Drapelul Roşu, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 10863-10887)
1980-01-15 / nr. 10873
ANUL XXXVII NR. 10.873 MARTI. 15 IANUARIE 1960 4 PAGINI, 30 BANI ÎN INTÎMPINAREA CONGRESULUI FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Cîmp larg de afirmare a tuturor oamenilor muncii Obiective mobilizatoare pentru toate domeniile de activitate Pe marginea Planului de măsuri adoptat de Conferința județeană a Frontului Unității Socialiste Analizînd activitatea desfășurată pentru traducerea în viață a sarcinilor ce rezultă din Programul partidului și hotărîrile Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, Conferința județeană a Frontului Unității Socialiste a stabilit, ca un obiectiv fundamental, ca întreaga activitate politică și organizatorică desfășurată de consiliile județean, municipale, orășenești și comunale ale F.U.S., de organizațiile proprii ale acestuia, precum și de cele componente, să fie orientată în direcția mobilizării oamenilor muncii români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiții a sarcinilor de plan pe 1980 și a obiectivelor planului în profil teritorial pe perioada 1981-1985 in industrie, agricultură, construcții, transporturi, comerț și servicii către populație, in celelalte sectoare ale vieții economice și sociale. Potrivit planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, în 1980 trebuie să se asigure realizarea, de către întreprinderile timișene, a unei producții nete industriale de 14,8 miliarde lei și a unei producții globale de 39,4 miliarde lei. In perioada 1981- 1985, producția industrială urmează să crească cu 42,4 la sută, iar producția netă cu 56 la sută în comparație cu anul 1980. Prin mobilizarea întregului potențial material și uman din întreprinderile industriale, trebuie create toate condițiile ca în perioada actualului cincinal, județul nostru să realizeze o producție industrială suplimentară de 7 miliarde lei, cu 1,3 miliarde lei mai mult față de angajamentul inițial In scopul creșterii producției vegetale, cooperatorii și ceilalți lucrători din agricultură vor fi mobilizați la executarea întregului complex de lucrări agrotehnice pentru realizarea și depășirea prevederilor de plan în profil teritorial și ale fiecărei unități agricole în parte. In unitățile comerciale și prestatoare de servicii, în anul 1980 vor fi luate măsuri pentru extinderea formelor moderne, respectiv amenajarea a 10 magazine (Conf. în pag. a II-a) (Conf. în pag. a III-a) Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii timișeni — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au primit cu entuziasm și deplină aprobare propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu privind creșterea rolului Frontului Unității Socialiste în viața social-politică a țării, îmbunătățirea organizării sale și constituirea organizațiilor proprii, care marchează trecerea la o etapă nouă, calitativ superioară, în întreaga activitate a Frontului Unității Socialiste. Așa cum s-a subliniat la recenta Conferință județeană a Frontului Unității Socialiste, aceste măsuri constituie o amplă și elocventă expresie a preocupării permanente a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Republicii pentru dezvoltarea neîntreruptă a democrației socialiste, pentru crearea unor structuri politico-organizatorice noi, tot mai apte să impulsioneze și să asigure participarea directă efectivă, a tuturor cetățenilor la dezbaterea problemelor social-politice și economice, la stabilirea deciziilor privind prezentul și viitorul țării, la conducerea întregii societăți. Constituirea de organizații proprii și crearea posibilităților pentru fiecare cetățean care nu este membru de partid de a se înscrie ca membru individual al Frontului Unității Socialiste au lărgit considerabil sfera de cuprindere a întregului popor în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Oamenii muncii din județul Timiș, fără deosebire de naționalitate, uniți în muncă și simțiri, au răspuns cu promptitudine la materializarea propunerilor făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, prin înscrierea în organizațiile proprii ale Frontului Unității Socialiste a peste 72.000 de cetățeni și printr-o mobilizare în obținerea unor puternice realizări substanțiale în activitatea de producție și cea obștească. hotărîrea oamenilor muncii de a da viață obiectivelor economice și sociale care ne revin din documentele celui de-al XII-lea Congres al partidului s-a reliefat, din nou, cu prilejul deprofesor doctor inginer LAZAR BOLEANȚU. Institutul politehnic „Traian Vuia“ — Timișoara, președintele Comitetului județean Timiș al Frontului Unității Socialiste Curs de perfecționare la Școala interjudețeană de partid Ieri a avut loc, la Școala interjudețeană de osriH Timișoara, deschiderea unui curs de perfecționare la care participă secretari ai organizațiilor de partid și președinți ai consiliilor oamenilor muncii din stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din județele Arad, Bistrița-Năsăud, Cluj, Covasna, Dolj, Mehedinți și Timiș. Au fost prezenți membri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., conducători ai organelor agricole județene și ai instituțiilor de profil, rectorul și ale cadre din învățămîntul superior agricol. După ce a adresat cursanților și cadrelor didactice un călduros salut din partea Comitetului județean Timiș al P.C.R., tovarășul Petre Dănică, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, a prezentat expunerea cu tema: „Obiectivul fundamental și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R., pentru cincinalul 1981-1985 și în perspectivă. Necesitatea înfăptuirii unei profunde revoluții în agricultură, a dezvoltării și modernizării producției agricole. Sarcinile organelor și organizațiilor de partid, ale consiliilor unice agroindustriale de stat (Cont. tn pag. a IlI-a) La 15 ianuarie este ziua Lui. Pe vremuri pronumele personal se scria cu majusculă numai cînd era, vorba de capete încoronate. Cred că, dacă am uitat această politețe nipel servilă, merită să o păstrăm a totr fără nuanța din trecut, pentru cel ce reprezintă, după aprecierea unei mari personalități, a lui N. Iorga — expresia cea mai deplină a sufletului românesc, Eminescu. S-a născut în urmă cu 130 de ani, cel mai probabil la Botoșani sau intr-un sat din apropiere. Să lăsăm să continue această dispută de istorie literară și să reținem că s-a născut, ca să dea ființă unor simțiri și unor elemente de veșnică durată, nu numai ale sale, ci ale întregului său neam: nimic, nici limba, nici sensibilitatea noastră, nu mai sunt, de la Eminescu încoace, așa cum erau înainte. La acest moment sărbătoresc nu doresc să rețin decât un mare exemplu eminescian : acela al cunoașterii și prețuirii a tot ce reprezintă țara și oamenii pe care i-a iubit, ai pămintului românesc. Deși fărimițată de nedrepte alcătuiri impuse nouă de către împărății străine, țara era pentru el una singură, spiritul său de iubire pentru ea nu cunoștea graniță. Adolescent fiind el a coborît din nordul Moldovei, poposind intr-atitea locuri din Transilvania, intre care și la Blaj, apoi in Muntenia, Banat, umbrind, ascultînd, „fiul, ramul". Aflase și despre Timișoara încă pe cînd culesese un cintec popular. Acele versuri — „Să mă facă lemn de moară / Să mă ducă-n Timișoară“ — erau atestatul larg al faimei orașului cu mori ce îndestulau o întinsă arie geografică. Cunoștea Timișoara (a se vedea și studiul lui Ion Iliescu) și pentru că avea aici un frate, dat in ucenicie la un avocat, frate pentru care intervine la acel vajnic slujitor al cetății pe nume P. Cermena, pe care Aurel Cosma are temei să creadă că Eminescu l-a putut cunoaște încă din anul turneului lui Pascaly (1867). Cu trecerea vremii dragostea și interesul bănățenilor pentru Eminescu cresc. Poeziile lui se recită la numeroase serbări populare și in școli, iar în anul morții lui, 1889, și in cel următor revista „Romanische Revue", ce apăruse o vreme și la Timișoara, publica in traducere germană Luceafărul. Era prima versiune in altă limbă a lui Eminescu, și ea datorată unui literat reșițean, pe nume Ludwig Winzern Fischer. O traducere nu lipsită de calități literare, ușor de recunoscut și astăzi. I-au urmat in aceeași revistă alte poeme ale lui Eminescu. Ne este plăcut să asociem gloriei postume a poetului nostru național numele câtorva scriitori timișoreni din zilele noastre și in primul rind al lui Franyó Zoltán, singurul pină azi care a transpus intr-altă respectiv in maghiară, limbă, întreaga creație antumă a poetului, cum a făcut-o parțial și cu egală strălucire in germană. Scriitorul și cărturarul Franz Liebhard i-a studiat atent popasurile bănățene scriind despre ele, intre care și povestirea „Sosirea", tradusă și in românește, surprinzînd momentul intilnirii poetului, tinăr sufleor, cu teatrul din Cetate. Cu studiul său monografic dedicat lui Eminescu de către Eugen Todoran, precum și cu studiile de stilistică eminesciană ale lui G.I. Tohăneanu, Timișoara devine astăzi un centru național de prestigiu al eminescologiei noastre. Intr-un moment de îndoială Mihai Eminescu scrisese versurile acelea amare „Ne-nțeles rămîne gîndul / Ce-ți străbate cînturile.. Versuri pe care le iubim, ca pe tot ce a scris el, dar pe care, singurele, posteritatea operei sale, cum cred că El însuși o presimțea, le-a infirmat spre bucuria noastră a tuturor. SIMION DIMA LA 130 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI MIHAI EMINESCU ÎNȚELES RÂMÎNE GÎNDUL. ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII prilej de analiză responsabilă, în spirit revoluționar, a modalităților de înfăptuire exemplară a planului în toate domeniile de activitate Nenumărate fapte de muncă, acțiuni și inițiative muncitorești, de pe întreg cuprinsul județului Timiș, atestă fermitatea cu care comuniștii, toți oamenii muncii — români, germani, maghiari și de alte naționalități— au trecut la înfăptuirea neabătută a istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului. „Avem o linie generală clară, un program de acțiune cuprinzător — preciza tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, la încheierea lucrărilor marelui forum al comuniștilor. Acum este hotărîtor să trecem la luarea tuturor măsurilor organizatorice și politice în vederea realizării lor în practică“. Cu acest mobilizator îndemn în față, însuflețiți de înflăcărată chemare adresată națiunii în Mesajul de Anul Nou al secretarului general al partidului, președintele Republicii, Nicolae Ceaușescu, tovarășul oamenii muncii timișeni participă, în aceste zile, la primele adunări generale din 1980 — an decisiv al actualului cincinal, an punte spre viitorul cincinal. In acest cadru de înalte responsabilități, —expresie a profundului democratism al orînduirii noastre — adunările generale vor analiza, pe bază de bilanț, rezultatele obținute în îndeplinirea planului pe anul 1979, precum și măsurile ce se impun a fi luate pentru înfăptuirea exemplară prevederilor planului cincianal, a sarcinilor ce revin colectivelor de oameni ai muncii din programele adoptate de Congresul al XII- lea al partidului. Acest imperativ presupune ca, în spirit critic și autocritic, adunările generale să analizeze stilul și metodele de muncă ale consiliilor oamenilor muncii, modul concret în care s-a acționat pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, a programelor de măsuri adoptate în acest scop de adunările generale din cursul anului 1979. Consacrîndu-și întreaga desfășurare înfăptuirii exemplare a obiectivelor din anul 1980, dezbaterile vor fi orientate spre problemele și măsurile hotărîtoare de care depinde îndeplinirea indicatorilor cantitativi și calitativi ai planului , realizarea producției fizice pe sortimente și a producției nete, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, creșing. GHEORGHE CRISTEA, vicepreședinte al Consiliului județean de control muncitoresc al activității economice și sociale. Timiș (Cont. in pag. a III-a) Amplificîndu-și substanțial producția in acest an, colectivul de la I.U.R.T. Lugoj pregătește pentru livrare un nou lot de mașini de ridicat. In fotografie, lăcătușii sudori Ion Drăgoi și Antoniu Gross. In pag. A ll-A HOTARÂRE UNANIMA DE-A ÎNFĂPTUI NEABĂTUT POLITICA ȘTIINȚIFICĂ A PARTIDULUI ȘI STATULUI