Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-17 / nr. 9096

• 2 • DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID 7 TEME DE SINTEZA PENTRU PROPAGANDIȘTI Comitetul orășenesc de partid Jimbolia acordă o atenție deose­bită pregătirii de ansamblu a pro­pagandiștilor. Locul instruirilor le­gate strict de lecțiile care urmau să fie predate sau discutate a fost luat de dezbateri pe marginea unor teme de sinteză, care contri­buie la lărgirea orizontului de cu­noștințe al conducătorilor de cer­curi și cursuri, la perfecționarea metodologiei de lucru. Recenta dezbatere a avut ca temă : „Res­ponsabilitatea socială și valoarea ei morală, Sarcini actuale în do­meniul comerțului exterior". Invi­tații Cabinetului orășenesc de partid, tovarășii Candid Cioroianu, jurist, Victor Feigenbaum, medic, Dumitru Rus, șeful Oficiului jude­țean de comerț exterior și Viorel Deatcu, lector al Cabinetului oră­șenesc de partid, au făcut scurte expuneri și au dat răspunsuri la Întrebările propagandiștilor. In­struirea s-a soldat cu învățăminte teoretice și practice pentru toți participanții. THOMAS BREIER, directorul Cabinetului orășenesc de partid Jimbolia EXIGENȚA ȘI COMBATIVITATE în planul de muncă al comite­tului de partid din comuna Șag era prevăzută analiza unor stări de fapte mai puțin îmbucurătoare în­registrate în organizația de bază din cooperativa agricolă de pro­ducție Parța. Concret era vorba de slaba pregătire a unor adunări de partid, participarea necorespunză­toare a unor comuniști la viața de organizație, cazuri de abateri de la normele de conviețuire în socie­tate etc. Pentru a face mai efi­cientă analiza, s-a hotărît ca pro­blemele respective să fie dezbă­tute în plenul organizației de bază, unde s-au deplasat și mem­brii biroului comitetului comunal de partid. Analiza a început cu un scurt referat al biroului comitetului co­munal de partid privind sarcinile ce revin organizației de bază pentru ca fiecare membru al său să devină model la locul de mun­că, in familie și societate. In spi­ritul referatului au fost solicitați să-și spună părerea, în primul rînd, cei vizați pentru abateri, precum și ceilalți diferite comu­niști din organizație. Criticile și observațiile făcute tovarășilor Ion Cuza, Iosif Ramersanger, Iosif Crișan, Petru Gulaci, Iuliana Ve­­zure, Ion Toader, Ion Bojin Jiva Glisici au avut ecoul scon­și tat. Puși în fața unor fapte care nu-i onorează, ei și-au dat seama de gravitatea abaterilor și au promis că își vor corecta modul de viață, atitudinea față de or­ganizație. Răspunsuri convingă­toare au dat la criticile făcute și membrii biroului organizației de bază, ca și tovarășii din conduce­rea unității cărora li s-a mandat mai multă exigență. Dece­Bi­roul comitetului comunal de partid își propune să procedeze asemănător și­ în cazul celorlalte organizații de bază. DORIN PUTĂ, secretar al comitetului comunal de partid și primar al comunei Șag IN LUPTA PENTRU TITLUL DE FERMA FRUNTAȘĂ Colectivul fermei nr. 8 a între­prinderii agricole de stat Lugoj este hotărât ca în acest an să acționeze in așa fel ca rezultatele economice să-l situeze pe care le va dobindi pe loc de frunte în întrecerea cu celelalte ferme. Crea­rea acestui spirit de emulație, de autodepășire, este urmare firească a preocupărilor de ordin educativ ale organizației de bază, a exerci­tării rolului său de factor politic conducător. Pregătirea temeinică a campaniei de primăvară și declan­șarea la timp a lucrărilor agri­cole, asigurarea unei bune ier­­nări a celor 1.250 oi, realizarea numărului planificat de miei, per­spectivele create pentru depășirea sarcinilor planificate la lapte, lună și la alte produse, vorbesc de permanenta orientare a lucrătorilor fermei spre obiective economice majore. Avem cuvinte de apreciere la adresa multor muncitori care se remarcă în activitatea de zi cu zi, in special la adresa tovarășilor Gheorghe Mircea, Traian Avram, Ion Rapp, Gheorghe Dungă, Ion Nicolae, Ion Țună, Iosif Scnier, Ni­­colae Ciorogaru și alții. Ultimii doi au avut cinstea de a fi pri­miți de curînd în partid, dovadă a pasiunii cu care lucrează, corectitudinii în îndeplinirea sarci­­ nilor ce le revin. De remarcat că fiecare din cei 14 membri ai orga­nizației noastre se ocupă concret de câte un muncitor merituos pen­tru a-i pregăti și atrage în rîndul comuniștilor. SOFIA VASII, membră în biroul organizației de bază ferma nr. 8 — I.A.S. Lugoj ACȚIUNILE EDUCATIVE VOR CONTINUA Invățămîntul de partid s-a în­cheiat în cele 9 forme de studiu care au ființat pe raza comunei Traian Vuia. Convorbirile finale au fost legate, în toate cercurile și cursurile, de sarcinile ce revin cursanților, celorlalți oameni ai muncii din localitate, din cuvînta­­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură. Cu ajutorul propagandiștilor, al mem­brilor comitetului comunal de partid care au participat la aceste convorbiri, cursanții au dezbătut amănunțit, în lumina cerințelor actuale, modalitățile practice de acțiune pentru generalizarea acor­dului global în toate sectoarele, reducerea prețului de cost al pro­duselor agricole, creșterea eficien­ței economice în fiecare unitate. Imediat ce s-a închis învăță­­mîntul, biroul comitetului comunal de partid a inițiat o analiză asu­pra modului în care s-a desfășu­rat studiul, stabilind în același timp măsuri concrete pentru con­tinuarea activității educative, prin forme adecvate, plnă la deschide­rea noului an de învățămînt. Sar­cinile și răspunderile stabilite în această direcție vizează temele care vor fi dezbătute în adună­rile organizațiilor de bază, expu­nerile ce se vor ține la căminele culturale, activitățile agitatorilor in sprijinul popularizării noilor documente de partid, a legilor apărute în ultima vreme. MIRCEA MANZUR, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid Traian Vuia IMPORTANTE ACȚIUNI DE ECONOMISIRE A CUPRULUI Colectivul secției distribuție energiei electrice Timiș, hotărît să a­u traducă in viață angajamentele a­­sumate în întîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării pa­triei de sub jugul fascist și a celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., ac­ționează și în direcția economisirii combustibilului și energiei ; unul dintre obiectivele principale îl con­stituie schimbarea tensiunii rețe­lelor de distribuție de medie ten­siune, de la 15 kV la 20 kV. Aceas­ta cu scopul de a se reduce pierde­rile de energie și de a crește ca­pacitatea de transport a acesteia folosind căile de curent existente. Transpunerea în viață a obiec­tivului amintit implică rebobinarea transformatoarelor existente în re­țelele de 6—15 kV, la tensiunea de 20 kV, operație care reclamă o cantitate apreciabilă de conduc­tori de cupru. Din calculele efec­tuate a rezultat că ar fi necesară o cantitate anuală de circa 30­0 con­ductori de cupru. In vederea valo­rificării rezervelor interne, cu sco­pul economisirii cuprului, organi­zațiile de partid din întreprindere au inițiat largi dezbateri cu colec­tivele de muncă, dezbateri care s-au soldat cu propuneri și angaja­mente prețioase. In același scop, conducerea unității a mobilizat ca­drele de specialitate la diferite studii, ajungîndu-se în final la găsirea unor soluții deosebit de­ e­­ficiente. Astfel, efectuînd lucrări cu caracter de cercetare tehnică, colectivele atelierelor de reparații transformatoare și PRAM ale sec­ției de distribuție a energiei elec­trice și avînd asigurată asistența tehnică de către întreprindere, au arătat că se poate realiza o impor­tantă economie de cupru. Primele trei transformatoare ieșite de cu­­rînd de la standul de probă do­vedesc că pot fi date cu succes în exploatare. Metodele aplicate la transforma­toarele amintite arată că în loc de circa 300 kg cupru s-au consumat 30—35 kg. La economiile de mate­riale se alătură și însemnate eco­nomii la investiții prin faptul că nu trebuiesc achiziționate transfor­matoare noi. Un merit deosebit în această acțiune l-au avut: electri­cienii de la atelierele de reparații transformatoare din Timișoara și Jimbolia. CONSTANTIN CALIN, secretarul organizației de bază, secția distribuție a energiei elec­trice Timiș întreprinderea agricolă de stat Periam, ferma Saravale. Discuția fi­nală la invățămîntul agrozootehnic a prilejuit sectorului și cursanților sublinierea principalelor cerințe pe care le reclamă actuala campanie agricolă, modalitățile prin care trebuie acționat pentru dobîndirea unor producții vegetale și animale superioare Reducerea consumurilor (Urmare din pag. 1) pavăm greutatea medie a acestora, de 370 kg, care se realizează, în prezent, în țară. Trebuie să evi­dențiem și realizările deosebite în programul de asimilări a unor produse noi. Astfel, a fost asimi­lată prima serie unitară de elec­tromotoare monofazate cu fază au­xiliară capacitivă, din țara noas­tră. In perspectiva anului 1974 se urmărește modernizarea estetică a Întregii serii unitare de electro­motoare căreia să i se imprime personalitatea firmei întreprinde­rii noastre. Colectivul din compartimentul de proiectare, deși redus numeric, printr-o preocupare sporită în cercetare, în însușirea noului, în­cearcă să realizeze, în proiectele produselor asimilate, indici cu deo­sebită eficiență economică, calita­tivă și competitivă. Avem convin­gerea că aplicînd măsurile pe ca­re le-am preconizat vom reuși să contribuim la efortul general al întreprinderii pentru înfăptuirea, înainte de termen, a prevederilor planului cincinal, întîmpinînd cu cinste cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R. SEMĂNATUL ȘI IRIGATUL CULTURILOR [Urmare din pag. 1) Nu se poate spune că în raza de activitate a S.M.A. din Gottlob nu se muncește intens pentru în­cheierea grabnică a semănatului. La toate semănătorile S.P.C.­6 s-au adaptat dispozitive, astfel ca, odată cu semănatul să se poată efectua și fertilizatul. Specialiștii din uni­tățile deservite și mecanizatorii a­­cordă o atenție deosebită bunei pregătiri a patului germinativ. La cooperativa din Lovrin, elevii a­­flați în vacanță, sprijină efectiv cooperatorii atît la deservirea ma­șinilor de semănat cît și la alte lu­crări ca: plantatul căpșunilor, în piersicărie, în legumicultura etc. Ceea ce trebuie menționat este însă faptul că nu peste tot se ob­servă o participare activă a tutu­ror cooperatorilor la lucrările spe­cifice de campanie. Ba mai mult! In unele cooperative nu s-au în­cheiat încă convenții de lucru pen­tru acoperirea tuturor suprafețelor de prășitoare în vederea întreține­rii plantelor și a recoltatului. Pînă mai zilele trecute, cooperativa din Lovrin, de exemplu, avea acope­rite doar 240 din cele 540 hectare ce vor fi însămințate cu porumb. Din acest motiv președintele co­operativei a fost nevoit să plece în alte zone ale țării pentru re­crutarea brațelor de muncă. O situație aproape identică întîl­nim și la cooperativa din Cărpiniș. Aici au fost încheiate contracte pentru porumb spre a fi lucrat in acord global doar pe 210 din cele 580 de hectare. Dacă ne gîndim că rezerva de ierbicide e minimă și că unitatea mai are în cultură și 225 de hectare cu sfeclă de zahăr, ne putem face o imagine și mai clară asupra necesității imperioase de găsire a unor soluții și moda­lități practice care să ducă nemij­locit, la antrenarea tuturor coope­ratorilor la lucru și nu numai a lor, ci și a membrilor de familie salariați la diferite întreprinderi și instituții. La cooperativa din Căr­piniș trebuie să fie pus un accent și mai mare chiar și pe folosirea integrală a forțelor mecanice. In ziua de 12 aprilie, bunăoară, bună de lucru, două mașini de se­zi­mănat stăteau nefolosite, fapt ce a făcut ca ritmul de 4—5 hectare pe zi să nu poată fi realizat. Concluzia firească care se des­prinde din constatările de mai sus este aceea că peste tot problema participării la muncă a tuturor co­operatorilor trebuie să fie pusă în centrul atenției conducerilor de u­­nități și a fiecărei organizații de partid. încă de pe acum, prin ge­neralizarea acordului global, tre­buie să fie repartizate pe bază de angajamente scrise toate suprafe­țele, astfel ca atît întreținerea cul­turilor cît și recoltatul să poată fi făcute la timp și fără pierderi. RADIO TIMIȘOARA MIERCURI, 17 APRILIE 18,00 Actualitatea radio. 18,10 „Munte, munte, brad frumos“ — program de muzică populară. 18,30 „Pro arte“. Din cuprins : „Gong“ , „Sîmbăta la veritas" — premieră pe scena Teatrului de stat din Reșița. Tineri ac­tori pe scena teatrului „Valea Jiului“ din Petroșani. „Mu­zeum“ : preocupări și realizări la Muzeul de istorie și etnogra­fie din Caransebeș. „Breviar“. 18,45 Lieduri de Tiberiu Bredi­­ceanu. 19,00 Colocviu cu tine­rețea. JOI, 18 APRILIE 6,00—6,30 Actualități și mu­ Pe scene și ecrane MIERCURI, 17 APRILIE □ Teatrul Național : SOL­DĂȚELUL DE PLUMB (10) ; □ Opera de stat : DON QUI­JOTE (19,30). CINEMATOGRAFE □ Modern : LE MANS (8, 10, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Arta : NU TRIȘA, DRA­GA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); O Parc : AVENTURA LUI DARWIN (10, 14, 16, 18, 20); □ Studio : BUNA SEARA, DOAMNA CAMPBELL (9, 11, 16, 18, 20); □ Melodia : OMUL DE DIN­COLO (11, 16, 18, 20) ;­­ □ Victoria : CONSPIRAȚIA (10, 16, 18, 20); r~i Muncitoresc Fratelia : EVA ȘI ADAM (15, 17, 19) : □ Steaua roșie Mehala : O ANCHETA DIFICILA (15, 17, 19); LUGOJ r~i 23 August: JUDO: □ I.T.L. : INTORCJEREA LUI MAGELLAN; BUZI AȘ r~i Dinamo : PISICA JUN­GLEI. JIMBOLIA □ Flacara : INFAILIBILUL RAFFLES: SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : EFECTELE RAZE­LOR GAMMA ASUPRA CRĂI­ȚELOR: DETA □ Parc : GAUDEAMUL IGI­­TUR. Televiziune MIERCURI: 17 APRILIE 9,00 Teleșcoală. Album șco­lar. Spiru Haret și discipolii săi. 10,00 Curs de limbă en­gleză. Lecția 85 (reluare). 10,30 Curs de limbă rusă. Lecția 86 (reluare). 11,00 Melodii popu­lare din Moldova. 11,15 Biblio­teca pentru toți : Ion Barbu (II). 12,00 Pagini din Albumul du­minical. 16,00 Curs de limbă ger­mană. Lecția 89. 16,30 Curs de limbă franceză. Lecția 88. 17,30 Telex. 17,35 Cunoașteți legile. (Actualitatea legisla­tivă). 18,00 Festivaluri, festi­valuri... 18,25 Imagini din Si­ria. 18,50 Tragerea expres. 19,00 Bună seara, prono­­va­canță. Năzdrăvanii și soarele. 19,20­1.001 de seri. Bugs Bunny și prietenii săi. 19,30 Telejur­nal — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. Cronica în­trecerii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. 20,00 Reflector. 20,20 Publi­citate. 20,25 Telecinemateca. Un mare cineast: Jean Renoir. Iluzia cea mare (premieră pe țară): 22,15 24 de ore. DRAPELUL ROȘU 9.096 Omagiu perseverenței creatoare La Lugoj, expoziție retrospectivă Iulia Simu In holul Teatrului popular din Lugoj s-a deschis expoziția retro­spectivă Iulia Simu. Manifestarea este organizată în cadrul valorifi­­cării și popularizării colecțiilor de artă ale muzeului lugojean. Per­sonalitate complexă, Iulia Simu — pictor, grafician și pianist, timp de peste 40 de ani, a fost prezentă prin manifestări complexe distinc­te în peisajul cultural al țării și al Banatului, în special. Absolven­tă a Academiei de arte frumoase din București, în seria Ligiei Ma­­covei, Marianei Petrașcu, Vandei Sachelarie, Verd. Micoș etc., i-a a­­vut ca profesori pe I. Steriade și Gh. Petrașcu, la pictură, și Luca Simion la gravură. Majoritatea creațiilor Iuliei Simu reprezintă flori, peisaje, in­terioare și portrete. Peisajul rural, natural, cu case și pomi, naturile statice cu buchete de flori deslu­șesc un aer de prospețime vege­tală, bucuria și gingășia fierului de primăvară împlinită. Interioa­rele redau aerul unei intimități familiare, care le îndeamnă să ză­bovești o clipă spre a descifra noi detalii. Excelează în portrete de caracter, reușind să redea ex­presia veridică a personajului, cu frămîntările interioare, cu gîndu­­rile și psihologia sa aparte. Iulia Simu a participat la 20 expoziții de stat și saloane oficiale, a avut 7 expoziții personale și de grup cu: Corneliu Baba, Ion Irimescu, Constantin Popa, în anul 1944, la Făget. In cei peste 40 de ani de activitate artistică, realizează pes­te 250 lucrări de pictură și circa 300 lucrări de gravură, monotipii. Ca specialistă graficiană a co­laborat cu muzeul din Lugoj în primii ani de organizare a prime­lor expoziții 1949-1952. Drept o­­magiu, Muzeul de istorie și etno­grafie din Lugoj a organizat expo­ziția retrospectivă a regretatei Iulia Simu, cu multe lucrări aflate chiar în patrimoniul muzeului. IOAN STRATAN _ ■ IULIA SIMU Natură statică Vacanțar in turneu Elevii Liceului nr. 24 din București ne-au oferit, de cu­rînd, un concert care a cuprins cîntece de masă, madrigale și alte coruri interpretate cu co­rectitudine și multă sensibili­tate ; orchestra de coarde, con­dusă de profesoara Silvia Roș­ea, a interpretat „Mica sere­nadă" de Mozart, „Amurg de toamnă“ de Alessandrescu, Du­blu concert pentru două viori de Bach, care a avut ca interpreți pe Viorica Cristian și Pavel Crișan. Am remarcat, de ase­menea, o tînără pianistă Roxana Piticaru, un violonist, Ghezi Piro, și, în sfîrșit, o elevă care se pregătește pentru studiul di­rijatului, Mihaela Roșea. Aflăm că formațiile liceului au concertat și sub cupola Ate­neului, că au făcut turnee în țară, bucurindu-se de frumoase aprecieri. Deci, fructuoase pre­ocupări în afara programului obișnuit de studiu. (B. Hoinic), Publicarea articolelor pe tema modului în care este organizat și se desfășoară transportul în comun a determinat — așa după cum re­latam și cu alte prilejuri — expe­dierea unui număr mare de scri­sori care ne-au sosit din toate col­țurile județului. Trimiterea lor este justificată, dacă avem în ve­dere faptul, că locuitorii din toate așezările beneficiază de avantajele (uneori, dezavantajele) transportu­lui în comun. Am organizat, deci o largă dezbatere pe această temă, mai ales că interlocutorii au la dispoziție și concluziile la care au ajuns echipele de control obștesc. Ne vom referi, deci, la municipiul Lugoj și la cele patru orașe i Jim­­bolia, Sînnicolaul Mare, Deta și Buziaș. Primele relatări ne sosesc din partea tovarășului Ioan An­gh­el, președintele Consiliului mu­nicipal Lugoj al U.G.S.R. . Problema transportului în comun este deosebit de importan­tă și pentru organele noastre lo­cale. Tocmai de aceea, facem e­­forturi s-o rezolvăm în condiții cît mai bune. — Echipele de control obștesc nu rămîn, desigur, în afara­ acestor preocupări, mai ales că au fost in­vestite, prin lege, cu atribuțiuni speciale și pentru acest sector. Despre ele, despre concluziile lor, am dori să vorbiți mai pe larg. — Indicațiile transmise din par­tea organelor județene de partid și de stat ne-au dat și nouă de gândit. Dacă introducerea ordinei și a dis­ciplinei a devenit o constantă per­manentă pentru Timișoara, de ce să nu fie așa și pentru noi, lugoje­nii ? Dacă la început echipele de control obștesc se interesau mai cu seamă de starea tehnică a autove­hiculelor, astăzi lucrurile stau altfel. Ele urmăresc și respectarea graficelor de circulație. Au plecat prin stații, au constatat că lipsesc orarele, graficele, care să indice atît ruta cit și orele de sosire — plecare. Călătorii erau nemulțu­miți. .Spun „erau" pentru că în prezent situația s-a remediat. Con­ducerea Exploatării de gospodărie comunală a acționat prompt pe a­­ceasta linie. Au fost montate tă­blițe indicatoare pe fiecare direc­ție de circulație. Tot in urma pro­punerilor făcute au fost introduse și autobuze suplimentare pe linia I.T.L. pentru evitarea, pe cit posi­bil, a aglomerațiilor. — Am dori ca dr. tovarășe Du­mitru Barbu, ca președinte al Con­siliului orășenesc Deta al Frontului Unității Socialiste să vă referiți la aspectele mai puțin bune.­­ Lucruri bune au fost consta­tate de către echipele de control obștesc și la Deta. Circulația auto­buzelor este corelată cu programul de lucru al unităților. Dar nu peste tot. Recent, secția de covoare a cooperativei „Drum nou“ s-a mutat într-un alt local, în partea de sud a orașului. Dar, cu toate că femei­le încep lucrul la ora 6, autobu­zele nu circulă nici la ora— 7 pe acest traseu. — Cîte autobuze aveți la Deta ? — In­scripte două, dar în reali­tate unul, pentru că celălalt nu circulă de peste 3 luni. Ba nu are piese, ba i se sparg anvelopele. Mai avem și două taximetre. Unul stă pe „butuci“, neavînd aparat de taxare. Pare curios, dar Grupul în­treprinderilor de gospodărie comu­nală și locativă din Timișoara nu ne-a rezolvat o problemă ce nu ne­cesită eforturi prea mari. — La discuții s-a raliat tovarășul Teodor Tolcea, președintele Consi­liului orășenesc al Frontului Uni­tății Socialiste Jimbolia. — Pînă mai acum cirva timp în urmă, echipele de control din acest sector n-au prea funcționat — ne-a spus dînsul. In ultima vreme însă s-au urcat în autobuzele pe care le avem — atîtea cite sunt — și au făcut o serie de constatări. E drept că multe neajunsuri au și fost în­lăturate cu promptitudine. Mă re­fer la corelarea graficelor cu mer­sul trenurilor, respectarea orarului de circulație, repararea unor scau­ne, întreținerea în condiții mai bune a autovehiculelor. — Numai lucruri bune ? — Ba nu ! Cu toate că s-au fă­cut propuneri, nici în prezent nu a fost soluționată problema reor­ganizării traseelor de circulație. Avem nevoie, practic, de două cir­cuite care să cuprindă traseele pa­ralele cu br. Republicii și nu nu­mai pe acesta, așa cum se pre­zintă situația în prezent. Corespondentul nostru voluntar Gheorghe Negricioiu, din Sînnico­laul Mare, ne informează că , în anii trecuți aici, existau numai 8 autobuze, care circulau la voia in­­tîmplării. Astăzi, parcul este for­mat din 15 autobuze de capacitate mare. Traseele au fost extinse atît pe raza orașului cit și în afara lui, pe itinerariile Cenad, Saravale, Sînpetru Mare, ca să nu mai amin­tim de gara C.F.R., unde se efec­tuează zilnic cîte 10 curse. Cît pri­vește controlul obștesc acesta a constatat că pe unele trasee din afara orașului drumurile nu sunt întreținute în condiții bune. Nu pe lungimi mari, pe porțiuni scurte, dar care „omoară“ arcurile, siste­mul de direcție. Despre aceleași probleme am discutat și cu tovarășul Ioan Iancu, vicepreședinte al Consiliului popu­lar al orașului Buziaș, care ne-a împărtășit că echipa de control ob­ștesc condusă de pensionarul Con­stantin Popescu a făcut, de curînd, citeva constatări deosebit de interesante. Astfel, unul dintre au­tobuzele care transportă muncitoa­rele la secția „Modern“ pleacă di­mineața la ora 5,50, ori muncitoa­rele încep lucrul la ora 6. Dacă autobuzul ar pleca din stația ini­țială cu cinci minute mai devreme, multe dintre ele n-ar întîrzia, n-ar fugi ca să nu piardă din programul de lucru. De asemenea, s-a consta­tat că, în unele stații, orarul de circulație nu este afișat nici acum ! Revenind la alte probleme, în­trebăr ! — Ce atitudine au călătorii? — In general este bună. In schimb, în orele de vîrf — pentru că și la noi există asemenea aspec­te — unii dintre ei urcă pe la co­­borîre sau coboară pe la urcare. Alte aspecte se referă la posibili­tatea existentă și la Buziaș de a introduce sistemul abonamentelor. Călătorii sînt de acord cu acest sistem care poate deveni avanta­jos atît pentru o parte cît și pen­tru cealaltă. In ce privește Deta, trebuie să recunosc că am avut și acolo probleme. Dar, au intervenit cu fermitate, organele de miliție și lucrurile au fost aplanate. De pil­dă, fostul șef al Bazei de transport se obișnuise, de la o vreme, să se comporte incorect cu publicul că­lător, să fie arogant, sfidător. A fost schimbat din funcție. — O puternică autobază T. A. există, din cîte știm și­ la Lugoj. Venind vorba de ea, am vrea să aducem în discuție și scrisoarea trimisă redacției de Nicolae Olariu, din satul Drinova nr. 87 (comuna Birna). Ne scrie în numele a 40 de muncitori navetiști care au greutăți cu autobuzele care circu­lă pe ruta Lugoj — Birna și retur. Sunt foarte aglomerate, nu se res­pectă graficele de circulație, con­ducătorii auto au o atitudine inco­rectă. Ce eficiență a avut contro­lul efectuat la Autobază ? — Asemenea controale s-au făcut și la această unitate, în mare par­te propunerile avînd ecoul scontat — ne-a răspuns Ioan Anghel, în unele zile lasă de dorit întreține­rea și buna gospodărire a spațiu­lui existent. Unele măsuri au fost luate, dar nu sunt suficiente. S-a îmbunătățit, oarecum, aspectul să­lii de așteptare care a fost mai bi­ne amenajată, de asemenea casie­ria, în general aspectul unității. Cît despre înființarea unor noi trasee, cred că I.T.A. Timișoara este cea care trebuie să se pronun­țe, în concluzie — socotim necesar să subliniem necesitatea ca proble­ma transportului în comun să con­stituie pentru toate organele loca­le, de partid și de stat, una din­tre principalele preocupări pentru ca peste tot să troneze ordinea și disciplina. Anchetă realizată de NICOLAE PIRVU Cînd transportul în comun rămîne de ... căruță (II) LA DRUM CU ... ECHIPELE DE CONTROL OBȘTESC • DEZBATERE ORGANIZATĂ DE REDACȚIA ZIARULUI „DRAPELUL ROȘU" CU PARTICIPAREA PRIMA­RILOR, PREȘEDINȚILOR CONSILIILOR FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE.

Next