Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-18 / nr. 9097
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.097 & Joi, 18 aprilie 1974, 4 pagini: 30 bani IN ÍIMTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI SUCCESE DEOSEBITE IN MAREA Întrecere socialistă SSISi LUI Sudura, intr-O DInAMICă fără precedent • CERCETĂTORUL, COLABORATOR DIRECT AL MUNCITORII• CONTINUAREA UNEI VECHI ȘI PRESTIGIOASE TRADIȚII BOGAT BILANȚ AL HĂRNICIEI FESTIVITATEA INMINĂRII STEAGULUI ROȘI DE UNITATE FRUNTAȘA PE RAMURA COLECTIVULUI ÎNTREPRINDERII DE TRICOTAJE „1 IUNIE“ DIN TIMIȘOARA Dintre documentele consultate la Catedra utilajul și tehnologia sudării de la Facultatea de mecanică din Timișoara, unul mi-a reținut atenția in mod deosebit: o scrisoare de mulțumire trimisă de colectivul șantierului Rovinari din cadrul Trustului Energomontaj. Bineînțeles la catedră se găsesc destule protocoale de colaborare cu mari uzine, destule texte ale unor referate și studii susținute la simpozioane etc. care atestă prezența specialiștilor în viața științifică și productivă, dar această scrisoare dezvăluie, mai bine ca oricare alt document, natura și profunzimea legăturilor. Cuvinte sobre vorbesc despre „instruirea sudorilor de către cadrele didactice ale catedrei“ — nu o dată, ci de patru ori — despre „conferințele interesante, pline de noutăți din domeniul tehnicii sudării, ținute pe șantier, care au dus la ridicarea nivelului de cunoștințe al sudorilor“. Pedagogul și omul de știință în ipostază de colaborator direct al muncitorului, iată o noutate relevatoare pe care am desprins-o din textul scrisorii: — Ajutorul practic a fost acordat cu prilejul aplicării unei noi tehnologii de sudare a conductelor din oțeluri termorezistente, ne-a declarat prof. dr. ing. Popovici, șeful catedrei. Vladimir Penuria de petrol pe plan mondial a concentrat interesul in jurul construirii de centrale termice, care folosesc combustibili inferiori. La acestea, sunt utilizate, de obicei, niște cazane cu performanțe deosebite atât ca gabarit cit și ca parametri, a căror uzinare ridică și o problemă tehnică esențială : sudarea conductelor într-o manieră ireproșabilă, în stare să satisfacă cerințele de funcționalitate, de tehnică a securității. In acest scop, catedra a colaborat, în mod eficient, cu întreprinderea Industria •ermii din Cimpia Turzii în vederea elaborării a patru noi sorturi de electrozi și a realizat o nouă tehnologie de sudare a conductelor. Din discuțiile purtate am aflat și alte momente ale rodnicei colaborării cu producția. Colectivul catedrei, împreună cu specialiștii uzinei „Independența“ Sibiu, a studiat procedeul de sudură cu două arce în tandem, de o mare productivitate. Tehnologia nouă s-a folosit cu succes la realizarea conductelor forțate din sistemul hidrocentralei de pe Lotru. Pe baza rezultatelor obținute se elaborează noi fluxuri tehnologice pentru mecanizarea proceselor de sudare a conductelor, cu perspective largi de folosire, dat fiind extinderea continuă a rețelei de hidrocentrale din țara noastră. .. .Rovinari, Lotru, Caransebeș — participare directă la elaborarea de tehnologii de sudare pentru N. CIMPEANU (Continuare în pr.ig. a (l a) Ieri după amiază, în cadru festiv, colectivului întreprinderii de tricotaje ..1 Iunie“ din Timișoara i s-a Inmînat Steagul roșu de unitate fruntașă pe ramură și Diploma de onoare a Consiliului Central U.G.S.R. pentru rezultatele deosebibite obținute în producție în cursul anului 1973. La adunarea festivă au participat tovarășii Magdalena Filipaș, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președinta Uniunii sindicatelor pe ramură, Maria Bradea, membră a Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., Roman Pircea, președintele sindicatelor, Consiliului județean al ing. V. Rusanovschi, director general în Ministeruldustriei Ușoare, reprezentanți fnai Centralei industriale tricotaje, organelor municipale de partid ai și de sindicat, numeroși muncitori, oaspeți. In cuvintul rostit cu acest prilej, ing. Iulia Pasca, directoarea întreprinderii, a evocat momentul solemn de acum 20 de zile cînd președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a decorat colectivul întreprinderii cu Ordinul Muncii clasa II, înaltă expresie a prețuirii și stimei de care se bucură munca în patria noastră socialistă. Un bogat bilanț al realizărilor stă mărturie hărniciei și priceperii colectivului fruntaș care în 1973 a depășit realizările anului precedent cu 23 la sută la producția valorică și cu 73 la sută la export. In cadrul unei alocuțiuni, tovarășa Magdalena Filipaș a felicitat, călduros colectivul înmîndu-i înaltele distincții fruntaș. După urările de noi succese în muncă, transmise de reprezentanții organelor județene de partid, ai Ministerului Industriei Ușoare, asistența a adoptat textul unei telegrame adresată Comitetului Central al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se spune : „Ne folosim și de acest prilej pentru a asigura conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, că în cinstea marilor evenimente ale anului în curs vom munci cu abnegație și întreaga noastră capacitate pentru a realiza cu cinste sarcinile ce ne revin din mărețul program elaborat de partid pentru continua înflorire și prosperitate a națiunii noastre socialiste“. acesta, zestrea tehnică a întreprinderii textile Garofița a fost completată cu 26 războaie noi, amplasate toate în țesătoria nouă a unității. IN FOTO : imagine a secției noi. Vești din întrecere • NOI TERENURI REDATE AGRICULTURII. In județul nostru, la indicația Biroului Comitetului județean de partid, conducerile de unități agricole, bine îndrumate de organele și organizațiile de partid, au întreprins acțiuni ample pentru redarea in circuitul agricol a tuturor suprafețelor neproductive — de pe de teren lângă canalele de desecări, din incinta sectoarelor gospodărești și zootehnice, prin îngustări din jurul stîlpilor, sau desființări de drumuri agricole. Astfel, dintre unitățile care au mărit suprafața arabilă amintim cooperativa agricolă din Topolovăț unde s-au redat circuitului agricol 20 de hectare, Coșari — 5 hectare, Cralovăț — 5 hectare. De asemenea, la Bazoșu Vechi țăranii cooperatori au desțelenit 75 hectare de izlaz neproductiv, care se vor însămînța cu valoroase plante furajere. • ECONOMII DE ENERGIE ȘI COMBUSTIBIL: in ampla intrecare care se desfășoară pentru intimpinarea aniversării a trei decenii de la eliberarea patriei și Congresului al Xl-lea al partidului cu rezultate record în toate sectoarele de activitate, colectivele de muncă din municipiul Lugoj și-au făcut cuvint de ordine din buna gospodărire a energiei electrice și combustibililor. Avind drept ghid — planul de măsuri stabilit pentru traducerea in practică a obiectivelor cuprinse in Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Decretul Consiliului de Stat cu privire la dezvoltarea bazei energetice și de folosire mai judicioasă a combustibililor și energiei, oamenii muncii lugojeni s-au prezentat la sfîrșitul primului trimestru din acest an cu un bilanț rodnic, in acest răstimp ei au reușit să economisească 360.000 kwh, circa 261.000 metri cubi de gaze naturale si 35 tone de benzină. 9 CU PLANUL PE PATRU LUNI ÎNDEPLINIT. Angajat plenar in ampla întrecere ce se desfășoară pentru a intimpina aniversarea a trei decenii de la eliberarea patriei și Congresul al XI-lea al partidului cu rezultate record in toate domeniile de activitate, colectivul întreprinderii „Ceramica" din Jimbolia depune eforturi susținute pentru realizarea și depășirea angajamentelor asumate îndeplinirii cincinalului în vederea înainte de termen. Astfel, la 11 aprilie a.c , pe graficul întrecerii, s-a înscris realizarea sarcinilor de plan aferente primelor patru luni la țigle ceramice, urmind ca la 19 aprilie să fie îndeplinit planul și la valoarea producției globale și marfă. Pînâ la 1 Mai se vor realiza astfel in plus peste două milioane lei la indicatorii amintiți și se vor trimite suplimentar șantierelor de construcții circa 1,4 milioane materiale de zidărie și 2,9 milioane țigle ceramice. Plecarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., și George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum membri ai C.C. al P.C.R., ai Consisiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali. Au fost de față Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R.P. Polone la București, și membri ai ambasadei. ★ VARȘOVIA 17 — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite : Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varșovia. Pe aeroportul Okencie, tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele oficiale care îl însoțesc au fost salutați de tovarășii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, președintele Consiliului de Stat al R. P. Polone, Piotr Jaroszewicz, președintele Consiliului de Miniștri, Stanislaw Gucwa, mareșalul Seimului, de alți conducători de partid și de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarășului Nicolae Ceaușescu i-au fost inmînate buchete de flori. INPAG. A 1/-A Cînd se va integra filatura de mătase în profilul propriu de producție ? "Carnet cultural £ Scrisori față-n față „Anul 1974, anul producțiilor agricole record“ Exploatarea rațională a pajiștilor — sursă importantă de sporire a producției animaliere Dezvoltarea continuă a sectorului zootehnic este strâns legată de asigurarea unei baze furajere corespunzătoare; în acest context, pășunile reprezintă una din importantele surse de nutreț, care au și un conținut apreciabil de proteine și vitamine. Județul nostru deține un patrimoniu bogat în pășuni , 26 la sută din suprafața totală agricolă, avînd un potențial productiv ridicat, demonstrat de multe unități agricole care au obținut producții mari de masă verde. Exemple in această privință sunt cooperativele agricole din Făget, Darova, Margina, Recaș, Victor Vlad Delamarina, Cenad, Sînnicolaul Mare și altele, care au realizat producții de peste 1.1 tone de masă verde la hectar. Pot fi amintite, de asemenea, cantoanele pastorale aparținătoare întreprinderii pentru execuția lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor, care, pe pășunile îmbunătățite, au obținut peste 20.000 kg iarbă la hectar. In schimb, la cooperativele agricole de la Secaș, Ghizela, Știuca, Jebel, unde nu s-au executat la timp lucrările de Întreținere și în mai multe cazuri au exploatat nerațional pășunile deținute, au realizat producții de numai 5—6 tone la hectar. Și în acest an, comitetele executive ale consiliilor populare au organizat și mobilizat masele de cetățeni la acțiunile de întreținere și îmbunătățire a pășunilor, ceea ce va contribui la sporirea producției de masă verde de pe pajiști. În același timp, necesitatea satisfacerii mai bune a nevoilor de hrană a efectivelor sporite de animale impune luarea unor măsuri deosebite de organizare a pășunatului, care in acest an se va face mai timpuriu, condiționat de anotimpul secetos. Se știe că pășunatul este forma cea mai obișnuită și economică de folosire a ierbii de pe pășuni și se execută cînd masa verde de pe pășunile naturale a ajuns la înălțimea de 12—1 r> cm, iar pe cele semănate la 15—20 cm, ținîndu-se cont și de stadiul de vegetație, adică înspicarea speciei dominante de graminee perene. încărcătura de animale trebuie corelată cu producția pajiștei, organizîndu-se o grupare in turme de mărime potrivită, pe specii și categorii care vor pășuna pe parcele, prin rotație, spre a permite regenerarea ritmică a ierbii pe toată perioada de vegetație. Gruparea în turme se face în felul următor : vaci cu lapte, 50—100 capete, tineret taurin, 100—150 capete, ovine, 400—600 capete, scroafe, 100 capete iar la tineretul porcin de la 2—S luni, pînă la 150 capete, asigurindu-se totodată și reproducătorii necesari. Repartizarea suprafețelor de pajiști trebuie să se facă după graficul de pășunat, nominalizindu-se îngrijitorul turmei și trupul de pășune.. Pășunatul se va executa porționat, pe tarlale sau parcele delimitate prin garduri fixe sau prin țărușare, evitindu-se bătătorirea solului și creîndu-se condiții penins. ANDREI ULTIRA, tehnolog-șef la întreprinderea de execuție a lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor (Continuare în pas. « Kla) Punem din nou în discuție problemă tot mai acută în ansamblul, atit de dinamic, al programului de investiții : terminarea grabnică a obiectivelor restante. In acest cadru, din capul locului se poate considera că investiția de la F.N.C. Birola nu a reținut prea mult atenția conducerii șantierului și — inevitabil — o asemenea atitudine a întronat un spirit de sincezeală pe toată filiera, a făcut să treneze, multă vreme peste termenul minmmmmmin țal : 30 noiembrie 1972 (I), punerea în funcțiune a Fabricii de nutrețuri concentrate, cu grave repercusiuni asupra aprovizionării crescătoriilor de porcine. Ne-am putea opri la citeva secvențe mai importante din „filmul“ desfășurării lucrărilor, dar alegem, dintre cele posibile, unul singur , iulie 1973, atunci cînd ziarul nostru a publicat ancheta intitulată „In loc de F.N.C., „minute“, adrese și alte promisiuni“. La acea dată, in cel de-al treilea an de construcție, șantierul împricinat se prezenta într-o stare mai mult decit precară. Notam, bunăoară, că în pofida neajunsurilor acumulate, „tirul“ îndelungat de adrese expediate șantierului s-a soldat, în cele din urmă, cu un nou grafic și o nouă... promisiune: „La 30 septembrie 1973 suntem gata!“. Vorbe! Pînă la 30 iunie se realizase doar 22 la sută din valoarea rămasă de executat ; citeva zeci de lucrări,începute cu... ani in urmă, erau lăsate In paragină, iar marele siloz de 12 celule abandonat după producerea unor grave accidente de glisare. Așa că.. . termenul a fost „strămutat“ și se părea, la un moment dat, că Șantierul 3 T.C.I.T. găsise, în sfîrșit, în ordinea primelor urgențe, și un loc pentru F.N.C., dar — ca să nu lungim vorba — multă vreme încă nu s-a făcut nimic deosebit. Concludent este următorul caz : la 8 martie crt., una din ședințele de comandament a hotărît sporirea efectivelor de muncitori pentru lucrările de montaj, dar 11 zile mai tîrziu, la o nouă vizită pe șantier, se putea constata că din măsurile stabilite anterior foarte puține s-au respectat și că efectivele existente la montaj fuseseră reduse cu 17 muncitori? Intervenția energică a Biroului Comitetului județean de partid a pus însă capăt lungului șir de neajunsuri, dînd un ultim credit de încredere constructorilor de pe șantier, iar acum există dovezi certe că s-a procedat cu eficacitate pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Un grafic de măsuri ferme, cu responsabilități și termene certe anunță terminarea lucrării pînă la sfîrșitul lunii curente, cu această dată urmind să înceapă rodajul și probele tehnologice, în legătură cu această perspectivă, am reținut — dintr-o recentă convorbire cu tovarășul ing. Ștefan Sălăjan, instructor de specialitate la Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale — unele aspecte legate de mersul lucrărilor. In principal, datele problemei, totodată elementele care dimensionează răspunderea ce revine constructorului, beneficiarului și proiectantului se circumscriu asupra necesității unei conlucrări eficiente. Trebuie atinse ritmuri înalte de execuție a lucrărilor de montaj, adoptate măsuri imediate pentru completarea efectivelor de muncitori și asigurarea operativă a unor materiale încă deficitare (tablă, vopsea etc.). In proiectantul paralel, I.S.C.P.C.Z. București, trebuie să soluționeze urgent problemele referitoare la montarea suflantelor, elevatorului de saci, buncărelor de produse finite și, deopotrivă, care privesc cele problemele de rezistență și instalațiile de apă contra incendiilor. In sfîrșit, important e ca întreprinderea „Tehnometal“ sa asigure ci mai urgent cele patru tronsoane de la uscător, așteptate pe șantier, încheiem aici, nu înainte de a preciza că întreaga răspundere pentru orice eventuală nerespectare a ultimului termen prevăzut pentru intrarea în funcțiune F.N.C. Birola revine integral conducerii Șantierului 2 instalații și Șantierului 3 construcții ale T.C.I.T. MIREL BRATEȘ Obiectivele de investiții înainte de termen ZILE DECISIVE PENTRU LICHIDAREA RESTANȚELOR Din nou pe șantierul F.N.C. Birola, în al 4-lea an de construcție... ATENȚIE SPORITĂ SOLARIILOR • TREBUIE URGENTATE PLANTARILE, AMENAJAREA PERDELELOR DE PROTECȚIE ȘI ANCORAREA FOLIILOR DE POLIETILENA. In condiții normale — așa cum era stabilit de fapt — întreaga suprafață de solarii trebuia plantată pînă la 15 aprilie. Pentru că experiența a dovedit, numai In acest mod se poate asigura apariția cit mai timpurie a producției comerciale , numai In acest mod se pot fructifica economic avantajele pe care le oferă spatiile protejate. Din păcate, nici de data aceasta, cu toate cil primăvara s-a instalat mai timpuriu, nu au fost excluse înlinierile. Desigur, in bună parte, ele se datorează greutăților întimpinate cu procurarea foliei de polietilenă. Din cele 140 de hectare de solarii existente in cooperativele agricole din județ, 27 de hectare încă nici nu erau acoperite pină la 15 aprilie. întinderea nu se poate pune Insă in întregime pe seama lipsei de polietilenă. Conducerea cooperativei agricole din Lenauheim, de exemplu, a refuzat pur și simplu, in citeva rinduri, să-și ridice cantitatea repartizată. Așa se face ca din cele 7 hectare pe care unitatea le deține a acoperit ... unul și a plantat numai 0.5 hectare. • Restante cu acoperitul mai sunt și la Boldur, tecea Mare, Comloșu Mic și Comloșu Mare. Insuficienta operativitate cu care se lucrează rezultă și din decalajul, dre peste 5 hectare, între suprafața acoperită și cea plantată. Normal era să se acorde prioritate tomatelor, căror plantare trebuia încheaiată cel mai tirziu pînă la sfîrșitul primei săptămîni din aprilie. Cum rămîne atunci că și la (Continuare întraza II a)