Drapelul Roşu, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 10863-10887)

1980-01-15 / nr. 10873

ANUL XXXVII NR. 10.873 MARTI. 15 IANUARIE 1960 4 PAGINI, 30 BANI ÎN INTÎMPINAREA CONGRESULUI FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Cîmp larg de afirmare a tuturor oamenilor muncii Obiective mobilizatoare pentru toate domeniile de activitate Pe marginea Planului de măsuri adoptat de Conferința județeană a Frontului Unității Socialiste Analizînd activitatea des­fășurată pentru traducerea în viață a sarcinilor ce re­zultă din Programul parti­dului și hotărîrile Congresu­lui al XII-lea al Partidului Comunist Român, Conferin­ța județeană a Frontului U­­nității Socialiste a stabilit, ca un obiectiv fundamental, ca întreaga activitate poli­tică și organizatorică desfă­șurată de consiliile jude­țean, municipale, orășenești și comunale ale F.U.S., de organizațiile proprii ale a­­cestuia, precum și de cele componente, să fie orienta­tă în direcția mobilizării oamenilor muncii români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități în ve­derea îndeplinirii în cele mai bune condiții a sarcini­lor de plan pe 1980 și a o­­biectivelor planului în pro­fil teritorial pe perioada 1981-1985 in industrie, agri­cultură, construcții, trans­porturi, comerț și servicii către populație, in celelalte sectoare ale vieții economi­ce și sociale. Potrivit planului de dez­voltare economico-socială în profil teritorial, în 1980 tre­buie să se asigure realiza­rea, de către întreprinderi­le timișene, a unei produc­ții nete industriale de 14,8 miliarde lei și a unei pro­ducții globale de 39,4 mi­liarde lei. In perioada 1981- 1985, producția industrială urmează să crească cu 42,4 la sută, iar producția netă cu 56 la sută în comparație cu anul 1980. Prin mobiliza­rea întregului potențial mate­rial și uman din întreprinde­rile industriale, trebuie crea­te toate condițiile ca în pe­rioada actualului cincinal, județul nostru să realizeze o producție industrială su­plimentară de 7 miliarde lei, cu 1,3 miliarde lei mai mult față de angajamentul inițial­ In scopul creșterii pro­ducției vegetale, cooperato­rii și ceilalți lucrători din agricultură vor fi mobili­zați la executarea întregu­lui complex de lucrări agro­tehnice pentru realizarea și depășirea prevederilor de plan în profil teritorial și ale fiecărei unități agricole în parte. In unitățile comerciale și prestatoare de servicii, în anul 1980 vor fi luate mă­suri pentru extinderea for­melor moderne, respectiv amenajarea a 10 magazine (Conf. în pag. a II-a) (Conf. în pag. a III-a) Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii ti­­mișeni — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au primit cu entuziasm și deplină apro­bare propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu privind creșterea rolului Frontului Unității Socialiste în viața social-politică a țării, îmbu­nătățirea organizării sale și constituirea organizațiilor proprii, care marchează tre­cerea la o etapă nouă, ca­litativ superioară, în întrea­ga activitate a Frontului Unității Socialiste. Așa cum s-a subliniat la recenta Con­ferință județeană a Frontu­lui Unității Socialiste, aces­te măsuri constituie o amplă și elocventă expresie a pre­ocupării permanente a to­varășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al parti­dului, președintele Republi­cii pentru dezvoltarea ne­întreruptă a democrației so­cialiste, pentru crearea u­­nor structuri politico-organi­­zatorice noi, tot mai apte să impulsioneze și să asigu­re participarea directă efec­tivă, a tuturor cetățenilor la dezbaterea problemelor social-politice și economice, la stabilirea deciziilor pri­vind prezentul și viitorul țării, la conducerea întregii societăți. Constituirea de or­ganizații proprii și crearea posibilităților pentru fiecare cetățean care nu este mem­bru de partid de a se în­scrie ca membru individual al Frontului Unității So­cialiste au lărgit considera­bil sfera de cuprindere a întregului popor în opera de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvol­tate. Oamenii muncii din jude­țul Timiș, fără deosebire de naționalitate, uniți în mun­că și simțiri, au răspuns cu promptitudine la materiali­zarea propunerilor făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, prin înscrierea în organi­zațiile proprii ale Frontu­lui Unității Socialiste a pes­te 72.000 de cetățeni și prin­­tr-o mobilizare în obținerea unor puternice realizări substanțiale în activitatea de producție și cea obșteas­că. h­otărîrea oamenilor muncii de a da viață obiec­tivelor economice și sociale care ne revin din documen­tele celui de-al XII-lea Con­­gres al partidului s-a relie­fat, din nou, cu prilejul de­profesor doctor inginer LAZAR BOLEANȚU. Institutul politehnic „Traian Vuia“ — Timișoara, președintele Comitetului județean Timiș al Frontului Unității Socialiste Curs de perfecționare la Școala interjudețeană de partid Ieri a avut loc, la Școala interjudețeană de osriH Timișoara, deschiderea unui curs de perfecționare la ca­re participă secretari ai or­ganizațiilor de partid și pre­ședinți ai consiliilor oame­nilor muncii din stațiunile pentru mecanizarea agricul­turii din județele Arad, Bis­­trița-Năsăud, Cluj, Covasna, Dolj, Mehedinți și Timiș. Au fost prezenți membri ai Biroului Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., con­ducători ai organelor agri­cole județene și ai institu­țiilor de profil, rectorul și ale cadre din învățămîntul superior agricol. După ce a adresat cursan­ților și cadrelor didactice un călduros salut din partea Comitetului județean Timiș al P.C.R., tovarășul Petre Dănică, membru supleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului ju­dețean de partid, a prezen­tat expunerea cu tema: „Obiectivul fundamental și liniile directoare ale dezvol­tării economico-sociale a României stabilite de Con­gresul al XII-lea al P.C.R., pentru cincinalul 1981-1985 și în perspectivă. Necesita­tea înfăptuirii unei profun­de revoluții în agricultură, a dezvoltării și modernizării producției agricole. Sarcini­le organelor și organizațiilor de partid, ale consiliilor u­­nice agroindustriale de stat (Cont. tn pag. a IlI-a) La 15 ianuarie este ziua Lui. Pe vremuri pronumele personal se scria cu majus­culă numai cînd era, vorba de capete încoronate. Cred că, dacă am uitat această politețe nipel servilă, merită să o păstrăm a­ totr fără nu­anța din trecut, pentru cel ce reprezintă, după a­­precierea unei mari perso­nalități, a lui N. Iorga — expresia cea mai deplină a sufletului românesc, Emi­­nescu. S-a născut în urmă cu 130 de ani, cel mai probabil la Botoșani sau intr-un sat din apropiere. Să lăsăm să con­tinue această dispută de is­torie literară și să reținem că s-a născut, ca să dea fi­ință unor simțiri și unor elemente de veșnică durată, n­u numai ale sale, ci ale în­tregului său neam: nimic, nici limba, nici sensibilitatea noastră, nu mai sunt, de la Eminescu încoace, așa cum erau înainte. La acest moment sărbă­toresc nu doresc să rețin decât un mare exemplu emi­nescian : acela al cunoaște­rii și prețuirii a tot ce repre­zintă țara și oamenii pe care i-a iubit, ai pămintului ro­mânesc. Deși fărimițată de nedrepte alcătuiri impuse nouă de către împărății străine, țara era pentru el una singură, spiritul său de iubire pentru ea nu cunoș­tea graniță. Adolescent fi­ind el a coborît din nordul Moldovei, poposind intr-ati­­tea locuri din Transilvania, intre care și la Blaj, apoi in Muntenia, Banat, umbrind, ascultînd, „fiul, ramul". A­­flase și despre Timișoara încă pe cînd culesese un cintec popular. Acele ver­suri — „Să mă facă lemn de moară / Să mă ducă-n Timișoară“ — erau atestatul larg al faimei orașului cu mori ce îndestulau o întinsă arie geografică. Cunoștea Ti­mișoara (a se vedea și stu­diul lui Ion Iliescu) și pen­tru că avea aici un frate, dat in ucenicie la un avocat, frate pentru care intervine la acel vajnic slujitor al ce­tății pe nume P. Cermena, pe care Aurel Cosma are temei să creadă că Emines­cu l-a putut cunoaște încă din anul turneului lui Pas­caly­ (1867). Cu trecerea vremii dragos­tea și interesul bănățenilor pentru Eminescu cresc. Poe­ziile lui se recită la nu­meroase serbări populare și in școli, iar în anul morții lui, 1889, și in cel următor revista „Romanische Revue", ce apăruse o vreme și la Timișoara, publica in tradu­cere germană Luceafărul. Era prima versiune in altă limbă a lui Eminescu, și ea datorată unui literat reși­­țean, pe nume Ludwig Winzern Fischer. O tradu­cere nu lipsită de calități literare, ușor de recunoscut și astăzi. I-au urmat in a­­ceeași revistă alte poeme ale lui Eminescu. Ne este plăcut să asociem gloriei postume a poetului nostru național numele câ­­torva scriitori timișoreni din zilele noastre și in primul rind al lui Franyó Zoltán, singurul pină azi care a transpus intr-altă respectiv in maghiară, limbă, în­treaga creație antumă a poe­tului, cum a făcut-o parțial și cu egală strălucire in ger­mană. Scriitorul și cărtura­rul Franz Liebhard i-a stu­diat atent popasurile bănă­țene scriind despre ele, in­tre care și povestirea „So­sirea", tradusă și in româ­nește, surprinzînd momentul intilnirii poetului, tinăr su­fleor, cu teatrul din Cetate. Cu studiul său monografic dedicat lui Eminescu de că­tre Eugen Todoran, precum și cu studiile de stilistică e­­minesciană ale lui G.I. To­­hăneanu, Timișoara devine astăzi un centru național de prestigiu al eminescologiei noastre. Intr-un moment de îndo­ială Mihai Eminescu scrisese versurile acelea amare „Ne-nțeles rămîne gîndul / Ce-ți străbate cînturile.. Versuri pe care le iubim, ca pe tot ce a scris el, dar pe care, singurele, posteritatea operei sale, cum cred că El însuși o presimțea, le-a in­firmat spre bucuria noastră a tuturor. SIMION DIMA LA 130 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI MIHAI EMINESCU ÎNȚELES RÂMÎNE GÎNDUL. ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII prilej de analiză responsabilă, în spirit revoluționar, a modalităților de înfăptuire exemplară a planului în toate domeniile de activitate Nenumărate fapte de mun­că, acțiuni și inițiative mun­citorești, de pe întreg cu­prinsul județului Timiș, a­­testă fermitatea cu care co­muniștii, toți oamenii mun­cii — români, germani, ma­ghiari și de alte naționali­tăți­­— au trecut la înfăptui­rea neabătută a istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului. „A­­vem o linie generală clară, un program de acțiune cu­prinzător — preciza tovară­șul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al partidu­lui, la încheierea lucrărilor marelui forum al comuniști­lor. Acum este hotărîtor să trecem la luarea tuturor măsurilor organizatorice și politice în vederea realizării lor în practică“. Cu acest mobilizator în­demn în față, însuflețiți de înflăcărată chemare adresa­tă națiunii în Mesajul de A­­nul Nou al secretarului ge­neral al partidului, președin­tele Republicii, Nicolae Ceaușescu, tovarășul oamenii muncii timișeni participă, în aceste zile, la primele adu­nări generale din 1980 — an decisiv al actualului cinci­­nal, an­ punte spre viitorul cincinal. In acest cadru de înalte responsabilități, —ex­presie a profundului demo­cratism al orînduirii noastre — adunările generale vor analiza, pe bază de bilanț, rezultatele obținute în înde­plinirea planului pe anul 1979, precum și măsurile ce se impun a fi luate pentru înfăptuirea exemplară prevederilor planului cinci­a­nal, a sarcinilor ce revin colectivelor de oameni ai muncii din programele a­­doptate de Congresul al XII- lea al partidului. Acest im­perativ presupune ca, în spirit critic și autocritic, a­­dunările generale să anali­zeze stilul și metodele de muncă ale consiliilor oame­nilor muncii, modul concret în care s-a acționat pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialis­tă, a programelor de măsuri adoptate în acest scop de a­­dunările generale din cursul anului 1979. Consacrîndu-și întreaga desfășurare înfăptuirii e­­xemplare a obiectivelor din anul 1980, dezbaterile vor fi orientate spre problemele și măsurile hotărîtoare de ca­re depinde îndeplinirea in­dicatorilor cantitativi și ca­litativi ai planului , realiza­rea producției fizice pe sor­timente și a producției nete, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, creș­ing. GHEORGHE CRISTEA, vicepreședinte al Consiliului județean de control munci­toresc al activității econo­mice și sociale. Timiș (Cont. in pag. a III-a) Amplificîndu-și substanțial producția in acest an, co­lectivul de la I.U.R.T. Lugoj pregătește pentru livrare un nou lot de mașini de ridicat. In fotografie, lăcătușii sudori Ion Drăgoi și Antoniu Gross. ­­In pag. A ll-A HOTARÂRE UNANIMA DE-A ÎNFĂPTUI NEABĂTUT POLITICA ȘTIINȚIFICĂ A PARTIDULUI ȘI STATULUI

Next