Drapelul Roşu, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 13653-13677)

1989-01-15 / nr. 13664

pa^TM/V­A 2-A SESIUNE OMAGIALĂ LA ACADEMIA REPUBLICII SOCiALISTE ROMÂNIA DEDICATĂ ZILEI DE NAȘTERE TOVARĂȘEI ACADEMICIAN DOCTOR INGINER ELENA CEAUȘESCU Academia Republicii So­cialiste România a organizat, sâmbătă, o adunare genera­lă solemnă dedicată ani­versării zilei de naștere și a îndelungatei activități revo­luționare a tovarășei aca­demician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim viceprim-minis­­tru al guvernului Republicii Socialiste România, pre­ședintele Consiliului Națio­nal al Științei și învăță­­mîntului. Lucrările Adunării sale solemne, au fost gene­des­chise de acad. Radu Voi­­nea, președintele Academiei Republicii Socialiste Româ­nia. Au luat, în continuare, cu­vîntul tovarășii, acad. prof. Manea Mă­­nescu, membru al Comite­tului Politic Executiv C.C. al P.C.R., vicepreședin­­­­te al Consiliului de Stat , acad. Nicolae Giosan, mem­bru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Ma­rii Adunări Naționale , prof. Suzana Gâdea, membru su­pleant al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului Culturii și Educației Socialiste ; acad. prof. Ursu, membru suplenht­ion al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vi­­cepreședinte al Comitetului Național pentru Știință și Tehnologie ; acad. prof. Cris­­tofor Simionescu, vicepre­ședinte al Academiei ; acad. prof. loan Anton, vicepre­ședinte al Academiei; acad. prof. Ștefan Pascu, mem­bru al Prezidiului Acade­miei Republicii Socialiste România ; și Mihail Flores­­cu, membru corespondent al Academiei, cretar de stat la ministru­ de­ Comitetul Național pentru Știință­ și Tehnologie. în acest cadru, s-a dat ex­presie omagiului fierbinte al membrilor Academiei Repu­­­­blicii Socialiste România, cel mai înalt for științific și de cultură al țării, față de to­varășa Elena Ceaușescu, mi­litant revoluționar animat de nobile sentimente patrio­tice, care, împreună cu cel mai iubit fiu al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Republicii So­cialiste România, aduce o contribuție de seamă la e­­­laborarea și înfăptuirea po­liticii interne și externe a partidului și statului, la e­­dificarea societății socialis­te multilateral dezvoltate în­ patria noastră. A fost activitatea înfățișată pe larg desfășurată de tovarășa Elena Ceaușescu pentru înflorirea științei, în­­vățămîntului și culturii în țara noastră, pentru ca toa­te cuceririle geniului umăr­ să fie puse exclusiv în sluj­ba progresului social, asi­gurării dreptului funda­mental al popoarelor la via­ță, la pace, la o existență li­beră și demnă. Participanții la adunarea generală solemnă, au a­­dresat o telegramă tovară­șei academician doctor in­giner Elena Ceaușescu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Con­siliului Național al Știin­ței și Învățămîntu­lui Noua grădiniță cu program normal, de pe str. Tudor Vladimirescu din Jîmbolia, ofe­ră condiții optime de îngrijire, educare și creștere a 120 copii ai oamenilor muncii din întreprinderile din oraș. TIMI­ȘOLII CĂTRE LMINESCU Dintr-un contact viu cu cenaclurile literare din județul Timiș — flori de lumină sub strălucito­rul arc al Festivalului național „Cîntarea Ro­mâniei“ —­ am cules măr­turisiri emoționante în fața marelui poet națio­nal, în anul Centenaru­lui Eminescu. Din tot ce-am încercăm o trecere adunat, în revistă cît mai repre­­­­zentativă, deopotrivă și­­ pentru tînărul poet, cît și pentru cenaclul pe care-1 frecventează aces­ta. Am mai năzuit să nu unilateralizăm actul poe­tic, lăsîndu-l să se expri­me tăți în diferitele modali­lirice. MIRCEA ȘERBANESCU EMINESCU O liniște cu miros de tei coboară, iar luna apare în forma ei clară. Cine își mișcă giulgiul . E luceafărul de seară. Se nasc flori prin unghere Albastre de-atîta tăcere. Cu un vers în inimă - trece Poetul. Aripile-i întinse de taină și dor ... CLAUDIA IORGONI, Cenaclul „Nichita Stănescu" Timișoara VEȘNICUL ZBOR luna coboară peste El cu muguri plini de virste uitate dincolo de noapte unde-1 așteaptă o flacără cu desfrunziri de mărgăritar de-acolo damnat de păsări veșnicului zbor sub stele svîrcolindu-i-se în palmă sufletul Său îmi vorbește nu despre cuvinte ci despre fluturi. VIOREL DOGARU, Cenaclul „Nichita Stănescu" Timișoara A POST ODATĂ... Ai fost odată ea-n povești, Ai fost ca niciodată, Tu prinț al poeziei românești. Cum n-am avut vreodată. Ai zămislit atîtea nestemate Ce-mpodobesc eterna glorie­ a țării, Astfel pătruns-ai în eternitate, Vestite bard al suferinții și-i.durerării. Tu astăzi duci în lume faima României, Prin tine suntem­ cunoscuți în lume, Ai ridicat pe culmi frumusețea poeziei, Iar țării­ ai dat un strălucit renume ! AUREL MIUL, Cenaclul „Camil Petrescu“ Deta ___1 Anual, peste o mie de pa­cienți intră în „sfera de ac­țiune“ a Centrului de terapie cu „Boieii“ și recuperare fizică medicală aparținînd Spitalului clinic nr. 2 Timi­șoara. Printre noțiunile pe care le deprind acestea se numără, bunăoară, modul în care trebuie să se aplece să ridice o greutate etc. Exagerăm ? Cîtuși de puțin, subliniază șeful Centrului medical -specialist dr vin rea Albu. (§) 70—80 la suta din ca­zuistica noastră vizează afec­țiuni ale coloanei vertebra­le lombare, tulburări de sta­tică vertebrală, pe care le corectăm, realizind, deci, o acțiune de prevenire a profilactică unor com­plicații c­a­r­e pot­­ fi deosebit de grave.­­ Care sînt, din punctul de vedere al medicului specialist, cau­zele care declanșează aceste suferințe intîlnite în propor­ție considerabilă în incapa­citatea temporară de muncă 1 . Mai întîi, sedentarismul, instalat încă din copilărie la unii elevi (aceasta, și cu „sprijinul“ părinților, ca­re se grăbesc să-i scu­tească pe fiii sau fiicele lor de educație fizică) ; poziția greșită la masa de lucru, da­torată, uneori, și refuzului de a purta ochelari, învăța­tul în poziție orizontală, de ce nu, purtarea mult prea devreme, de către tinere, a încălțămintei cu tocuri exa­gerat de înalte (care per­turbă echilibrul, bascularea normală), efortul insuficient dozat, expunerea prelungită la efectele intemperiilor și, deloc în ultimul rînd, ace­­sul de greutate corporală. Sedentarismul, dacă nu este compensat, poate să deter­mine apariția și instalarea așa-numitului sindrom h­ipo­­kinetic, care constă în di­minuarea maselor muscu­lare, reducerea capacității de efort, acumularea prin exces a țesutului adipos. Sindromul hipokinetic re­prezintă, în sine, un factor de risc, în primul rînd pen­tru afecțiuni ale sistemului locomotor, prin instalarea, în timp, a unor tulburări în special la nivelul coloanei vertebrale și al membrelor inferioare, cu evoluții trep­tate spre afecțiuni reuma­tismale degenerative ale ar­ticulațiilor și țesuturilor pe­riarticulare.­­ Ce soluții de combatere considera­ți că ne stau la înde­­mînă ? ” Depistarea timpu­rie a tulburărilor de statică vertebrală trebuie să încea­pă încă din școală, ca un examen firesc și obligato­riu, precum cel pulmonar, de pildă , corecțiile necesare s-ar putea efectua, pe gru­pe mici, chiar acolo, sub în­drumarea cadrelor didactice care predau educația fizică în aceeași ordine de idei a prevenirii, cadrele medicale din întreprinderi s-ar putea deplasa, periodic, la locurile de muncă, pentru a veni in întîmpinarea omului vir­tual ... sănătos, deci cu afecțiuni care nu s-au de­clanșat încă dureros. Sint convins că în unitățile eco­nomice se pot amenaja, prin autoutilaje, încăperi dotate cu spaliere, scripeți, pentru un minimum de kinetotera­pie, pentru proceduri mini­me cum ar fi aplicarea de curenți diadinamici. £>. Din 1983, de cînd și-a asumat actualul profil complex, Centrul de terapie cu „Bo­cii" și recuperare fizică medi­cală, pe care îl conduceți se bucură de interesul pa­cienților din întreaga țară (este singura unitate cu acest specific), ca și din nu­meroase țări ale lumii : Austria, R.S.F. Iugoslavia R.F.G., Italia, Israel; din vara anului 1988, s-a per­manentizat tratamentul am­bulatoriu pe care-l acordați la complexul „Continental", turiștilor de peste hotare so­siți anume pentru aceasta la Timișoara. Ce anume indi­­­vidualizează procedurile ca „Boieil" și „Begason“ ? £ Din cele peste 300.000 de produse farmaceutice afla­? în arsenalul terapeutic mon­dial, cîteva zeci de mii sim afectate pentru tratament­u afecțiunilor reumatismale toate, extrem de eficace, dar ascunzînd pericole po­tențiale imediate sau în timp. Iată de ce principiu­ activ al medicamentelor rea­lizate pe cale chimică începe să cedeze locul principiuluii activ din plantele medici­nale. „Boicilul“, medicament original românesc, realizat de medicul timișorean dr. Vasile Boici, este un extract de plante, Helleborus spe­cies, practic lipsit de reac­ții adverse, rezultatele tera­peutice fiind mult superioare produselor realizate pe bază de sinteză. „Begason“, un­guent folosit la sonoforeza, masaj, duș subacval, se prepară, în laboratorul de chimie al I.J.P.I.P.S. Timiș după un brevet realizat de noi, în colaborare cu Ofi­ciul farmaceutic județean Ce aduce nou acest produs ? Ca și „Boieil"-ul, un poten­țial deosebit (timpul de ob­ținere a rezultatului tera­peutic se reduce la jumătate în sonoforeza cu „Begason" față de cea „clasică". Fo­losim numai substanțe au­tohtone (amintitul Helleborus species și castanul), nimic din import. Cîștigurile mo­rale sînt, asemenea aportu­lui de valută, considerabile, ceea ce ne aduce marea sa­tisfacție a valorificării m­un­cii, a inteligenței creatoare românești. ILDICO ACHIMESCU Pornind de la sedentarism și exces ponderal... MEDICINĂ ȘI SĂNĂTATE DRAPELUL ROȘU Duminică, 15 ianuarie SPECTACOLE : Teatrul Național : O zi de odihnă (15) ; 0 Opera Română : Han­sel și Gretel (10) ; Spăr­gătorul de nuci (19) ; 0 Teatrul german de stat : Anna Fierling și co­piii săi (17) ; 0 Teatrul de păpuși : Lecție de zbor și cor pen­tru puiul de cocor (10 , 11,30) ; Q Filarmonica de stat „Banatul” : Concert coral (11 , 12) ; CINEMATOGRAFI. TIMIȘOARA • Capitol . Transport secret (13, 15, 17, 19) ; Timiș : Legenda șe­rifului din Tennesse (9, 11, 13, 15, 17, 19) ; Arta : Mihai Viteazul (1, 11) (9, 13, 17); Dacia Samba (11, 13, 15, 17, 19) ora 10 De­sene animate ; Victoria : Răzbunarea sfintului (9, 11, 13, 15, 17, 19) t Unirea : Vagabondul (12, 15, 18) ora 9 Desene animate ; Constructorul : Jandarmul și jandarmerițele (11, 13, 15, 17, 19) ora 10 Desene animate; Studio: Urmă­rire la Amsterdam (13, 15, 17, 19) ora 10 De­sene animate : Melodia : Evadați în viitor (9, 11, 13, 15, 17, 19) ; Mehala : Cor­sarul (16, 18). Fratelia : Baltagul (16) ; Freidorf: Ța­pinarii (17) ; LUGOJ 0 „23 August” Acea pisică blestemată, Victoria : Să-ți vorbesc despre mine ; Jim­* bolia : Regina cîntecelor : 0 DETA Bunul meu ve­cin Sam. 0 BUZIAȘ Nelu. TFI F VIZIUNE 11,30 Lumea copiilor ; 12,25 Sub tricolor, la dato­rie ; 12,40 Viața satului ; 13,00 Telex ; 13,05 Album duminical : 19,00 Telejur­nal ; 19,20 Cîntarea Româ­niei ; 20,25 Film artistic : „Vară sentimentală” : 21,35 în lumina reflectoarelor 21,50 Telejurnal. LUNI, 16 IANUARIE *19,00 Telejurnal , 19,25 In­dustria — programe prio­ritare : 19,45 Știința pentru toți , 20,15 Ctitorii ale E­­pocii de aur : 20,35 Tezaur folcloric :­ 21,00 Programul de organizare și moderniza­re a localităților țării 21,20 Din lumea capitalu­lui : 21,35 Ce-ți doresc eu ție, dulce Rom­iânie: 21,50 Telejurnal. MUUZEE. EXPOZIȚII 0 COMPLETUL MUZE­­AL TIMIȘ Expoziții per­manente Secția de Istorie (Piața Huniade nr. 1) : Secția de artă (Piața Uni­rii) - zilnic, orele 10-17 luni. închis 0 Secția de artă a com­­­­­plexului muzeal . Salonul de artă al filialelor U.A.P Timișoara, Lugoj, al cena­clurilor Reșița și Drobeta- Turnu Severin (zilnic, 10-17 luni, închis) , Galeria „Helios” : ex­poziția personală Petru Lucaci (zilnic, 9-17 , dumi­nică, 9-14­­ luni, închis). • Casa universitarilor Expoziția de grafică și pictură a pla­sticianului Traian Abruda (zilnic, 10-16, duminică, închis) VREMEA Vremea va fi relativ­ cal­dă, cu cerul mai mult no­­ros. Local vor cădea pre­cipitații sub formă de cur­­niță și ploaie la începutul intervalului, apoi mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab la moderat din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 6 și minus 1 grad, iar cele maxime între 0 și 5 grade. Local ceață, asociată cu dep­unere de chiciură. Izolat polei. Pentru 16 și 17 ianuarie Vremea se menține re­lativ caldă cu cerul mai mult noros. Local vor că­dea precipitații, mai ales sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab la mo­derat cu intensificări lo­cale de 40-50 km pe oră din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 6 și 0 grade, iar cele maxi­me între 0 și 6 grade. Lo­cal ceață cu depunere de chiciură. Izolat, la înce­putul­ intervalului, condi­ții de polei.

Next