Drapelul Roşu, ianuarie 1985 (Anul 41, nr. 12413-12436)
1985-01-15 / nr. 12423
apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLII NR 12.4231 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA PROLETARI DIN TOATE T MARȚI, 15 IANUARIE 1985 4 PAGINI, 50 BANI Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, duminică, 13 ianuarie, a avut loc, la Predeal,dința Comitetului Politic Executiv șial Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, Comitetul Politic Executiv a examinat și dezbătut un program privind asigurarea producției de energie și folosirea rațională a energiei electrice, termice, a gazelor naturale, precum și regimul de lucru al unităților economice și sociale pe perioada de iarnă. Elaborat pe baza indicațiilor și vntărilor secretarului general al parului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Ceaușescu, programul stabilește Nicolae măsuri ferme și eficiente de organizare a producției și de utilizare cu maximum de spirit gospodăresc a energiei electrice, gazelor și căldurii, astfel incit să se asigure depășirea greutăților create de condițiile deosebit de grele ale acestei ierni, de gerurile extrem de mari care au afectat, in ultimul timp, țara noastră și care au dus la înghețarea Dunării și a rîurilor interioare, ceea ce a determinat reducerea energiei electrice produsă în hidrocentrale, funcționarea necorespunzătoare a centralelor pe cărbune, diminuînd în mod simțitor producția de energie electrică necesară desfășurării normale a activității economice și sociale. Pornind de la această situație, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cerut guvernului și ministerelor, precum și comitetelor județene de partid, organelor și organiilor de partid să ia toate măsuripentru ca toate centralele electrice să funcționeze la întreaga capacitate și să asigure livrarea de energie în conformitate cu prevederile planului. In mod deosebit, s-a indicat să se acționeze cu cea mai mare energie pentru ca marile centrale electrice pe cărbune — Mintia, Ișalnița, Paroșeni, Oradea, Rovinari, Turceni, Onești și altele — să funcționeze în bune condițiuni și să se asigure economiei cantități mult mai sporite de energie față de cele pe care le livrează în prezent. In același timp, s-a cerut Ministerului Minelor și tuturor comitetelor județene de partid, pe teritoriul cărora există mine de cărbune, să ia măsuri energice de a se lucra zi și noapte pentru sporirea producției de cărbune în vederea aprovizionării termocentralelor cu cărbune, în cantitățile stabilite și de calitate corespunzătoare. Trebuie făcut un așa fel incit, prin sporirea producției de energie pe cărbune — la care se va adăuga și energia obținută pe hidrocarburi și în hidrocentrale — să se ajungă la o producție totală de energie care să asigure satisfacerea corespunzătoare a cerințelor producției, ale consumului public populației. In acest scop, trebuie moșibilizate toate forțele existente în județe — muncitorii, tineretul, militarii — pentru a se asigura tot ce este necesar bunei funcționări a sistemului energetic național. Odată cu măsurile pentru sporirea corespunzătoare a producției de energie, Comitetul Politic Executiv a stabilit reorganizarea regimului de lucru în întreprinderi, prin eșalonarea mai rațională a schimburilor de producție, nicit să se asigure desfășurarea normală a activității in toate unitățile economice, evitîndu-se consumurile mari de energie în perioade de vîrf. In toate întreprinderile industriale cu foc continuu, precum și în cele care lucrează în trei schimburi complete s-a indicat să se aplice măsuri ferme pentru reducerea consumului de energie electrică, combustibili și gaze, prin încadrarea strictă în normele de consum aprobate, care vor fi considerate maxime. Instalațiile cu foc continuu, care nu pot lucra la întreaga capacitate din lipsă de materii prime sau din alte cauze vor fi programate să lucreze la întreaga capacitate, pe un timp limitat pe lună, în raport de condițiile pe care le au asigurate, vor fi oprite. Producția ce nu se sau va realiza în aceste instalații, va fi preluată de alte unități sau secții similare din alte întreprinderi — stabilite de ministere impreună cu comitetele județene de partid — care vor lucra la întreaga capacitate. Celelalte întreprinderi sau secții organizate pe trei schimburi, care nu au materiile prime sau comenzile necesare, vor lucra în două schimburi sau într-un singur schimb prelungit, potrivit programului stabilit pentru astfel de unități. Se vor lua măsuri pentru efectuarea, în perioada de iarnă, a reparațiilor capitale la un număr mai mare de instalații, prin devansarea celor prevăzute pentru trimestrul II sau chiar trimestrul III, urmînd ca în perioada de vară — cind erau prevăzute aceste reparații — să se lucreze și să se asigure realizarea integrală a producției planificate. S-a cerut ministerelor, comitetelor județene de partid să analizeze cu toată răspunderea problema reprogramării reparațiilor capitale, astfel încît eșalonarea și organizarea acestora să nu afecteze, în nici un fel, desfășurarea normală a producției. Atelierele de reparații și întreținere, sectoarele auxiliare și orice alte secții și subunități, care nu sunt direct legate de funcționarea instalațiilor tehnologice cu foc continuu, vor lucra în două schimburi sau chiar intr-un singur schimb prelungit, în așa fel incit să se evite consumul de energie în perioada de virf. întreprinderile industriale care lucrează in două schimburi de cite 8 ore și au sectoare calde, vor trece la regim de lucru de două schimburi de cîte 6 ore, organizate continuu, astfel încît să se realizeze o perioadă de lucru de 12 ore pe zi, timp de 7 zile pe săptămînă, respectiv 42 de ore de lucru săptămînal. Programul de lucru al întreprinderilor care vor lucra în regim de două schimburi a cîte 6 ore va fi organizat, alternativ cu alte întreprinderi, astfel încît să se asigure un consum energetic uniform în cele 24 de ore ale fiecărei zile. In sectoarele calde ale acestor unități, cum sînt turnătorii, termice, forjele, acoperirile tratamente metalice și alte subunități se va trece la organizarea producției intr-un ciclu de 3-5 zile pe săptămînă, în regim de lucru de trei schimburi, de cîte 8 ore pe zi, în cadrul căruia să se producția de piese turnate, realizeze forjate, semifabricate necesare pentru întreaga săptămină. In același regim de lucru vor funcționa secțiile de vopsitorie, apreturi și finisaj din industria ușoară. (Cont in pag a III-a) ) Poetul national is I Poetul ce se ,,cobora din stele“ „purtind pe frunte-mi raza a națiunii mele“ intr-un binecuvintat 15 de ianuarie 1850 avea să ridice simțirii noastre românești un monument de gindire și rostire poetică a cărui strălucire și adincime nu vor istovi niciodată. Intr-un răgaz cumplit de scurt al destinului său neiertător („Nu credeam să învăț a muri vreodată“), el avea să pună cuvintul românesc în tiparele veșnice ale Poeziei. Eminescu este descălecătorul nostru de limbă cultă românească, întemeietorul unui alt fel de vorbire al cuvintului românesc, articulat pe o gindire ale cărei fruntare au rămas neatinse: lumea, universul, pînă dincolo de marginile întinderii și timpului. La mai mult de un centenar de viețuire a poeziei eminesciene „poetul nepereche“ al culturii noastre își păstrează mereu intactă puterea de fascinație a verbului, trecerea timpului străluminînd mereu alte, noi înțelesuri, ca un miracol.Un miracol care este însăși i apariția lui la numai citeva decenii după ce literatura cultă românească abia începuse să înfrunte istoria. * MARCEL TOLCEA ^ (Conf. in pag. a III-a) \ --------- in pag. a II a Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al județului Mureș, tuturor consiliilor populare județene și al municipiului București OAMENI AI MUNCII ! CETĂȚENI DE LA ORAȘE ȘI SATE ! Desfășurarea normală a vieții economice și sociale pe întreg cuprinsul județului presupune asigurarea neîntreruptă a acesteia cu resursele sale vitale, care sunt energia și combustibilul, în condițiile acestei ierni grele, dovediți-vă înaltul spirit patriotic și civic contribuind, cu maximă răspundere la locurile de producție și acasă, la gospodărirea cît se poate de chibzuită a fiecărui drum de energie electrică! Faceți din aceasta o problemă fundamentală în folosul economiei naționale, în folosul fiecăruia dintre dumneavoastră în parte ! Sesiunea Consiliului popular județean Ieri, în Aula Universității din Timișoara s-au desfășurat lucrările celei de-a XIX-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al județului Au luat parte deputați Timiș, în Marea Adunare Națională cu circumscripții electorale în județul Timiș, activiști de partid și de stat, președinți ai comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, reprezentanți ai unor întreprinderi și instituții, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și alți invitați. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Cornel Iacoste, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R., președintele Timiș Comitetului executiv al Consiliului popular județean, care a supus dezbaterilor următoarea ordine de zi, aprobată în unanimitate : — Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvoltare economico-socială a județului Timiș, în profil teritorial, pe anul 1985. — Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de (Conf. In pag alla) Adunare cetățenească Ieri, în Aula Universității, a avut loc adunarea cetățenească pe județ, organizată potrivit prevederilor nr. 57/1968 de organizare Legii și funcționare a consiliilor populare, la care au participat deputații popular județean, Consiliului președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, municipale, orășenești și comunale, tentanți ai oamenilor repremancți din unitățile industriale, agricole, instituții, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și ai cetățenilor din municipii, orașe și comune. A luat cuvîntul tovarășul Cornel Pacoste, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, care a prezentat Raportul cu privire la îndeplinirea hotărîrilor și a sarcinilor ce i-au revenit Consiliului popular județean în semestrul II 1984. Constituindu-se într-un fructuos dialog între autorități și cetățeni, democrației noastre propriu socialiste, Raportul, intervențiile participanților în adunare au evidențiat preocupările și modalitățile de acțiune pentru înfăptuirea obiectivelor din planul economicosocial în profil teritorial, a indicatorilor din industrie, agricultură, transporturi, prestări de servicii, a programelor de creștere a producției agricole în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producție și în gospodăriile particulare, sistematizării teritoriului și localităților, a acțiunilor de ridicare a nivelului edilitar-gospodăresc al localităților, de aprovizionare a populației, întreținere și gospodărire a fondului locativ, și repartizare a a locuințelor, de soluționare propunerilor, sesizărilor și reclamațiilor oamenilor muncii. Dezbaterile — la care au participat Virgil Grigorescu, tovarășii : general al G.I.G.C.L., director Oprițescu, președintele Livia Biroului executiv al fiului popular comunal ConsiPeriam, Petru Lungu, președintele UJECOOP, Nicolae Ianea, președintele comitetului de cetățeni din circumscripția electorală nr. 68 Timișoara, Petre Popescu, (Cont. 1« pag a IV-a) înlăturarea zăpezii căzute în efectelor legile rămîne, în ultimeniiare, un imperativ con'ide prim ordin al consiliilor populare, unităților nomice și sociale, al ecotuturor cetățenilor. In centrul atenției se situează degajarea arterelor de circulație, în vederea desfășurării normale a circulației mijloacelor de transport în comun, de transport tehnologic și a celor care contribuie la aprovizionarea populației cu produse agroalimentare. (Foto : E. ROBICSEK)