Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-17 / nr. 9096
• 2 • DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID 7 TEME DE SINTEZA PENTRU PROPAGANDIȘTI Comitetul orășenesc de partid Jimbolia acordă o atenție deosebită pregătirii de ansamblu a propagandiștilor. Locul instruirilor legate strict de lecțiile care urmau să fie predate sau discutate a fost luat de dezbateri pe marginea unor teme de sinteză, care contribuie la lărgirea orizontului de cunoștințe al conducătorilor de cercuri și cursuri, la perfecționarea metodologiei de lucru. Recenta dezbatere a avut ca temă : „Responsabilitatea socială și valoarea ei morală, Sarcini actuale în domeniul comerțului exterior". Invitații Cabinetului orășenesc de partid, tovarășii Candid Cioroianu, jurist, Victor Feigenbaum, medic, Dumitru Rus, șeful Oficiului județean de comerț exterior și Viorel Deatcu, lector al Cabinetului orășenesc de partid, au făcut scurte expuneri și au dat răspunsuri la Întrebările propagandiștilor. Instruirea s-a soldat cu învățăminte teoretice și practice pentru toți participanții. THOMAS BREIER, directorul Cabinetului orășenesc de partid Jimbolia EXIGENȚA ȘI COMBATIVITATE în planul de muncă al comitetului de partid din comuna Șag era prevăzută analiza unor stări de fapte mai puțin îmbucurătoare înregistrate în organizația de bază din cooperativa agricolă de producție Parța. Concret era vorba de slaba pregătire a unor adunări de partid, participarea necorespunzătoare a unor comuniști la viața de organizație, cazuri de abateri de la normele de conviețuire în societate etc. Pentru a face mai eficientă analiza, s-a hotărît ca problemele respective să fie dezbătute în plenul organizației de bază, unde s-au deplasat și membrii biroului comitetului comunal de partid. Analiza a început cu un scurt referat al biroului comitetului comunal de partid privind sarcinile ce revin organizației de bază pentru ca fiecare membru al său să devină model la locul de muncă, in familie și societate. In spiritul referatului au fost solicitați să-și spună părerea, în primul rînd, cei vizați pentru abateri, precum și ceilalți diferite comuniști din organizație. Criticile și observațiile făcute tovarășilor Ion Cuza, Iosif Ramersanger, Iosif Crișan, Petru Gulaci, Iuliana Vezure, Ion Toader, Ion Bojin Jiva Glisici au avut ecoul sconși tat. Puși în fața unor fapte care nu-i onorează, ei și-au dat seama de gravitatea abaterilor și au promis că își vor corecta modul de viață, atitudinea față de organizație. Răspunsuri convingătoare au dat la criticile făcute și membrii biroului organizației de bază, ca și tovarășii din conducerea unității cărora li s-a mandat mai multă exigență. DeceBiroul comitetului comunal de partid își propune să procedeze asemănător și în cazul celorlalte organizații de bază. DORIN PUTĂ, secretar al comitetului comunal de partid și primar al comunei Șag IN LUPTA PENTRU TITLUL DE FERMA FRUNTAȘĂ Colectivul fermei nr. 8 a întreprinderii agricole de stat Lugoj este hotărât ca în acest an să acționeze in așa fel ca rezultatele economice să-l situeze pe care le va dobindi pe loc de frunte în întrecerea cu celelalte ferme. Crearea acestui spirit de emulație, de autodepășire, este urmare firească a preocupărilor de ordin educativ ale organizației de bază, a exercitării rolului său de factor politic conducător. Pregătirea temeinică a campaniei de primăvară și declanșarea la timp a lucrărilor agricole, asigurarea unei bune iernări a celor 1.250 oi, realizarea numărului planificat de miei, perspectivele create pentru depășirea sarcinilor planificate la lapte, lună și la alte produse, vorbesc de permanenta orientare a lucrătorilor fermei spre obiective economice majore. Avem cuvinte de apreciere la adresa multor muncitori care se remarcă în activitatea de zi cu zi, in special la adresa tovarășilor Gheorghe Mircea, Traian Avram, Ion Rapp, Gheorghe Dungă, Ion Nicolae, Ion Țună, Iosif Scnier, Nicolae Ciorogaru și alții. Ultimii doi au avut cinstea de a fi primiți de curînd în partid, dovadă a pasiunii cu care lucrează, corectitudinii în îndeplinirea sarci nilor ce le revin. De remarcat că fiecare din cei 14 membri ai organizației noastre se ocupă concret de câte un muncitor merituos pentru a-i pregăti și atrage în rîndul comuniștilor. SOFIA VASII, membră în biroul organizației de bază ferma nr. 8 — I.A.S. Lugoj ACȚIUNILE EDUCATIVE VOR CONTINUA Invățămîntul de partid s-a încheiat în cele 9 forme de studiu care au ființat pe raza comunei Traian Vuia. Convorbirile finale au fost legate, în toate cercurile și cursurile, de sarcinile ce revin cursanților, celorlalți oameni ai muncii din localitate, din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură. Cu ajutorul propagandiștilor, al membrilor comitetului comunal de partid care au participat la aceste convorbiri, cursanții au dezbătut amănunțit, în lumina cerințelor actuale, modalitățile practice de acțiune pentru generalizarea acordului global în toate sectoarele, reducerea prețului de cost al produselor agricole, creșterea eficienței economice în fiecare unitate. Imediat ce s-a închis învățămîntul, biroul comitetului comunal de partid a inițiat o analiză asupra modului în care s-a desfășurat studiul, stabilind în același timp măsuri concrete pentru continuarea activității educative, prin forme adecvate, plnă la deschiderea noului an de învățămînt. Sarcinile și răspunderile stabilite în această direcție vizează temele care vor fi dezbătute în adunările organizațiilor de bază, expunerile ce se vor ține la căminele culturale, activitățile agitatorilor in sprijinul popularizării noilor documente de partid, a legilor apărute în ultima vreme. MIRCEA MANZUR, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid Traian Vuia IMPORTANTE ACȚIUNI DE ECONOMISIRE A CUPRULUI Colectivul secției distribuție energiei electrice Timiș, hotărît să au traducă in viață angajamentele asumate în întîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și a celui de-al XI-lea Congres al P.C.R., acționează și în direcția economisirii combustibilului și energiei ; unul dintre obiectivele principale îl constituie schimbarea tensiunii rețelelor de distribuție de medie tensiune, de la 15 kV la 20 kV. Aceasta cu scopul de a se reduce pierderile de energie și de a crește capacitatea de transport a acesteia folosind căile de curent existente. Transpunerea în viață a obiectivului amintit implică rebobinarea transformatoarelor existente în rețelele de 6—15 kV, la tensiunea de 20 kV, operație care reclamă o cantitate apreciabilă de conductori de cupru. Din calculele efectuate a rezultat că ar fi necesară o cantitate anuală de circa 300 conductori de cupru. In vederea valorificării rezervelor interne, cu scopul economisirii cuprului, organizațiile de partid din întreprindere au inițiat largi dezbateri cu colectivele de muncă, dezbateri care s-au soldat cu propuneri și angajamente prețioase. In același scop, conducerea unității a mobilizat cadrele de specialitate la diferite studii, ajungîndu-se în final la găsirea unor soluții deosebit de eficiente. Astfel, efectuînd lucrări cu caracter de cercetare tehnică, colectivele atelierelor de reparații transformatoare și PRAM ale secției de distribuție a energiei electrice și avînd asigurată asistența tehnică de către întreprindere, au arătat că se poate realiza o importantă economie de cupru. Primele trei transformatoare ieșite de curînd de la standul de probă dovedesc că pot fi date cu succes în exploatare. Metodele aplicate la transformatoarele amintite arată că în loc de circa 300 kg cupru s-au consumat 30—35 kg. La economiile de materiale se alătură și însemnate economii la investiții prin faptul că nu trebuiesc achiziționate transformatoare noi. Un merit deosebit în această acțiune l-au avut: electricienii de la atelierele de reparații transformatoare din Timișoara și Jimbolia. CONSTANTIN CALIN, secretarul organizației de bază, secția distribuție a energiei electrice Timiș întreprinderea agricolă de stat Periam, ferma Saravale. Discuția finală la invățămîntul agrozootehnic a prilejuit sectorului și cursanților sublinierea principalelor cerințe pe care le reclamă actuala campanie agricolă, modalitățile prin care trebuie acționat pentru dobîndirea unor producții vegetale și animale superioare Reducerea consumurilor (Urmare din pag. 1) pavăm greutatea medie a acestora, de 370 kg, care se realizează, în prezent, în țară. Trebuie să evidențiem și realizările deosebite în programul de asimilări a unor produse noi. Astfel, a fost asimilată prima serie unitară de electromotoare monofazate cu fază auxiliară capacitivă, din țara noastră. In perspectiva anului 1974 se urmărește modernizarea estetică a Întregii serii unitare de electromotoare căreia să i se imprime personalitatea firmei întreprinderii noastre. Colectivul din compartimentul de proiectare, deși redus numeric, printr-o preocupare sporită în cercetare, în însușirea noului, încearcă să realizeze, în proiectele produselor asimilate, indici cu deosebită eficiență economică, calitativă și competitivă. Avem convingerea că aplicînd măsurile pe care le-am preconizat vom reuși să contribuim la efortul general al întreprinderii pentru înfăptuirea, înainte de termen, a prevederilor planului cincinal, întîmpinînd cu cinste cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R. SEMĂNATUL ȘI IRIGATUL CULTURILOR [Urmare din pag. 1) Nu se poate spune că în raza de activitate a S.M.A. din Gottlob nu se muncește intens pentru încheierea grabnică a semănatului. La toate semănătorile S.P.C.6 s-au adaptat dispozitive, astfel ca, odată cu semănatul să se poată efectua și fertilizatul. Specialiștii din unitățile deservite și mecanizatorii acordă o atenție deosebită bunei pregătiri a patului germinativ. La cooperativa din Lovrin, elevii aflați în vacanță, sprijină efectiv cooperatorii atît la deservirea mașinilor de semănat cît și la alte lucrări ca: plantatul căpșunilor, în piersicărie, în legumicultura etc. Ceea ce trebuie menționat este însă faptul că nu peste tot se observă o participare activă a tuturor cooperatorilor la lucrările specifice de campanie. Ba mai mult! In unele cooperative nu s-au încheiat încă convenții de lucru pentru acoperirea tuturor suprafețelor de prășitoare în vederea întreținerii plantelor și a recoltatului. Pînă mai zilele trecute, cooperativa din Lovrin, de exemplu, avea acoperite doar 240 din cele 540 hectare ce vor fi însămințate cu porumb. Din acest motiv președintele cooperativei a fost nevoit să plece în alte zone ale țării pentru recrutarea brațelor de muncă. O situație aproape identică întîlnim și la cooperativa din Cărpiniș. Aici au fost încheiate contracte pentru porumb spre a fi lucrat in acord global doar pe 210 din cele 580 de hectare. Dacă ne gîndim că rezerva de ierbicide e minimă și că unitatea mai are în cultură și 225 de hectare cu sfeclă de zahăr, ne putem face o imagine și mai clară asupra necesității imperioase de găsire a unor soluții și modalități practice care să ducă nemijlocit, la antrenarea tuturor cooperatorilor la lucru și nu numai a lor, ci și a membrilor de familie salariați la diferite întreprinderi și instituții. La cooperativa din Cărpiniș trebuie să fie pus un accent și mai mare chiar și pe folosirea integrală a forțelor mecanice. In ziua de 12 aprilie, bunăoară, bună de lucru, două mașini de sezimănat stăteau nefolosite, fapt ce a făcut ca ritmul de 4—5 hectare pe zi să nu poată fi realizat. Concluzia firească care se desprinde din constatările de mai sus este aceea că peste tot problema participării la muncă a tuturor cooperatorilor trebuie să fie pusă în centrul atenției conducerilor de unități și a fiecărei organizații de partid. încă de pe acum, prin generalizarea acordului global, trebuie să fie repartizate pe bază de angajamente scrise toate suprafețele, astfel ca atît întreținerea culturilor cît și recoltatul să poată fi făcute la timp și fără pierderi. RADIO TIMIȘOARA MIERCURI, 17 APRILIE 18,00 Actualitatea radio. 18,10 „Munte, munte, brad frumos“ — program de muzică populară. 18,30 „Pro arte“. Din cuprins : „Gong“ , „Sîmbăta la veritas" — premieră pe scena Teatrului de stat din Reșița. Tineri actori pe scena teatrului „Valea Jiului“ din Petroșani. „Muzeum“ : preocupări și realizări la Muzeul de istorie și etnografie din Caransebeș. „Breviar“. 18,45 Lieduri de Tiberiu Brediceanu. 19,00 Colocviu cu tinerețea. JOI, 18 APRILIE 6,00—6,30 Actualități și mu Pe scene și ecrane MIERCURI, 17 APRILIE □ Teatrul Național : SOLDĂȚELUL DE PLUMB (10) ; □ Opera de stat : DON QUIJOTE (19,30). CINEMATOGRAFE □ Modern : LE MANS (8, 10, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Arta : NU TRIȘA, DRAGA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); O Parc : AVENTURA LUI DARWIN (10, 14, 16, 18, 20); □ Studio : BUNA SEARA, DOAMNA CAMPBELL (9, 11, 16, 18, 20); □ Melodia : OMUL DE DINCOLO (11, 16, 18, 20) ; □ Victoria : CONSPIRAȚIA (10, 16, 18, 20); r~i Muncitoresc Fratelia : EVA ȘI ADAM (15, 17, 19) : □ Steaua roșie Mehala : O ANCHETA DIFICILA (15, 17, 19); LUGOJ r~i 23 August: JUDO: □ I.T.L. : INTORCJEREA LUI MAGELLAN; BUZI AȘ r~i Dinamo : PISICA JUNGLEI. JIMBOLIA □ Flacara : INFAILIBILUL RAFFLES: SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : EFECTELE RAZELOR GAMMA ASUPRA CRĂIȚELOR: DETA □ Parc : GAUDEAMUL IGITUR. Televiziune MIERCURI: 17 APRILIE 9,00 Teleșcoală. Album școlar. Spiru Haret și discipolii săi. 10,00 Curs de limbă engleză. Lecția 85 (reluare). 10,30 Curs de limbă rusă. Lecția 86 (reluare). 11,00 Melodii populare din Moldova. 11,15 Biblioteca pentru toți : Ion Barbu (II). 12,00 Pagini din Albumul duminical. 16,00 Curs de limbă germană. Lecția 89. 16,30 Curs de limbă franceză. Lecția 88. 17,30 Telex. 17,35 Cunoașteți legile. (Actualitatea legislativă). 18,00 Festivaluri, festivaluri... 18,25 Imagini din Siria. 18,50 Tragerea expres. 19,00 Bună seara, pronovacanță. Năzdrăvanii și soarele. 19,201.001 de seri. Bugs Bunny și prietenii săi. 19,30 Telejurnal — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. Cronica întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. 20,00 Reflector. 20,20 Publicitate. 20,25 Telecinemateca. Un mare cineast: Jean Renoir. Iluzia cea mare (premieră pe țară): 22,15 24 de ore. DRAPELUL ROȘU 9.096 Omagiu perseverenței creatoare La Lugoj, expoziție retrospectivă Iulia Simu In holul Teatrului popular din Lugoj s-a deschis expoziția retrospectivă Iulia Simu. Manifestarea este organizată în cadrul valorificării și popularizării colecțiilor de artă ale muzeului lugojean. Personalitate complexă, Iulia Simu — pictor, grafician și pianist, timp de peste 40 de ani, a fost prezentă prin manifestări complexe distincte în peisajul cultural al țării și al Banatului, în special. Absolventă a Academiei de arte frumoase din București, în seria Ligiei Macovei, Marianei Petrașcu, Vandei Sachelarie, Verd. Micoș etc., i-a avut ca profesori pe I. Steriade și Gh. Petrașcu, la pictură, și Luca Simion la gravură. Majoritatea creațiilor Iuliei Simu reprezintă flori, peisaje, interioare și portrete. Peisajul rural, natural, cu case și pomi, naturile statice cu buchete de flori deslușesc un aer de prospețime vegetală, bucuria și gingășia fierului de primăvară împlinită. Interioarele redau aerul unei intimități familiare, care le îndeamnă să zăbovești o clipă spre a descifra noi detalii. Excelează în portrete de caracter, reușind să redea expresia veridică a personajului, cu frămîntările interioare, cu gîndurile și psihologia sa aparte. Iulia Simu a participat la 20 expoziții de stat și saloane oficiale, a avut 7 expoziții personale și de grup cu: Corneliu Baba, Ion Irimescu, Constantin Popa, în anul 1944, la Făget. In cei peste 40 de ani de activitate artistică, realizează peste 250 lucrări de pictură și circa 300 lucrări de gravură, monotipii. Ca specialistă graficiană a colaborat cu muzeul din Lugoj în primii ani de organizare a primelor expoziții 1949-1952. Drept omagiu, Muzeul de istorie și etnografie din Lugoj a organizat expoziția retrospectivă a regretatei Iulia Simu, cu multe lucrări aflate chiar în patrimoniul muzeului. IOAN STRATAN _ ■ IULIA SIMU Natură statică Vacanțar in turneu Elevii Liceului nr. 24 din București ne-au oferit, de curînd, un concert care a cuprins cîntece de masă, madrigale și alte coruri interpretate cu corectitudine și multă sensibilitate ; orchestra de coarde, condusă de profesoara Silvia Roșea, a interpretat „Mica serenadă" de Mozart, „Amurg de toamnă“ de Alessandrescu, Dublu concert pentru două viori de Bach, care a avut ca interpreți pe Viorica Cristian și Pavel Crișan. Am remarcat, de asemenea, o tînără pianistă Roxana Piticaru, un violonist, Ghezi Piro, și, în sfîrșit, o elevă care se pregătește pentru studiul dirijatului, Mihaela Roșea. Aflăm că formațiile liceului au concertat și sub cupola Ateneului, că au făcut turnee în țară, bucurindu-se de frumoase aprecieri. Deci, fructuoase preocupări în afara programului obișnuit de studiu. (B. Hoinic), Publicarea articolelor pe tema modului în care este organizat și se desfășoară transportul în comun a determinat — așa după cum relatam și cu alte prilejuri — expedierea unui număr mare de scrisori care ne-au sosit din toate colțurile județului. Trimiterea lor este justificată, dacă avem în vedere faptul, că locuitorii din toate așezările beneficiază de avantajele (uneori, dezavantajele) transportului în comun. Am organizat, deci o largă dezbatere pe această temă, mai ales că interlocutorii au la dispoziție și concluziile la care au ajuns echipele de control obștesc. Ne vom referi, deci, la municipiul Lugoj și la cele patru orașe i Jimbolia, Sînnicolaul Mare, Deta și Buziaș. Primele relatări ne sosesc din partea tovarășului Ioan Anghel, președintele Consiliului municipal Lugoj al U.G.S.R. . Problema transportului în comun este deosebit de importantă și pentru organele noastre locale. Tocmai de aceea, facem eforturi s-o rezolvăm în condiții cît mai bune. — Echipele de control obștesc nu rămîn, desigur, în afara acestor preocupări, mai ales că au fost investite, prin lege, cu atribuțiuni speciale și pentru acest sector. Despre ele, despre concluziile lor, am dori să vorbiți mai pe larg. — Indicațiile transmise din partea organelor județene de partid și de stat ne-au dat și nouă de gândit. Dacă introducerea ordinei și a disciplinei a devenit o constantă permanentă pentru Timișoara, de ce să nu fie așa și pentru noi, lugojenii ? Dacă la început echipele de control obștesc se interesau mai cu seamă de starea tehnică a autovehiculelor, astăzi lucrurile stau altfel. Ele urmăresc și respectarea graficelor de circulație. Au plecat prin stații, au constatat că lipsesc orarele, graficele, care să indice atît ruta cit și orele de sosire — plecare. Călătorii erau nemulțumiți. .Spun „erau" pentru că în prezent situația s-a remediat. Conducerea Exploatării de gospodărie comunală a acționat prompt pe aceasta linie. Au fost montate tăblițe indicatoare pe fiecare direcție de circulație. Tot in urma propunerilor făcute au fost introduse și autobuze suplimentare pe linia I.T.L. pentru evitarea, pe cit posibil, a aglomerațiilor. — Am dori ca dr. tovarășe Dumitru Barbu, ca președinte al Consiliului orășenesc Deta al Frontului Unității Socialiste să vă referiți la aspectele mai puțin bune. Lucruri bune au fost constatate de către echipele de control obștesc și la Deta. Circulația autobuzelor este corelată cu programul de lucru al unităților. Dar nu peste tot. Recent, secția de covoare a cooperativei „Drum nou“ s-a mutat într-un alt local, în partea de sud a orașului. Dar, cu toate că femeile încep lucrul la ora 6, autobuzele nu circulă nici la ora— 7 pe acest traseu. — Cîte autobuze aveți la Deta ? — Inscripte două, dar în realitate unul, pentru că celălalt nu circulă de peste 3 luni. Ba nu are piese, ba i se sparg anvelopele. Mai avem și două taximetre. Unul stă pe „butuci“, neavînd aparat de taxare. Pare curios, dar Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală și locativă din Timișoara nu ne-a rezolvat o problemă ce nu necesită eforturi prea mari. — La discuții s-a raliat tovarășul Teodor Tolcea, președintele Consiliului orășenesc al Frontului Unității Socialiste Jimbolia. — Pînă mai acum cirva timp în urmă, echipele de control din acest sector n-au prea funcționat — ne-a spus dînsul. In ultima vreme însă s-au urcat în autobuzele pe care le avem — atîtea cite sunt — și au făcut o serie de constatări. E drept că multe neajunsuri au și fost înlăturate cu promptitudine. Mă refer la corelarea graficelor cu mersul trenurilor, respectarea orarului de circulație, repararea unor scaune, întreținerea în condiții mai bune a autovehiculelor. — Numai lucruri bune ? — Ba nu ! Cu toate că s-au făcut propuneri, nici în prezent nu a fost soluționată problema reorganizării traseelor de circulație. Avem nevoie, practic, de două circuite care să cuprindă traseele paralele cu br. Republicii și nu numai pe acesta, așa cum se prezintă situația în prezent. Corespondentul nostru voluntar Gheorghe Negricioiu, din Sînnicolaul Mare, ne informează că , în anii trecuți aici, existau numai 8 autobuze, care circulau la voia intîmplării. Astăzi, parcul este format din 15 autobuze de capacitate mare. Traseele au fost extinse atît pe raza orașului cit și în afara lui, pe itinerariile Cenad, Saravale, Sînpetru Mare, ca să nu mai amintim de gara C.F.R., unde se efectuează zilnic cîte 10 curse. Cît privește controlul obștesc acesta a constatat că pe unele trasee din afara orașului drumurile nu sunt întreținute în condiții bune. Nu pe lungimi mari, pe porțiuni scurte, dar care „omoară“ arcurile, sistemul de direcție. Despre aceleași probleme am discutat și cu tovarășul Ioan Iancu, vicepreședinte al Consiliului popular al orașului Buziaș, care ne-a împărtășit că echipa de control obștesc condusă de pensionarul Constantin Popescu a făcut, de curînd, citeva constatări deosebit de interesante. Astfel, unul dintre autobuzele care transportă muncitoarele la secția „Modern“ pleacă dimineața la ora 5,50, ori muncitoarele încep lucrul la ora 6. Dacă autobuzul ar pleca din stația inițială cu cinci minute mai devreme, multe dintre ele n-ar întîrzia, n-ar fugi ca să nu piardă din programul de lucru. De asemenea, s-a constatat că, în unele stații, orarul de circulație nu este afișat nici acum ! Revenind la alte probleme, întrebăr ! — Ce atitudine au călătorii? — In general este bună. In schimb, în orele de vîrf — pentru că și la noi există asemenea aspecte — unii dintre ei urcă pe la coborîre sau coboară pe la urcare. Alte aspecte se referă la posibilitatea existentă și la Buziaș de a introduce sistemul abonamentelor. Călătorii sînt de acord cu acest sistem care poate deveni avantajos atît pentru o parte cît și pentru cealaltă. In ce privește Deta, trebuie să recunosc că am avut și acolo probleme. Dar, au intervenit cu fermitate, organele de miliție și lucrurile au fost aplanate. De pildă, fostul șef al Bazei de transport se obișnuise, de la o vreme, să se comporte incorect cu publicul călător, să fie arogant, sfidător. A fost schimbat din funcție. — O puternică autobază T. A. există, din cîte știm și la Lugoj. Venind vorba de ea, am vrea să aducem în discuție și scrisoarea trimisă redacției de Nicolae Olariu, din satul Drinova nr. 87 (comuna Birna). Ne scrie în numele a 40 de muncitori navetiști care au greutăți cu autobuzele care circulă pe ruta Lugoj — Birna și retur. Sunt foarte aglomerate, nu se respectă graficele de circulație, conducătorii auto au o atitudine incorectă. Ce eficiență a avut controlul efectuat la Autobază ? — Asemenea controale s-au făcut și la această unitate, în mare parte propunerile avînd ecoul scontat — ne-a răspuns Ioan Anghel, în unele zile lasă de dorit întreținerea și buna gospodărire a spațiului existent. Unele măsuri au fost luate, dar nu sunt suficiente. S-a îmbunătățit, oarecum, aspectul sălii de așteptare care a fost mai bine amenajată, de asemenea casieria, în general aspectul unității. Cît despre înființarea unor noi trasee, cred că I.T.A. Timișoara este cea care trebuie să se pronunțe, în concluzie — socotim necesar să subliniem necesitatea ca problema transportului în comun să constituie pentru toate organele locale, de partid și de stat, una dintre principalele preocupări pentru ca peste tot să troneze ordinea și disciplina. Anchetă realizată de NICOLAE PIRVU Cînd transportul în comun rămîne de ... căruță (II) LA DRUM CU ... ECHIPELE DE CONTROL OBȘTESC • DEZBATERE ORGANIZATĂ DE REDACȚIA ZIARULUI „DRAPELUL ROȘU" CU PARTICIPAREA PRIMARILOR, PREȘEDINȚILOR CONSILIILOR FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE.