste ro­mânești. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Co­mitetului Central al P.C.R. a apre­ciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va conti­nua să păstreze in același timp și calitatea de președinte al Consiliu­lui de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita parte din atribuțiile ce revin Con­­­siliului de Stat atit în relațiile in­terne, cît și în relațiile internațio­nale. In unanimitate, Plenara Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost fă­cută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu re­prezintă cea mai proeminentă per­sonalitate a națiunii noastre socia­liste, omul care întruchipează cali­tățile cele mai inalte de conducă­tor de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și co­munismului in patria noastră, pen­tru libertatea și neatinnarea Româ­niei, pentru solidaritatea internațio­­nalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului Unității Socia­liste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, in funcția de Președinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezaterilor au luat cu­­vîntul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Con­siliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Aca­demiei Republicii Socialiste Româ­nia, Eleonora Mărculescu, pre­ședinta Comitetului județean al fe­meilor­­ Galați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la uzinele „1 Mai" din Plo­iești, Tincu Anton, președintele Co­operativei agricole de producție din Palazu Mare - Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.A.S. Participanții la dezbateri - repre­zentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țără­nimii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani (Continuare in pag. a 11-a) Bătălia pentru recoltă înseamnă bătălia pentru conservarea rezervei de apă in sol După cum bine se știe din toam­na anului trecut și pînă acum și în cimpia de vest a țării precipi­tațiile căzute au fost extrem de scăzute. Ca urmare, proviziile mici de apă din sol trebuie con­servate printr-o seamă de lucrări agrotehnice, aplicate diferențiat, cu pricepere și răspundere. De asemenea, se cer întreprinse mă­suri energice și pentru punerea, la îndemîna plantelor, in perioa­dele critice, prin irigare, a nece­sarului de apă, astfel ca angaja­mentele luate privind creșterea producției pe unitatea de supra­față să poată fi îndeplinite exem­plar. Pornind tocmai de la aceste cerințe și din dorința de a traduce în fapte prevederile Chemării Con­ferinței pe țară a cadrelor de con­ducere din agricultură, specialiștii din multe unități au și trecut prac­tic la identificarea de noi resurse de apă și la aplicarea udărilor pro­­priu-zise. Raidul-anchetă organi­zat de ziarul nostru în ziua de 26 Raid-anchetă in zona Periam-Variaș-Gelu- Sinandrei martie a.c. și-a propus să eviden­țieze preocupările conducerilor de unități și ale specialiștilor în această direcție. ... întreprinderea agricolă de stat din Periam, unitate ale cărei terenuri se învecinează cu Mureșul și sunt străbătute in bună parte de canalul Aranca, are planificată irigarea a 1.330 de hectare, din care 690 sunt ocupate cu cereale și plante furajere, iar 640 de livada de piersici, meri și peri.. Ținînd seama de indicațiile Biroului Co­mitetului județean de partid, con­ducerea I.A.S., îm­preună cu ingi­nerul hidrolog Du­mitru Rotaru, stabilit o seamă de a măsuri tehnice­­organizatorice pri­vind desfășurarea acțiunii de irigat. Astfel, s-au veri­ficat și reparat canalele, stăvila­­rele, conductele în­gropate din li­vadă și hidranții, s-au făcut probe practice etc. S-a prevăzut,­­, pentru început, ca atit la udările de apro­vizionare a lui înainte de sol a­se­mănat, cît și la ce­le cerute de une­le plante, să se fo­losească apa scoasă direct din Mureș cu ajuto­rul stației provi­zorii de la Periam­port. In atelierul întreprinderii se lucrează de zor la confecționarea sorburilor pentru șase agregate de udare. Pentru exploatarea rațio­nală a celor 12 agregate cu 18 aripi de udare, fiecare conducere de fermă și-a creat echipe proprii de deservire. In ziua raidului la ferma 6 tau­rine se iriga orzul pentru masă verde și lucerna, la care s-au dat in medie cite 500 mc de apă la hectar. Potrivit planificării făcute se va trece în continuare la iriga­tul rîului și la udările de aprovi­zionare a suprafețelor pe care s-au amplasat culturi prăsitoare. In li­vadă, apa va fi adusă din canalul Aranca printr-o stație stabilă. Acum se fac fertilizările cu azotat de amoniu pe cele 7 hectare de căpșuni — cultură intercalată prin­tre pomi — urmînd ca după un­ B. BURZ (Continuare in pag. a 11 l-a) Moment din ti­mpul irigării lucernei ]a Intrep­rinderea agricolă de stat din Sînandrei. Foto : E. ROBICSEK

Next