Drapelul Roşu, ianuarie 1984 (Anul 40, nr. 12103-12127)
1984-01-15 / nr. 12114
r' ANUL XLI NR. 12.114 DUMINICA, 15 IANUARIE 1984 8 PAGINI, 50 BAN _)e RECUPERAREA $ RECONDSTIGAREA ȘI FOLOSIREA IMPERATIVE ALE ASIGURĂRII BAZE TEHNICO-MATERIALE Cită valoare implică ingeniozitatea? „Experiența R.R.R." de la Dacia-service Timișoara confirmă că foarte multă, iar rezultatele ei impun generalizarea soluțiilor novatoare Multe lucruri bune, originale, folositoare a făcut și face colectivul Filialei Dacia-service Timișoara, ăsta-i adevvărul, dar dintre toate parcă realizarea, undeva în premieră națională și numai prin forțe proprii, a tehnologiilor care să asigure eficiență deplină recuperării, recondiționârii și refolosirii pieselor de schimb și subansamblelor automobilelor mi se pare cea mai valoroasă, răspunzînd cît se poate de prompt, gospodărește, imperativelor momentului. In anul 1980 a demarat aici această inițiativă și de atunci pînă astăzi ea a adus unității, după spusele inginerului Waldemar Zawadzki, șeful unității „Dacia-service“, mai bine de 200 milioane lei CORNELIU POPOVICI (Conf. in pag. a ViI-a) O noutate absolută la Dacia-service , intr-un atelier specializat, șeful de formație Ștefan Piliș, împreună cu mecanicii Gh. Anița, N. Kiss și I. Jugănaru, recondiționează motostivuitoare, electrocare și electrostivuitoare. (Foto: CONSTANTIN DUMA) Producție fizică suplimentară In economia județului Timiș se transpun în practică eficiente programe de creștere a productivității muncii, mai buna folosire a utilajelor tehnologice, valorificarea superioară și complexă materiilor prime și materiaalelor recuperabile prelucrate cu capacitățile industriale existente. Pe aceste căi, în zilele de lucru din prima decadă a lunii ianuarie, laminoriștii de la întreprinderea „Ciocanul" — Nădrag au elaborat în plus 11 tone laminate tablă subțire, iar ceramiștii din Lugoj și Timișoara au produs suplimentar 2.000 mp plăci de faianță, 4.500 unități cahle de teracotă și alte materiale de construcții. Tot în prima decadă din noul an, în unități constructoare de mașini electrotehnice și electronice s-au realizat peste prevederile de plan 7 tone utilaje miniere, motoare electrice însumind aproape 8.000 kW, precum și diferite subansamble de mașini de prelucrat metale prin așchiere, aparataj electric de joasă tensiune, produse de mecanică fină, componente de tehnică de calcul și de automatizări electronice în valoare totală de peste 600.000 lei. CRONICĂ LUCOJEANA Incepind cu acest număr, ziarul nostru va consacra periodic pagini speciale activității economice, sociale și culturale din municipiile Timișoara, Lugoj, orașele Jimbolia, Sînnicolau Mare, Deta și Buziaș. In ediția de astăzi, citiți in pagina a III-a „Cronică lugojeană". In cronica anilor de avînt economic al municipiului, elaborarea primei șarje de otel la I.U.R.T. avea să însemne un nou pas pe drumul dezvoltării și integrării industriei lugojene in circuitul național al industriei constructoare de mașini. (Foto: E. ROBICSEK) 125 DE ANI DE LA FORMAREA STATULUI NAȚIONAL ROMÂN, PRIN UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA DORUL DIN TOATE INIMILE ROMÂNILOR Din amintirile unui general bănățean, martor ocular al marelui eveniment din 24 ianuarie 1859 Fiu al colonelului bănățean Ștefan Stoika 1878), generalul Ștefan (1808- Șt. Stoika (1848-1928) a fost unul dintre fervenții luptători pentru independență și unitate națională. Amintirile sale referitoare la Moldovei cu Muntenia unirea sunt revelatoare pentru maselor populare din dorința ambele ținuturi românești pentru a se constitui într-o singură țară. Colonelul Ștefan Stoika, unionist consecvent, își crescuse și educase copiii intr-un fierbinte spirit patriotic și național, educație care se va repercuta pozitiv asupra întregii vieți și activități a generalului Stoika. Amintirile sale legate de momentul Unirii din 1859 ne redau intr-un mod foarte viu atmosfera care domnea în București în preajma marelui eveniment. „Căimăcănia de trei", în frunte cu marele boier Iancu Manu, era conservatoare și se împotrivea marelui flux popular care voia Unirea și, concomitent, adunei prefaceri democratice în societatea mânească a timpului. în reacest sens, generalul remarcă, în amintirile Stoika sale disprețul cu care era privită căimăcănia și ridicolul de care s-a acoperit discreditîndu-se. Ziua de 24 ianuarie 1859 a făcut asupra lui Ștefan Șt. Stoika o impresie de neuitat: „îmi amintesc că în ziua de 24 ianuarie 1859, tata (colonelul bănățean Ștefan Stoika, n.n.) și fratele meu Nicolae (viitorul general Nicolae Șt. Stoika, n.n.), se mamei că ne va lua spula Mitropolie, să vedem și noi cum se alege Domnul.Fratele meu avea atunci 14 ani, iar eu 11 ani).... Alegerea a durat pînă seara tirziu. In partea de jos a Mitropoliei și în fața palatului Bibescu, era un regiment de infanterie, dar, împotriva dorinței caimacanului, veniseră fără cartușe. Colonelul Robu, părintele actualului general, comanda trupa și căuta să nu jignească nici un țean. Era o dovadă că cetăînsăși armata participa la primul act al marei epopei, care apoi, prin luarea Plevnei și bătăliile de la Mărășești și Oituz, desăvîrșea mărețul vis al tuturor românilor... Noi intrarăm obosiți cu tata acasă. Nae Orășanu (N. T. Orășanu, n.n.), care adora pe tata, ne însoți. Parcă-1 văd cu o cușmă neagră pe cap, cu o lentă (panglică, n.n.) tricoloră, răgușit, ne seli, interesîndu-ne cum învea sărit porțile din dosul Mitropoliei și apoi Ceata Iui Babei, așa numea el pe cei o mie care-1 însoțeau, au dat iureș și cum au început să ascute cuțitele, ca să arate lui conu Iancu Manu ce-l așteaptă. Tot cu această ceată peste cîteva zile Nae O RADU PAIUȘAN, asistent universitar (Conf. în pag. a II-a) SĂ PREGĂTIM TEMEINIC CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ REPARAREA MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR AGRICOLE ÎN „TON” CU GRAFICELE PLANIFICATE! Este necesar să fie intensificate lucrările de reparații, îndeosebi la tractoare, pentru ca această activitate să se încheie în prima parte a lunii februarie, așa cum este prevăzut în programul stabilit Printre lucrările agricole din acest sezon, premergătoare declanșării de primăvară, se campaniei detașează cu prioritate repararea tractoarelor și mașinilor agricole. Buna funcționare a acestora este hotărîtoare pentru încadrarea însămînțărilor de primăvară in termenele stabilite și executarea lucrărilor la un nivel calitativ superior, care să garanteze obținerea unor producții record. Acordă stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și atelierele specializate ale I.A.S. atenția cuvenită acestei lucrări ? O să vedem în cele ce urmează : ... Suntem însoțiți de inginerul Ioan Braicu, directorul S.M.A. Deta, prin atelierele în care mașinile și utilajele agricole sunt supuse reparării, întreaga activitate se desfășoară aici un flux continuu, pe posturi de lucru specializate. Cu excepția combinelor (C-12 și C-14) și a M.I.G.-urilor, unde se înregistrează o „ușoară" rămînere în urmă față de graficul perioadei, la celelalte „poziții" (tractoare, grape cu disc, semănători prășitoare, mașini de erbicidat, semănători păioase etc.) activitatea se află „la zi". Sunt de apreciat la respectiva unitate două aspecte: calitatea lucrărilor executate — fiecare mecanizator fiind un exigent controlor de calitate — și complexa activitate de reintroducere in circuitul productiv a pieselor de schimb uzate. Afirmăm acest lucru bazîndu-ne pe cele peste 300 de repere ce pot fi recondiționate aici la ora actuală și pe valoarea acestora, care s-a ridicat, în anul precedent, la 4,2 milioane lei peste prevederile pla- IOAN DAVID (Cont in pag. a VlI-a) \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\Wvv\\\\\\\\\\\\VV\\^^ raumumim\wuvnwumumtnni in pag. a ll-a » NE-AM INFORMAT PENTRU DV » APARTAMENTE NOI, GATA PENTRU .. REPARAȚII TmvummuuuivmuvukuuuutuuuviM CE FEL DE OAMENI SÎNTEM? CE MORALA AVEM? NU PUNE MINA! pe ceea ce nu este al tău, pe ceea ce nu-ți aparține... Cu cîteva luni în urmă, în Timișoara, poate și in alte localități timișene, s-a auzit vorbindu-se despre prinderea unor hoți care au operat in stil gangsteresc la cunoscutele întreprinderi de incălțăminte ,, Modern" și „Banatul“ Ceva despre aceste cazuri s-a scris, la timpul cuvenit, și în ziarul nostru. Vinovații au fost prinși, oamenii legii și-au făcut datoria. Pentru cei ce au încercat să pună mina pe ceea ce nu le aparține, pedepsele au fost pe măsura faptelor lor foarte principalul vinovat de grave, săvîrșirea acestor tilhării in dauna avutului obștesc va sta după zăbrele nu mai puțin de... 11 ani ! Nu o spunem cu ei cu o mare tristețe, bucurie, respectiv fiind un tinăr hoțul in virstă de numai 19 ani, iar complicii săi (cu pedepse pînă la 7 ani și jumătate, fiecare) — fie foști studenți, fie foști muncitori tineri din diverse unități. Oare ne-ar putea bucura o asemenea situație ? Și totuși, de ce revenim astăzi, aici, cu acest caz ? O spunem sincer, fiindcă apreciem că sunt foarte multe învățăminte de tras din faptele acestor infractori, pe cât de nejustificate și inadmisibile in cadrului noastre, pe atît de societămizerabile sub aspect uman... FIGURA CEA MAI TRISTĂ - UN FALS LEU AL HOȚIEI Credința că ar putea fi asemuit cu un „leu“ ne-o făcusem avind in față piotecosul dosar întocmit de către milițieni și juriști, incepind cu prinderea, destul de inumplătoare, a lui Păun Ionel, intr-o zi în care se așezase, ca un veritabil vagabond, să doarmă sub o tufă dintr-un parc timișorean. Lee in care — firesc — s-au cerut astfel aflindu-se că la notele, era DAN FINTEA IOANA VLAD (Conf. în pag a IV-a)