Dreptatea, octombrie 1928 (Anul 2, nr. 291-316)
1928-10-14 / nr. 302
CĂRĂMIDĂ tară piatră de var și bine arsă vinde FABRICA ING. ŞT. MIHAIESCU COLENTINA ■biroul, strada Paris No. 2 prin şoseaua Ilanu Telefon 215129 Către toate organizaţiile partidului Naţional-Ţărănesc Epuizându-se ambele stocuri de Insigne partidul a dispus scoaterea unei noi emisiuni care ne-au şi sosit şi care se vor distribui tuturor membrilor care nu le posedă încă, după cum urmează: Lei 10 insigna partidului naţional ţărănesc (in metal). Lei 20 portretul d-lui Iuliu Maniu (medalion aurit). Lei 20 portretul d-lui Ion Mihalache (medalion aurit). Orice comandă (de la 10 bucăţi din sus) se va adresa d-lui avocatAurel Bolintineanu, casier central al Capitalei — Calea Victoriei 49 şi care se va efectua prin ramburs. Expoziţia artei Franceze (Continuare din pg. I-a).Michel Ferroud, — iar vitraliurile de Bariliet. Pictura şi sculptura sunt foarte slab reprezentate Remarcăm totuşi superbul raccourd al lui Krapil, peisagiile trimise de Waroquier, Duray, Dunoyer de Segnozac, Bagarry, Dufrénoy, un nud subtil plasticizat de Favory, două, pânze expresive de Hermine David, o sculptură viguros echilibrată de Cormier şi două studii emotive în alb şi negru de Laura Albin Guillot-Creaţii delicate, pline de rafinament, lucrările expuse de artiştii francezi contopesc laolaltă confortul şi frumuseţea, sobrietatea, eleganţa discretă şi bunul gust. O pleiadă de artişti, specializaţi, expun aci roadele cercetărilor lor, rezumând, într’un cadru original şi armonios, eliberarea utilă din tiparele compromise. Expoziţia franceză sintetizează, astfel, cel mai fecund aspect al străduințelor nouă. H. BLAZIAN Recomandăm d-lor profesori secundari, institutori şi învăţători, Cărţile de limba română, atât de curs primar, cât şi de curs secundar complect, dela cl. 1 până la a VH-a, ale d-lui PETRE V. HANEŞ profesor şi fost secretar general al Ministerului Intsarcţiunii publice. Cărţile d-lui Hanes se găsesc în editura Alcalay (Librăria Universală, calea Victoriei). Azi la Cinema ODEON — Premiera superproducţia SON (Bani murdari) cn marea tragediană ANA MAT WONG, HEINRICH GEORGE - MAIT KID Monop. Dorian Film IO acte doamnele cari vor sa aibă Tunsoarea impecabilă ţi Coafura sau Pastile Artistice garantat invizibile ONDUCTIA PERMANENTA care ţine garantat şi după spălatul părului (zeci de scrisori de mulţumire) Aplicatiuni de HEME BOTALE şi HENCL cele mai bune tincturi de păr in culorile cele mai dificile. Fărul stricat de alte tincturi se reface cu cea mai mare Îngrijire. Adresati»vi cu incladere INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE DORTHEIMER 50. Calea Victoriei 50. Telefon 27/35 Se predau lecţiuni in toate specialităţile Cereţi noul catalog Gata şi de comandă găsiţi, COSTUME speciale pentru profesionişti, paltoane, COSTUME sport impermeabile, frigoline uniforme şcolare după noul regulament la 99TEXTILA“ Centrala de comenzi STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-vis de Grădina „La Leul şi Cârnatul“ Tramvaele 3, 13, 15, 18 şi 20 Hare reducere de preţuri cu ocasiunea mufărei în noul local De la Institutul de higienă In vederea pregătirii medicilor şcolari înfiinţaţi prin noile legi ale învăţământului, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică din Bucureşti va face sub direcţiunea d-lui profesor Dr Mezincescu un ciclu de cursuri de igienă şcolară-Ciclul de anul acesta va dura două luni, de la 22 Octombrie la 22 Decembrie, şi va cuprinde cursuri teoretice, clinice şi lucrări de laborator, precum şi lucrări practice în şcoli. La aceste cursuri sunt admişi numai doctori în medicină, înscrierile se primesc până la 20 Octombrie la Institutul de Igienă (Facultatea de Medicină B-dul Independenței) între orele 27. »um ♦ ■— Un concert al d-nei Ana Moga Georgescu Luni 15 octombrie, ora 9 seara, iubitorii de muzică din Cpitală, vor avea plăcerea să asiste la o senzaţională sărbătoare muzicală. D-na Ana Moga Georgescu, o cântăreaţă care a repurtat răsunătoare succese în streinătate şi a determinat pe criticii muzicali, care au ascultat-o să o supranumească un fenomen muzical, va da un concert în sala „Sindicatului Ziariştilor’’ din B-dul Carol. D-na Ana Moga Georgescu îşi farmeacă ascultătorii cu glasul ei dulce şi melodios, şi îi uimeşte cu extraordinara ei dexteritate de a lansa notele cele mai de sus, cu o claritate unică. De aceia, concertul d-nei Ana Moga Georgescu e așteptat cu nerăbdare de acei care o cunosc și au mai auzit-o cântând. Deja organizaţii Membrii comitetelor din organizaţia Capitalei, sunt rugaţi să depună fără întârziere numai d-lui Gheorghiu din administraţia „Ţârănismului” clubul calea Victoriei, materialul cerut pentru albumul partidului ultimul termen fiind 1 Noembrie. Organizaţiile judeţene ale partidului Naţional-Ţărănesc sunt rugate să grăbească trimiterea materialului cerut pentru întocmirea albumului şi istoricului partidului ultimul termen fiind 1 Noembrie Întârzierea înseamnă rămânerea în afară de album. Materialul şi banii se trimit d-lui MUL Ionescu- Berbecaru, hotel Astoria, Bucureşti Se va expedia materialul numai când e gata tot, parţial nu. «DREPTATEA® întrunirea comercianţilor şi industriaşilor din Verde In sala „Mizileanu” Duminică 7 Octombrie a. c., la orele 10 dim., comercianţii şi industriaşii din Verde, membrii Uniunii sau întrunit în sala „Mizileanu” din Calea Griviţei No. 354 pentru a pune bazei unei Filiale. A luat parte un număr însemnat de reprezentanţi ai Centrului la această întrunire în număr de peste 600 comercianţi şi industriaşi. D -L ION ŞTEFANESCU, preşedintele Uniunei deschide întrunirea. In urma dorinţei exprimată de majoritatea celor prezenţi, adunarea declară constituită Filiala sub denumirea Chiviţa-Nouă, alegând cu unanimitate de voturi preşedinte pe d-l CONSTANTIN MIHAILESCU comerciant în acel cartier şi membru în Consiliul Centrailoii D-L CONSTANTIN MIHAILESCU mulţumeşte adunărei de cinstea ce i se face prin alegerea sa ca preşedinte al filialei şi în scurte cuvinte arată lipsa unei organizaţiuni profesionale, în acel cartier, vexaţiunilor administrative şi a dobânzilor uzurate. D -L ION ŞTEFANESCU, vorbeşte de vexaţiunile administrative la care este expus comerţul şi industria, cere o mai conciliantă aplicare de amenzi, dacă nu desfiinţarea lor. Impozitele pe contracte şi cele fiscale apasă greu asupra negustorimei, încât o revizuire şi o modificare a lor se impune. Legea speculei cere să fie abrogată — spune d-sa — ea nu mai corespunde vremurilor; concurenţa aplicată de la negustorie la negustorie, în mod larg — în favoarea publicului consumator — preconizează ineficacitatea legei speculei, deci abrogarea ei se impune pentru apărarea comerţului cinstit. Legea repauzului — chestie care a fost amănunţit discutată la toate întrunirile noastre, trebue neapărat modificată , în sensul de a putea tine magazinele deschise seara, cu o oră mai târziu, iar Frizerilor şi Coaforilor să li se admită a tine deschis Duminica până la orele 12 dim. După cartelurile : Zahărului, aliment de puma necesitate, a Petrolului, Hârtiei, etc., se iveşte un nou cartel al produselor de Halva, Tahan şi Susan curăţat; ce are de zis Ministerul de Industrie şi Comerţ? Atinge apoi chestia legei băuturilor care trebue modificată. D -L EMÍLIÁN GEORGESCU, Fri zer, patron, spune că dat fiind nevoiler breslei lor cere cu insistenţă ca delegaţiunea să intervie stăruitor pe lângă dl Ministru al Muncii pentru modificarea Deciziei privitor la Frizeri-Coafori. D -L DUMITRU DUMITRESCU, industriaş. Consilier comunal, arată că cuvântările predecesorilor săi sunt temeinice şi le aprobă. Ca consilier comunal din Verde, nu prea are multe de vorbit, relevă cazul comisarului Muşetescu — care a fost mutat pentru faptul de a se fi a fost mutat pentru faptul de a se fi făcut vinovat de abuz de putere____în urma unei reclamaţiuni a trei vânzătoare din piaţa Banu Manta, iar ca industriaş, nu poate de cât aduce saude organizaţiei comercianţilor şi industriaşilor care pentru asigurarea nevoilor lor se mişcă; nu daţi d-lor înapoi nici o clipă — spune d-sa — am venit cu drag în mijlocul d-voastră cu prilejul înfiinţărei acestei noui filiale, urându-vă spor la muncă şi vă îndemn să fiţi solidari, arată cum Uniunea micilor industriaşi care a apărat nevoile micii industrii a câştigat multe puncte din programul lor de activitate. Fiţi uniţi — le spune d-sa — numai bine organizaţi, vă puteţi promova şi îngrădi nevoile voastre. D -L ALEX. OPRESCU, comerciant şi industriaş, spune că doreşte a se trece dela idei la fapte, cere comer cianţilor şi industriaşilor, din acea secţie să facă zid în jurul preşedintelui lor şi să-şi mai lase tijgheaua o oră păşind spre organizare, creânduşi astfel o situaţie mai demnă, şi civilizată compatibilă comerţului modern; negustorul să fie mai conştient, să-şi închidă prăvălia la timp, spre a nu da loc la contravenţii, să se cultive şi să lupte mai mult pentru apărarea şi salvgardarea nevoilor lor. D-1 Primar al Sectorului, are un bisturiu pe lângă d-sa — acesta este d-1 Lache Ionescu de la Salubritate, care este ruda sa apropiată — amendează pe comercianţi şi industriaşi cu câte 5000—10000 lei, cere comunei venirea în legalitate, abuzurile să înceteze. Atacă Primăria sectorului — adresându-se industriaşilor — care nu plăteşte antreprenorii angajaţi pentru lucrările comunei, care la rândul lor să-şi poată plăti lucrătorii. Străinii încasează sute de mii de lei — dela Primărie — iar băştinaşii mor de foame — Ivanii şi Teodorofii Primăriei să fie îndepărtaţi dela lucrările comunale — şi ca români — cerem să se prefere băştinaşii, care-şi plătesc dările şi cheltuesc rodul muncei lor în ţară — şi nu-i trec peste hotare. D -L IORGU TH.RASCANU critică atitudinea unui domn consilier comunal tinichigiu care comuna i-a pus ca expert în materie de tinichigerie; d-sa nu face expertiză ci recomandă anumite persoane cărora li se dă de lucru — bineînţeles în anumite condiţiuni. Numai uniţi şi înscrişi în organizaţia aceasta tânără vom fi feriţi de Ivanii şi Teodorofii Comunei; am făcut războiul şi am luptat pe front, cerem Primăriei ca lucrările comunale să se dea băştinaşilor, să isgonească samsarii, îndeamnă asistenta la unire, spunându-ne că numai prin solidarizare li se pot îngrădi nevoile. Sperăm că d-l Primar Mincu va lua sub a sa ocrotire: meseriașul român din Sector, îndepărtând străinii de la lucrările comunale D-L NICULAE CRACIUNESCU arată că din cele spuse de antevorbitori, este perfect edificată adunarea, de nevoia unei organizaţii-Racila veche a impozitelor e în legătură cu falimentele; negustorul plăteşte impozite şi la perdere, deci o îngrădire şi o modificare, dacă nu chiar o schimbare a sistemului inchizitorial de cum se aplică, se impune. Legea speculei trebuie abrogată, ea fiind o ruşine pentru comerţul cinstit. Nu pot termina, decât făcând apel la unire, luptaţi fără preget, cauzele pe care le veţi apăra, le veţi câştiga— dacă astăzi sau mâine nu veţi isbuti, ziua de poimâne vă va aduce câştigul cauzelor voastre apărate însă cu îndârjire. Mulţumeşte promotorilor fiinţarei acestei Uniuni care duce spre triumful cauzei voastre. Mai vorbesc d-nii Niculae Ionescu, Alecu Ion, Gavrila Gavrilescu, Lozinschi Gh., Petre Niculescu, V. Dumitrescu, Moldoveanu, Miluţă, etc-Adunarea ia sfârşit la orele 2 d. a., anunţându-se o alta pentru Duminică 21 Octombrie a. c., pentru înfiinţarea unei alte filiale în Grand-Plevnei, V. I. N Deschiderea anuui şcolar de Şcoala Superioare de Comerţ din Craiova Rând pe rând, şcoalele secundare din localitate şi-au deschis porţile, în mijlocul unei atmosfere sărbătoreşti. Reînceperea cursurilor, a fost inaugurata cu un fast deosebit. Astfel, la Şcoala comercială superioară, de sub direcţiunea d-lui N. Georgescu, a avut loc o sfeştanie oficiata de părintele Petrescu, răspunsurile fiind date de corul şcoalei. După slujba religioasă, părintele a pronunţat câteva cuvinte, arătând rostul bisericei în şcoală. De asemenea, d. N. Georgescu, directorul Şcoalei, luând cuvântul, a vorbit despre însemnătatea zilei, arătând elevilor datoria ce o au faţă de şcoală şi societate. D. Mişu Nicolaescu, a vorbit despre raporturile dintre elevi şi profesori. Cuvântările luând sfârşit, profesorii au trecut în clasă, unde au ţinut o primă lecţie. Corpul profesoral al comerţului se compune din : N- Georgescu director; profesorii Mişu Nicolaescu, D. Marinescu, Gh. Vasilescu, Nae Nicolaescu, N. Rădulescu, Gh. C. Vasilescu, I. Gheorghiu, Th. Oanţă, D. Răiculeanu. Convocare Membrii oranizaţiei circ. 1 (culoarea de albastru) sunt convocaţi în adunare generală, Sâmbătă 13 Octombrie a. c., orele 7 seara, la sediul organizaţiei (strada Domniţa Anastasia 3). Membrii org- circ. 24 (Culoarea de Negru) sunt convocaţi în adunare generală Sâmbătă 13 Oct, ac., orele 8 jum., seara, în localul Casei de stat ..Dudeşti“ (Calea Dudeşti II). La toate aceste adunări nu pot participa decât membrii partidului naţional-ţărănesc. La începutul şedinţelor se va face apelul nominal de către preşedinţii culorilor. Preşedintele organiz, Capitalei ...V. Madgearu Secretar general (ss) D. D. Tănăsescu De la Teatrul Intim Premiera „Amantul de Carton la noul Teatrul Intim“ a fost un mare triumf. Ir. fiecare seară noul succes cu Marietta Rareș, Leon Lefter și Costică Toneanu în rolurile principale. Cronica teatrală Deschiderea stagiunii Teatrului Intim Intr’o atmosferă de rară intimitate, formaţiunea dramatică de sub conducerea d-lui C. Toneanu a inaugurat în palatul „Tinerimii Române” o nouă și cochetă sală de teatru„Amantul de carton“ („Dans sa candeur naive”), piesa cu care s'a deschis stagiunea Teatrului Intim, e o comedie de dialog fin, spiritual, neprevăzut, cu deslegări subtile de situaţii, cu o acţiune tratată cu nerv dramatic şi mult umor. Tema e cunoscută: o femee tânără şi frumoasă îşi ia un amant..de formă (traducătorul a găsit un termen mai fericit: „un amant de carton”) pentru a o ajuta să scape de amantul cel adevărat, care o înşeală, o părăseşte şi revine, sigur de sine, ştiind că poate face dintr-însa tot ce vrea. Cum e lesne de presupus, amantul de carton ajunge în cele din urmă, printr’o serie de peripeţii ilariante, să cucerească în inima partenerei sale, locul amantului adevărat Ritmul imprimat acţiunii de cei doi protagonişti, susţinut de coloratura amabilă a conversaţiei şi de glumele seducătoare, presărate de autor, au câştigat de la primele scene simpatia publicului. Domnul C. Toneanu a făcut din eroul prea guraliv al piesei o admirabilă creaţie de emoţie reţinută şi de generoasă expresivitate comică. Doamna Marietta Rareş a redat foarte inteligent frământarea erotică şi sbuciumul neînţeles al eroinei Piesa a fost realizată în cadrul unor decoruri schiţate de domnişoara Barlo. Ideia artistei n'a fost însă înfăptuită cu atenţiunea cuvenită: actul întâi părea că se desfăşură într’un atelier de pictor, nu într’un local de noapte-In celelalte două acte, draperiile prea scurte anunţau prea de vreme intrarea personagiilor în scenă. Spectacolul a amuzat mult şi publicul a răsplătit cu generozitate eforturile interpreţilor-H. Bl. MARIETA RAREŞ C. TONEANU Argumentele unui pact Kellogg , puterea sentimentelor politice ale Ligii Naţiunilor — oricât de decisive ar fi, nu opresc ca discuţiile de dezarmare internaţională, să aibă drept efect---- construirea de nouă aparate navale şi aeriene. Situaţia noastră politică, ne indică o atitudine prevăzătoare _ faţă de graţiozităţile U. R. S. S.; numai că __ invulnerabilul nucleu închis intro nebuloasă de ştiri tendenţioase _ se pretează cu multă prudenţă unei documentaţii serioase. Intr’adevăr, haosul in care se găsea Rusia în 1917 a adus la o completă dezagregare a aviaţiei şi la demoralizarea completă a unui personal pregătit în pripa războiului şi puţin pregătit pentru timpuri atât de tulburi. In 1925, însă, ceea ce legea şi moralitatea nu au putut face, a reuşit să realizeze tăria unei convingeri. Trarea personalului, înfiriparea nouilor laboratorii şi şcoli, repararea terenurilor existente, se făcură sub comanda unui singur şef, doi sub-şefi la secţiile navale din Marea Baltică şi Marea Neagră, şi un inspector al aviaţiei civile. Un consiliu, se asigură de împlinirea condiţiilor de securitate a transportului public şi de examinarea ştiinţifică a piloţilor. Aviaţia civilă fu împărţită in câte 4 „periade" (grupări a 12 unităţi) plus bazele nestabile articulate în „zveno" (patrule a 3 unităţi). Fiece grupare este prevăzută cu o staţie meteorologică, serviciu de radio, laborator fotografic şi secţie tehnică. Existau în 1927, 3 escadrile şi 2 periade de vânătoare, 2 escadrile de bombardament, 1 de antrenament şi 17 de recunoaştere. Trenurile ateliere au posibilitatea să ajungă până în spatele câmpului de luptă pentru aprovizionare. Liniştitor este faptul că aceste avioane sunt de un tip demodat: Havi landuri, S. U. A. şi Caudron-urii Wikker, Toker, Nieuport şi Spad ( vânătoare). Dar U. R. S. S. construeşte şi posedă, pe lângă o duzină de aerostate, un dirijabil (2500 m3) construit chiar de ea. In Marea Baltică există 5 escadrile de hidroavioane iar în Marea Neagră 3, dar de tip modern. In 1925 existau 2200 avioane, iar acum un an numai 900. Există 6 şcoli de pilotaj, 1 de observatori, 1 de tir şi bombardament, 1 de aerostaţie şi 6 auxiliare. Dintr'un discurs al şefului aeronauticei, Baranov, rezultă că U. R. S. S. dispune de 500 piloţi şi 6.000 mecanici, cu toate că ziarul Krasnaia Zviezda critică pregătirea lor. Latura periculoasă o constitue însă sprijinul ce-l dă Germania. „Deruluft”, organizează o solidă flotă, consacrată deocamdată comerţului, iar fabrica „Yunkers” a obţinut concesia de a-şi instala atelierele lângă Moscova. Graţie personalului technic german U. R. S. S. are azi, 7 fabrici de avioane, 5 de motoare is de sky şi elici. Totul este pregătit in vederea unui botokus. Se fabrică tipuri Hispano 300 C. P. Liberty 400 C. P„ iar în Urali se produce ,,Kolciagalumin-ul“ de bună calitate şi din belşug. Dacă toate aceste indicaţii ori ar fi suficiente să ne pună pe gânduri, atunci să ne reamintim că puterea întregii reorganizări a aviaţiei ruse se datoreşte poporului. 30.000 de asociaţii formează „Aviakim-ul“, ce numără un grup de 4 milioane de membri cu 2000 de biblioteci, şi care au dat statului lor 15 aerodromuri şi 175 de aparate. Raiduri reuşite sunt organizate, iar păţania lui Nobile la Pol, ne-a desvăluit perspicacitatea aviatorilor ruşi. Forţa aeriană rusă contează astăzi că este în plină desvoltare. E suficient să ne amintim răspunsul Sovietelor, la nota lui Chamberlain, o flotă aeriană, IO. TOMA ALDEA Kalende In curând va apărea revista KALENDE în redacţia permanentă a d-lor Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Tudor Şoimaru şi Şerban Cioculescu. Reviste Opoziţia. Publicistica noastră se îmbogăţeşte cu o nouă revistă. ..Opoziţia“. Numărul apărut astăzi cuprinde o cronică a faptelor şi ideilor ce au trăit în această săptămână. „Opoziţia“ priveşte evenimentele cu un ochiu atent şi cu o pătrundere nouă. Intelectualitatea va găsi în paginile ei un refugiu, pentru că cei ce o scriu urmăresc toate problemele, obiectiv-Numărul 1 din „Opoziţia“, apărut astăzi, are următorul bogat sumar : N. Davidescu : Situaţia Politică. Clarnet: De ce ? Pentrucă ! S- Grosman : Aforisme politice. I. V. Soricu : Psalm nou- R. Dianu : Dreptul la „Nu" al intelectualilor-Petrache Calapod : Crămpee de scrisori. Lazăr Iliescu : Acordul cu Germania. Sergiu Dan: Cronica dramatică. Aplauze şi Fluerături, cronică a evenimentelor săptămănii- De vânzare la toate chioşcurile de ziare: lei 5— ii*• mmmmm— Teatrul Naţional Ordinea spectacolelor Luni 15 Octombrie : „Mult sgomot pentru nimic“. Marţi 16 Oct : „Principesa Turandot“Miercuri 17 Oct.: „Femeia Mării“. Joi 18 Oct. Matineu . ..Viforul“ seara „Mult sgomot pentru nimic“ Vineri 19 Oct.: „Principesa Turandot“. Sâmbătă 20 Oct. Matineu : „Viforul“, seara .„Mult sgomot pentru nimic“. Duminică 21 Oct-matineu: „Principesa Turandot“, seara „Femeia Mării“. Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL: Mult sgomot pentru nimic TEATRUL REGINA MARIA : Manasse. TEATRUL INTIM : „Amantul de Carton’’. OPERA ROMANA: Aida. TEATRUL MIC : Nuntă cu repetiţie (premieră). TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA SCALA : Revista „Ca la mama acasă’’ şi filmul „Cum se caută azi un Logodnic” cu Xenia Dessny. CINEMA CAPITOL : Rasputin, cu Diana Karenne, Natalia Lisenco, Tolr TVpvni* CINEMA LIPSCANI: „Princesita** (Calvarul Ducesei) cu Irene Rick CINEMA VOIGULESCU : Mama cu Irene Riche și o comedie cu Stan și Bran. CINEMA ODEON : Song (Bani Murdari) cu Ana May Wong. CINEMA ELITE: La Jeunne fugitive'* (Fugara) cu Käthe de Nago, Jean Dase și Vivian Gibson. CINEMA BULEVARD-PALACE: Moştenirea lui Sami Weinstein cu Mar Davidson şi o comedie în 2 acte. LUX CINEMA: Frumosul Brummel cu John Baltmore. CINEMA SELECT : Dama Mascată cu Wladimir Gaidaroff şi Abate Marchal. CINEMA EFORIA : Sam Wooding şi filmul „Mireasa Jazzbandului cu Marie Prevost. CINEMA TERRA : Ivan cel groaznic şi Lupta veşnică. CINEMA „MILANO“ CALARASI : Sfârşitul lui Monte Carlo cu Francisca Bertini şi Jean Angelo. Artiştii Jianu Dumitrescu şi Mica Josephine Baker în numere noui. CINEMA MODEL: In vârtejul patimilor cu Brigitte Helm, spărgătorul Krassin şi trupa D’Ayol. CINEMA MARNA : Manej cu Marty Johnson. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: Căi greşite cu Brigitte Helm şi opereta Pericola cu Stănescu-Cerna. CINEMA REX (Dudeşti) : Şase fete caută adăpost şi o complectare. CINEMA ROMA : Regele Boxului cu Richard şi trupa M. Bruno cu parodia „Dama cu Camelii“. CINEMA FILANTROPIA: Patt şi Patachon în Roata Norocului. CONCERTE Cedând stăruinţelor unui cerc de admiratori, marele pianist vienez PAUL WEINGARTEN, va da o seria de concerte in tară.