Drapelul Roşu, ianuarie 1985 (Anul 41, nr. 12413-12436)

1985-01-15 / nr. 12423

apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLII NR 12.4231 PROLETARI DIN TOATE Ț­ĂRILE. UNIȚI-VA­ PROLETARI DIN TOATE T MARȚI, 15 IANUARIE 1985 4 PAGINI, 50 BANI Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, duminică, 13 ianuarie, a avut loc, la Predeal,­dința Comitetului Politic Executiv și­al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român. In cadrul ședinței, Comitetul Politic Executiv a examinat și dezbătut un program privind asigurarea producției de energie și folosirea rațională a e­­nergiei electrice, termice, a gazelor naturale, precum și regimul de lucru al unităților economice și sociale pe perioada de iarnă. Elaborat pe baza indicațiilor și v­­ntărilor secretarului general al par­ului, președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Ceaușescu, programul stabilește Nicolae mă­suri ferme și eficiente de organizare a producției și de utilizare cu maxi­mum de spirit gospodăresc a energiei electrice, gazelor și căldurii, astfel in­cit să se asigure depășirea greutăților create de condițiile deosebit de grele ale acestei ierni, de gerurile extrem de mari care au afectat, in ultimul timp, țara noastră și care au dus la înghețarea Dunării și a rîurilor inte­rioare, ceea ce a determinat reduce­rea energiei electrice produsă în hi­drocentrale, funcționarea necorespun­zătoare a centralelor pe cărbune, di­­minuînd în mod simțitor producția de energie electrică necesară desfășură­rii normale a activității economice și sociale. Pornind de la această situație, secre­tarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cerut guvernului și ministerelor, precum și comitetelor județene de partid, organelor și orga­­niilor de partid să ia toate măsuri­­pentru ca toate centralele electrice să funcționeze la întreaga capacitate și să asigure livrarea de energie în conformitate cu prevederile planului. In mod deosebit, s-a indicat să se ac­ționeze cu cea mai mare energie pen­tru ca marile centrale electrice pe cărbune — Mintia, Ișalnița, Paroșeni, Oradea, Rovinari, Turceni, Onești și altele — să funcționeze în bune con­­dițiuni și să se asigure economiei can­tități mult mai sporite de energie fa­ță de cele pe care le livrează în pre­zent. In același timp, s-a cerut Minis­terului Minelor și tuturor comitetelor județene de partid, pe teritoriul căro­ra există mine de cărbune, să ia mă­suri energice de a se lucra zi și noapte pentru sporirea producției de cărbune în vederea aprovizionării termocentra­lelor cu cărbune, în cantitățile stabili­te și de calitate corespunzătoare. Tre­buie făcut un așa fel incit, prin spori­rea producției de energie pe cărbune — la care se va adăuga și energia ob­ținută pe hidrocarburi și în hidrocen­trale — să se ajungă la o producție to­tală de energie care să asigure satis­facerea corespunzătoare a cerințelor producției, ale consumului public populației. In acest scop, trebuie mo­și­bilizate toate forțele existente în ju­dețe — muncitorii, tineretul, militarii — pentru a se asigura tot ce este ne­cesar bunei funcționări a sistemului energetic național. Odată cu măsurile pentru sporirea corespunzătoare a producției de ener­gie, Comitetul Politic Executiv a sta­bilit reorganizarea regimului de lu­cru în întreprinderi, prin eșalonarea mai rațională a schimburilor de pro­ducție, nicit să se asigure desfășura­rea normală a activității in toate uni­tățile economice, evitîndu-se consu­murile mari de energie în perioade de vîrf. In toate întreprinderile industriale cu foc continuu, precum și în cele ca­re lucrează în trei schimburi comple­te s-a indicat să se aplice măsuri fer­me pentru reducerea consumului de energie electrică, combustibili și ga­ze, prin încadrarea strictă în normele de consum aprobate, care vor fi con­siderate maxime. Instalațiile cu foc continuu, care nu pot lucra la întreaga capacitate din lipsă de materii prime sau din alte cauze vor fi programate să lu­creze la întreaga capacitate, pe un timp limitat pe lună, în raport de con­dițiile pe care le au asigurate, vor fi oprite. Producția ce nu se sau va realiza în aceste instalații, va fi pre­luată de alte unități sau secții simi­lare din alte întreprinderi — stabili­te de ministere impreună cu comitete­le județene de partid — care vor lu­cra la întreaga capacitate. Celelalte întreprinderi sau secții or­ganizate pe trei schimburi, care nu au materiile prime sau comenzile necesa­re, vor lucra în două schimburi sau într-un singur schimb prelungit, potri­vit programului stabilit pentru astfel de unități. Se vor lua măsuri pentru efectua­rea, în perioada de iarnă, a reparați­ilor capitale la un număr mai mare de instalații, prin devansarea celor prevăzute pentru trimestrul II sau chiar trimestrul III, urmînd ca în perioada de vară — cind erau pre­văzute aceste reparații — să se lucre­ze și să se asigure realizarea integra­lă a producției planificate. S-a cerut ministerelor, comitetelor județene de partid să analizeze cu toată răspunde­rea problema reprogramării reparați­ilor capitale, astfel încît eșalonarea și organizarea acestora să nu afecteze, în nici un fel, desfășurarea normală a producției. Atelierele de reparații și întreține­re, sectoarele auxiliare și orice alte secții și subunități, care nu sunt direct legate de funcționarea instalațiilor teh­nologice cu foc continuu, vor lucra în două schimburi sau chiar intr-un sin­gur schimb prelungit, în așa fel incit să se evite consumul de energie în pe­rioada de virf. întreprinderile industriale care lu­crează in două schimburi de cite 8 ore și au sectoare calde, vor trece la re­gim de lucru de două schimburi de cîte 6 ore, organizate continuu, astfel încît să se realizeze o perioadă de lu­cru de 12 ore pe zi, timp de 7 zile pe săptămînă, respectiv 42 de ore de lucru săptămînal. Programul de lucru al întreprinde­rilor care vor lucra în regim de două schimburi a cîte 6 ore va fi organi­zat, alternativ cu alte întreprinderi, astfel încît să se asigure un consum energetic uniform în cele 24 de ore a­­le fiecărei zile.­­ In sectoarele calde ale acestor uni­tăți, cum sînt turnătorii, termice, forjele, acoperirile tratamente metalice și alte subunități se va trece la or­ganizarea producției intr-un ciclu de 3-5 zile pe săptămînă, în regim de lu­cru de trei schimburi, de cîte 8 ore pe zi, în cadrul căruia să se producția de piese turnate, realizeze forjate, semifabricate necesare pentru întrea­ga săptămină. In același regim de lu­cru vor funcționa secțiile de vopsito­­rie, apreturi și finisaj din industria ușoară. (Cont in pag a III-a) ) Poetul national i­s I Poetul ce se ,,cobora din stele“ „purtind pe frun­te-mi raza a națiunii mele“ intr-un binecuvintat 15 de ianuarie 1850 avea să ridice simțirii noastre româ­nești un monument de gindire și rostire poetică a că­rui strălucire și adincime nu vor istovi niciodată. In­tr-un răgaz cumplit de scurt al destinului său neiertă­tor („Nu credeam să învăț a muri vreodată“), el avea să pună cuvintul românesc în tiparele veșnice ale Poeziei. Eminescu este descălecătorul nostru de limbă cul­tă românească, întemeietorul unui alt fel de vorbire al cuvintului românesc, articulat pe o gindire ale cărei fruntare au rămas neatinse: lumea, universul, pînă dincolo de marginile întinderii și timpului. La mai mult de un centenar de viețuire a poeziei eminesciene „poetul nepereche“ al culturii noastre își păstrează mereu intactă puterea de fascinație a ver­bului, trecerea timpului străluminînd mereu alte, noi­­ înțelesuri, ca un miracol.Un miracol care este însăși i apariția lui la numai citeva decenii după ce literatura­­ cultă românească abia începuse să înfrunte istoria. * MARCEL TOLCEA ^ (Conf. in pag. a III-a) \ ---------­ in pag. a II a Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al județului Mureș, tuturor consiliilor populare județene și al municipiului București OAMENI AI MUNCII ! CETĂȚENI DE LA ORAȘE ȘI SATE ! Desfășurarea normală a vieții economi­ce și sociale pe întreg cuprinsul județului presupune asigurarea neîntreruptă a aceste­ia cu resursele sale vitale, care sunt energia și combustibilul, în condițiile acestei ierni grele, dovediți-vă înaltul spirit patriotic și ci­vic contribuind, cu maximă răspundere la locurile de producție și acasă, la gospodări­rea cît se poate de chibzuită a fiecărui drum de energie electrică! Faceți din aceasta o problemă fundamentală în folosul economiei naționale, în folosul fiecăruia dintre dum­neavoastră în parte ! Sesiunea Consiliului popular județean Ieri, în Aula Universității din Timișoara s-au desfășurat lucrările celei de-a XIX-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al județului Au luat parte deputați Timiș, în Marea Adunare Națională cu circumscripții electorale în județul Timiș, activiști de partid și de stat, președinți ai comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orășe­nești și comunale, reprezen­tanți ai unor întreprinderi și instituții, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și alți invitați. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Cor­nel I­acoste, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R., președintele Timiș Co­mitetului executiv al Consi­liului popular județean, ca­re a supus dezbaterilor ur­mătoarea ordine de zi, a­­probată în unanimitate : — Proiect de hotărîre pen­tru adoptarea planului de dezvoltare economico-socia­­lă a județului Timiș, în pro­fil teritorial, pe anul 1985. — Proiect de hotărîre pen­tru adoptarea planului de (Conf. In pag a­ll­a) Adunare cetățenească Ieri, în Aula Universității, a avut loc adunarea cetățe­nească pe județ, organizată potrivit prevederilor nr. 57/1968 de organizare Legii și funcționare a consiliilor populare, la care au parti­cipat deputații popular județean, Consiliului președin­ții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, municipale, oră­șenești și comunale, tentanți ai oamenilor repre­man­cți din unitățile industria­le, agricole, instituții, ai or­ganizațiilor de masă și obș­tești, precum și ai cetățe­nilor din municipii, orașe și comune. A luat cuvîntul tovarășul Cornel Pacoste, prim-se­cretar al Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., pre­ședintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, care a prezentat Raportul cu privire la în­deplinirea hotărîrilor și a sarcinilor ce i-au revenit Consiliului popular jude­țean în semestrul II 1984. Constituindu-se într-un fructuos dialog între au­torități și cetățeni, democrației noastre propriu socia­liste, Raportul, intervențiile participanților în adunare au evidențiat preocupările și modalitățile de acțiune pen­tru înfăptuirea obiective­lor din planul economico­­social în profil teritorial, a indicatorilor din industrie, agricultură, transporturi, prestări de servicii, a pro­gramelor de creștere a producției agricole în gos­podăriile membrilor coope­rativelor agricole de pro­ducție și în gospodăriile par­ticulare, sistematizării teri­toriului și localităților, a ac­țiunilor de ridicare a ni­velului edilitar-gospodăresc al­­ localităților, de aprovi­zionare a populației, între­ținere și gospodărire a fon­dului locativ, și repartizare a a locuințelor, de soluționare propunerilor, sesizărilor și reclamațiilor oamenilor muncii. Dezbaterile — la ca­re au participat Virgil Grigorescu, tovarășii : general al G.I.G.C.L., director Oprițescu, președintele Livia Bi­roului executiv al fiului popular comunal Consi­Pe­riam, Petru Lungu, pre­ședintele UJECOOP, Ni­colae Ianea, președintele comitetului de cetățeni din circumscripția electorală nr. 68 Timișoara, Petre Popescu, (Cont. 1« pag a IV-a) înlăturarea zăpezii căzute în efectelor le­gile rămîne, în ultime­niiare, un imperativ con'­i­­de prim ordin al consiliilor populare, unităților nomice și sociale, al eco­tu­turor cetățenilor. In cen­trul atenției se situează degajarea arterelor de circulație, în vederea des­fășurării normale a cir­culației mijloacelor de transport în­­ comun, de transport tehnologic și a celor care contribuie la aprovizionarea populației cu produse agroalimen­­tare. (Foto : E. ROBICSEK)

Next