Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-18 / nr. 9097

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.097 & Joi, 18 aprilie 1974, 4 pagini: 30 bani IN ÍIMTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI SUCCESE DEOSEBITE IN MAREA Întrecere socialistă SSISi LUI Sudura, intr-O DInAMICă fără precedent • CERCETĂTORUL, COLABORATOR DIRECT AL MUNCITORII­• CONTINUAREA UNEI VECHI ȘI PRESTIGIOASE TRADIȚII BOGAT BILANȚ AL HĂRNICIEI FESTIVITATEA INMINĂRII STEAGULUI ROȘI DE UNI­TATE FRUNTAȘA PE RAMURA COLECTIVULUI ÎN­TREPRINDERII DE TRICOTAJE „1 IUNIE“ DIN TIMIȘOARA Dintre documentele consultate la Catedra utilajul și tehnologia su­dării de la Facultatea de mecani­că din Timișoara, unul mi-a reținut atenția in mod deosebit: o scri­soare de mulțumire trimisă de co­lectivul șantierului Rovinari din cadrul Trustului Energomontaj. Bi­neînțeles la catedră se găsesc des­tule protocoale de colaborare cu mari uzine, destule texte ale unor referate și studii susținute la sim­pozioane etc. care atestă prezența specialiștilor în viața științifică și productivă, dar această scrisoare dezvăluie, mai bine ca oricare alt document, natura și profunzimea legăturilor. Cuvinte sobre vorbesc despre „instruirea sudorilor de că­tre cadrele didactice ale catedrei“ — nu o dată, ci de patru ori — despre „conferințele interesante, pline de noutăți din domeniul teh­nicii sudării, ținute pe șantier, ca­re au dus la ridicarea nivelului de cunoștințe al sudorilor“. Pedagogul și omul de știință în ipostază de colaborator direct al muncitorului, iată o noutate relevatoare pe care am desprins-o din textul scrisorii: — Ajutorul practic a fost acordat cu prilejul aplicării unei noi teh­nologii de sudare a conductelor din oțeluri termorezistente, ne-a declarat prof. dr. ing. Popovici, șeful catedrei. Vladimir Penuria de petrol pe plan mondial a con­centrat interesul in jurul construi­rii de centrale termice, care folo­sesc combustibili inferiori. La a­­cestea, sunt utilizate, de obicei, niște cazane cu performanțe deo­sebite atât ca gabarit cit și ca pa­rametri, a căror uzinare ridică și o problemă tehnică esențială : su­darea conductelor într-o manieră ireproșabilă, în stare să satisfacă cerințele de funcționalitate, de teh­nică a securității. In acest scop, catedra a colaborat, în mod efi­cient, cu întreprinderea Industria •ermii din Cimpia Turzii în vede­rea elaborării a patru noi sorturi de electrozi și a realizat o nouă tehnologie de sudare a conducte­lor. Din discuțiile purtate am aflat și alte momente ale rodnicei colabo­rării cu producția. Colectivul ca­tedrei, împreună cu specialiștii u­­zinei „Independența“ Sibiu, a stu­diat procedeul de sudură cu două arce în tandem, de o mare produc­tivitate. Tehnologia nouă s-a fo­losit cu succes la realizarea con­ductelor forțate din sistemul hi­drocentralei de pe Lotru. Pe baza rezultatelor obținute se elaborează noi fluxu­ri tehnologice pentru me­canizarea proceselor de sudare a conductelor, cu perspective largi de folosire, dat fiind extinderea continuă a rețelei de hidrocentrale din țara noastră. .. .Rovinari, Lotru,­ Caransebeș — participare directă la elabora­rea de tehnologii de sudare pentru N. CIMPEANU (Continuare în pr.ig. a (l a) Ieri după amiază, în cadru festiv, colectivului întreprinderii de trico­taje ..1 Iunie“ din Timișoara i s-a Inmînat Steagul roșu de unitate fruntașă pe ramură și­ Diploma de onoare a Consiliului Central U.G.S.R. pentru rezultatele deose­bi­bite obținute în producție în cursul anului 1973. La adunarea festivă au participat tovarășii Magdalena Filipaș, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., președinta Uniunii sindicatelor pe ramură, Maria Bradea, membră a Biroului Comitetului județean Ti­miș al P.C.R., Roman Pircea, pre­ședintele sindicatelor, Consiliului județean al ing. V. Rusanovschi, director general în Ministerul­dustriei Ușoare, reprezentanți fn­ai Centralei industriale tricotaje, organelor municipale de partid ai și de sindicat, numeroși muncitori, oaspeți. In cuvintul rostit cu acest prilej, ing. Iulia Pasca, directoarea între­prinderii, a evocat­­ momentul so­lemn de acum 20 de zile cînd pre­ședintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a decorat­­ colectivul în­treprinderii cu­ Ordinul Muncii clasa II, înaltă expresie a prețuirii și stimei de care se bucură munca în patria noastră socialistă. Un bogat bilanț al realizărilor stă măr­turie hărniciei și priceperii colecti­vului fruntaș care în 1973 a depă­șit realizările anului precedent cu 23 la sută la producția valorică și cu 73 la sută la export. In cadrul unei alocuțiuni, tovarășa Magdalena Filipaș a feli­citat, călduros colectivul înmîndu-i înaltele distincții­ fruntaș. După urările de noi succese în muncă, transmise de reprezentanții orga­nelor județene de partid, ai Minis­terului Industriei Ușoare, asistența a adoptat textul unei telegrame a­­dresată Comitetului Central al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se spune : „Ne folosim și de acest prilej pentru a asigura conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, că în cins­tea marilor evenimente ale anului în curs vom munci cu abnegație și întreaga noastră capacitate pentru a realiza cu cinste sarcinile ce ne revin din mărețul program elaborat d­e partid pentru continua înflorire și prosperitate a națiunii noastre socialiste“. acesta, zestrea tehnică a întreprinderii textile Garofița a fost completată cu 26 războaie noi, amplasate toate în țesătoria no­uă a unității. IN FOTO : imagine a secției noi. Vești din întrecere • NOI TERENURI REDATE AGRICULTURII. In județul nostru, la indicația Biroului Comitetului județean de partid, conducerile de unități agricole, bine îndrumate de organele și organizațiile de partid, au în­treprins acțiuni ample pentru redarea in circuitul agricol a tuturor suprafețelor neproductive — de pe de teren lângă canalele de desecări, din incin­ta sectoarelor gospodărești și zootehnice, prin îngustări din jurul stîlpilor, sau desființări de drumuri agricole. Astfel, dintre unitățile care au mărit suprafața arabilă amintim co­operativa agricolă din Topolo­­văț unde s-au redat circuitului agricol 20 de hectare, Coșari — 5 hectare, Cralovăț — 5 hec­tare. De asemenea, la Bazoșu Vechi țăranii cooperatori au desțelenit 75 hectare de izlaz neproductiv, care se vor însă­­mînța cu valoroase plante fu­rajere. • ECONOMII DE ENERGIE ȘI COMBUSTIBIL: in ampla in­­tr­ecare care se desfășoară pen­tru intim­pina­rea aniversării a trei decenii de la eliberarea patriei și Congresului al Xl-lea al partidului cu rezultate record în­ toate sectoarele de activitate, colectivele de muncă din muni­cipiul Lugoj și-au făcut cuvint de ordine din buna gospodări­re a energiei electrice și com­bustibililor. Avind drept ghid — planul de măsuri stabilit pentru traducerea in practică a obiec­tivelor cuprinse in Hotărîrea Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Decretul Consiliului de Stat cu privire la dezvoltarea bazei energetice și de folosire mai judicioasă a combustibililor și energiei, oamenii muncii lu­gojeni s-au prezentat la sfîrșitul primului trimestru din acest an cu un bilanț rodnic, in acest răstimp ei au reușit să econo­misească 360.000 kwh, circa 261.000 metri cubi de gaze na­turale si 35 tone de benzină. 9 CU PLANUL PE PATRU LUNI ÎNDEPLINIT. Angajat ple­nar in ampla întrecere ce se desfășoară pentru a intimpina aniversarea a trei decenii de la eliberarea patriei și Congresul al XI-lea al partidului cu rezul­tate record in toate domeniile de activitate, colectivul întreprin­derii „Ceramica" din Jimbolia depune eforturi susținute pentru realizarea și depășirea angaja­mentelor asumate îndeplinirii cincinalului în vederea înainte de termen. Astfel, la 11 aprilie a.c , pe graficul întrecerii, s-a îns­cris realizarea sarcinilor de plan aferente primelor patru luni la țigle ceramice, urmind ca la 19 aprilie să fie îndeplinit planul și la valoarea producției globa­le și marfă. Pînâ la 1 Mai se vor realiza astfel in plus peste două milioane lei la indicatorii amintiți și se vor trimite supli­mentar șantierelor de construc­ții circa 1,4 milioane materiale de zidărie și 2,9 milioane țigle ceramice. Plecarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Manea Mănes­­cu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C­ al P.C.R., prim-minis­­tru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., și Geor­ge Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodna­­raș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dă­nălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădu­­lescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­si­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali. Au fost de față Wladyslaw Woj­­tasik, ambasadorul R.P. Polone la București, și membri ai ambasa­dei. ★ VARȘOVIA 17 — Corespondentul Agerpres, Gh­. Ciobanu, transmite : Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varșovia. Pe aeroportul Okencie, tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele o­­ficiale care îl însoțesc au fost salu­tați de tovarășii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, președintele Consiliului de Stat al R. P. Polone, Piotr Jaroszewicz, președintele Consiliului de Miniștri, Stanislaw Gucwa, mareșalul Seimului, de alți conducători de partid și de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarășului Nicolae Ceaușescu i-au fost inmînate buchete de flori. IN­PAG. A 1/-A Cînd se va integra filatura de mătase în profilul propriu de producție ? "Carnet cultural £ Scrisori față-n față „Anul 1974, anul producțiilor agricole record“ Exploatarea rațională a pajiștilor — sursă importantă de sporire a producției animaliere Dezvoltarea continuă a sectorului zootehnic este strâns legată de asi­gurarea unei baze furajere cores­punzătoare; în acest context, pă­șunile reprezintă una din impor­tant­ele surse de nutreț, care au și un conținut apreciabil de proteine și vitamine. Județul nostru deține un patri­moniu bogat în pășuni , 26 la sută din suprafața totală agricolă, avînd un potențial productiv ridicat, de­monstrat de multe unități agricole care au­ obținut producții mari de masă verde. Exemple in această privință sunt cooperativele agrico­le din Făget, Darova, Margina, Re­­caș, Victor Vlad Delamarina, Ce­­nad, Sînnicolaul Mare și altele, care au realizat producții de peste 1.1 tone de masă verde la hectar. Pot fi amintite, de asemenea, can­­toanele pastorale aparținătoare în­treprinderii pentru execuția lucră­rilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor, care, pe pășunile îm­bunătățite, au obținut peste 20.000 kg iarbă la hectar. In schimb, la cooperativele agricole de la Secaș, Ghizela, Știuca, Jebel, unde nu s-au executat la timp lucrările de Întreținere și în mai multe cazuri au exploat­at nerațional pășunile deținute, au realizat producții de numai 5—6 tone la hectar.­ Și în acest an, comitetele execu­tive ale consiliilor populare au­ or­ganizat și mobilizat masele de ce­tățeni la acțiunile­ de întreținere și îmbunătățire a pășunilor, ceea ce va contribui la sporirea producției de masă verde de pe pajiști. În același timp, necesitatea satisface­rii mai bune a nevoilor de hrană a efectivelor sporite de animale impune luarea unor măsuri deose­bite de organizare a pășunatului, care in acest an se va face mai timpuriu, condiționat de anotimpul secetos. Se știe că pășunatul este forma cea mai obișnuită și economică de folosire a ierbii de pe pășuni și se execută cînd masa verde de pe pă­șunile naturale a ajuns la înălțimea de 12—1 r> cm, iar pe cele semănate la 15—20 cm, ținîndu-se cont și de stadiul de vegetație, adică înspica­rea speciei dominante de grami­­nee perene. încărcătura de animale trebuie corelată cu producția pajiștei, or­­ganizîndu-se o grupare in turme de mărime potrivită, pe specii și ca­tegorii care vor pășuna pe parcele, prin rotație, spre a permite rege­nerarea ritmică a ierbii pe toată perioada de vegetație. Gruparea în turme se face în felul următor : vaci cu lapte, 50—100 capete, tine­ret taurin, 100—150 capete, ovine, 400—600 capete, scroafe, 100 capete iar la tineretul porcin de la 2—S luni, pînă la 150 capete, asigurin­­du-se totodată și reproducătorii ne­cesari. Repartizarea suprafețelor de pa­jiști trebuie să se facă după gra­ficul de pășunat, nominalizindu-se îngrijitorul turmei și trupul de pă­șune.. Pășunatul se va executa por­­ționat, pe tarlale sau parcele deli­mitate prin garduri fixe sau prin țărușare, evitindu-se bătătorirea solului și creîndu-se condiții pen­ins. ANDREI ULTIRA, tehnolog-șef la întreprinderea de execuție a lucrărilor de îmbu­nătățire și exploatare a pajiștilor (Continuare în pas. « Kl­a) Punem din nou în discuție problemă tot mai acută în ansam­­­blul, atit de dinamic, al programu­lui de investiții : terminarea grab­nică a obiectivelor restante. In a­­cest cadru, din capul locului se poate considera că investiția de la F.N.C. Birola nu a reținut prea mult atenția conducerii șantierului și — inevitabil — o asemenea atitudine a întronat un spirit de sincezeală pe toată filiera, a făcut să­ tre­neze, multă vreme peste termenul m­i­­nmmmmmin ț­al : 30 noiembrie 1972 (I), punerea în funcțiune a Fabri­cii de nutrețuri concentrate, cu gra­ve repercusiuni a­­supra aprovizionă­rii crescătoriilor de porcine. Ne-am putea o­­pri la citeva sec­vențe mai impor­tante din „filmul“ desfășurării lucră­rilor, dar alegem, dintre cele posibile, unul singur , iulie 1973, atunci cînd ziarul nostru a publicat ancheta intitulată „In loc de F.N.C., „minute“, adrese și alte promisiuni“. La acea dată, in cel de-al treilea an de construcție, șantierul împricinat se prezenta în­tr-o stare mai mult decit precară. Notam, bunăoară, că în pofida ne­ajunsurilor acumulate, „tirul“ înde­lungat de adrese expediate șantie­rului s-a soldat, în cele din urmă, cu un nou grafic și o nouă... pro­misiune: „La 30 septembrie 1973 sun­tem­ gata!“. Vorbe! Pînă la 30 iunie se realizase doar 22 la sută din va­loarea rămasă de executat ; citeva zeci de lucrări,­­începute cu... ani in urmă, erau lăsate In paragină, iar marele siloz de 12 celule aban­donat după producerea unor grave accidente de glisare. Așa că.. . termenul a fost „stră­mutat“ și se părea, la un moment dat, că Șantierul 3 T.C.I.T. găsise, în sfîrșit, în ordinea primelor ur­gențe, și un loc pentru F.N.C., dar — ca să nu lungim vorba — multă vreme încă nu s-a făcut nimic deo­sebit. Concludent este următorul caz : la 8 martie crt., una din șe­dințele de comandament a hotărît sporirea efectivelor de muncitori pentru lucrările de montaj, dar 11 zile mai tîrziu, la o nouă vizită pe șantier, se putea constata că din măsurile stabilite anterior foarte puține s-au respectat și că efecti­vele existente la montaj fuseseră reduse cu 17 muncitori­­? Intervenția energică a Biroului Comitetului județean de partid a pus însă capăt lungului șir de ne­ajunsuri, dînd un ultim credit de încredere constructorilor de pe șan­tier, iar acum există dovezi certe că s-a procedat cu eficacitate pen­tru recuperarea rămînerilor în ur­mă. Un grafic de măsuri ferme, cu responsabilități și termene certe a­­nunță terminarea lucrării pînă la sfîrșitul lunii curente, cu această dat­ă urmind să înceapă rodajul și probele tehnologice, în legătură cu această perspecti­vă, am reținut — dintr-o recentă convorbire cu tovarășul ing. Ștefan Sălăjan, instructor de specialitate la Consiliul județean de control muncitoresc al activității econo­mice și sociale — unele as­pecte legate de mersul lucrărilor. In principal, datele problemei, tot­odată elementele care dimensionea­ză răspunderea ce revine construc­torului, beneficiarului și proiectan­tului se circumscriu asupra necesi­tății unei conlucrări eficiente. Tre­buie atinse ritmuri înalte de exe­cuție a lucrărilor de montaj, adop­tate măsuri imediate pentru com­pletarea efectivelor de muncitori și asigurarea opera­­tivă a unor mate­riale încă defici­tare (tablă, vopsea etc.). In proiectantul paralel,­­ I.S.C.P.C.Z. Bucu­rești, trebuie să soluționeze urgent problemele referi­toare la montarea suflantelor, eleva­torului de saci, buncărelor d­e produse finite și, deopotrivă, care privesc cele pro­blemele de rezis­tență și instalațiile de apă contra incendiilor. In sfîrșit, important e ca întreprinderea „Tehnometal“ sa asigure ci­ mai urgent cele patru tronsoane de la uscător, așteptate pe șantier, încheiem aici, nu­­ înainte de a preciza că întreaga răspundere pentru orice eventuală nerespecta­­re a ultimului termen prevăzut pentru intrarea în funcțiune F.N.C. Birola revine integral con­­­ducerii Șantierului 2 instalații și Șantierului 3 construcții ale T.C.I.T. MIREL BRATEȘ Obiectivele de investiții­­ înainte de termen­ ZILE DECISIVE PENTRU LICHIDAREA RESTANȚELOR Din nou pe șantierul F.N.C. Birola, în al 4-lea an de construcție... ATENȚIE SPORITĂ SOLARIILOR­ • TREBUIE URGENTATE PLAN­­TARILE, AMENAJAREA PERDE­LELOR DE PROTECȚIE ȘI AN­COR­AREA FOLIILOR DE POLI­ETILENA. In condiții normale — așa cum era stabilit de fapt — în­treaga suprafață de solarii tre­buia plantată pînă la 15 apri­lie. Pentru că­ experiența a dovedit, numai In acest mod se poate asigura apariția cit mai timpurie a producției co­merciale , numai In acest mod se pot fructifica economic a­­vantajele pe care le oferă spa­tiile protejate. Din păcate, nici de data aceasta, cu toate cil primăvara s-a instalat mai tim­puriu, nu au fost excluse în­­linierile. Desigur, in bună par­te, ele se datorează greutăților întimpinate cu procurarea fo­liei de polietilenă. Din cele 140 de hectare de solarii existente in cooperativele agricole din județ, 27 de hectare încă nici nu erau acoperite pină la 15 a­­prilie. întinderea nu se poate pune Insă in întregime pe sea­ma lipsei de polietilenă. Con­ducerea cooperat­ivei agricole din Lenauheim, de exemplu, a refuzat pur și simplu, in citeva rindu­ri, să-și ridice cantitatea repartizată. Așa se face ca din cele 7 hectare pe care uni­tatea le deține a acoperit ... u­­nul și a plantat numai 0.5 hec­tare. • Restante cu acoperitul mai sunt și la Boldur, tecea Mare, Comloșu Mic și Comloșu Mare. Insuficienta operativitate cu care se lucrează rezultă și din decalajul, dre peste 5 hectare, între suprafața acoperită și cea plantată. Normal era să se a­­corde prioritate tomatelor, căror plantare trebuia înche­a­iată cel mai tirziu pînă la sfîr­­șitul primei săptămîni din apri­lie. Cum rămîne atunci că și la (Continuare întraz­a II a)

Next