Dreptatea, octombrie 1928 (Anul 2, nr. 291-316)

1928-10-14 / nr. 302

CĂRĂMIDĂ tară piatră de var și bine arsă vinde FABRICA ING. ŞT. MIHAIESCU COLENTINA ■biroul, strada Paris No. 2 prin şoseaua Ilanu Telefon 215129 Către toate organiza­ţiile partidului Naţional-Ţărănesc Epuizându-se ambele stocuri de Insigne partidul a­ dispus scoaterea unei noi emisiuni care ne-au şi sosit şi care se vor distribui tuturor mem­brilor care nu le posedă încă, după cum urmează: Lei 10 insigna partidului naţio­nal ţărănesc (in metal). Lei 20 portretul d-lui Iuliu Ma­­niu (medalion aurit). Lei 20 portretul d-lui Ion Mih­a­­lache (medalion aurit).­­ Orice comandă (de la 10 bucăţi din sus) se va adresa d-lui avocat­­Aurel Bolintineanu, casier central al Capitalei — Calea Victoriei 49 şi care se va efectua prin ram­­burs. Expoziţia artei Fran­ceze (Continuare din pg. I-a).­­Michel­ Ferroud, — iar vitraliurile de Bariliet. Pictura şi sculptura sunt foarte slab reprezentate­ Remarcăm totu­şi superbul raccourd­ al lui Krapil, peisagiile trimise de Waroquier, Duray, Dunoyer de Segnozac, Ba­­garry, Dufrénoy, un nud subtil plas­ticizat de Favory, două, pânze ex­presive de Hermine David, o scul­ptură viguros echilibrată de Cor­mier şi două studii emotive în alb şi negru de Laura Albin Guillot-Creaţii delicate, pline de rafina­ment, lucrările expuse de artiştii francezi contopesc laolaltă confor­tul şi frumuseţea,­­ sobrietatea, e­­leganţa discretă şi bunul gust. O pleiadă de artişti, specializaţi, expun aci roadele cercetărilor lor, rezumând, într’un cadru original şi armonios, eliberarea utilă din tipa­rele compromise. Expoziţia franceză sintetizează, astfel, cel mai fecund aspect al stră­duințelor nouă. H. BLAZIAN Recomandăm d-lor profesori se­cundari, institutori şi învăţători, Cărţile de limba română, atât de curs primar, cât şi de curs secun­dar complect, dela cl. 1 până la a VH-a, ale d-lui PETRE V. HANEŞ profesor şi fost secretar general al Ministerului Intsarcţiunii publice. Cărţile d-lui Hanes se gă­sesc în editura Alcalay (Librăria Univer­sală, calea Victoriei). Azi la Cinema ODEON — Premiera superproducţia S­ON (Bani murdari) cn marea tragediană ANA MAT WONG, HEINRICH GEORGE - MAIT KID Monop. Dorian Film IO acte doamnele cari vor sa aibă Tunsoarea impecabilă ţi Coafura sau Pasti­le Artistice garantat invizibile ONDUCTIA PERMANENTA care ţine garantat şi după spălatul părului (zeci de scrisori de mulţumire) Aplicatiuni de HEME BOT­ALE şi HENCL cele mai bune tincturi de păr in culorile cele mai dificile. Fărul stricat de alte tincturi se reface cu cea mai mare Îngrijire. Adresati»vi cu incladere INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE DORTHEIMER 50. Calea Victoriei 50. Telefon 27/35 Se predau lecţiuni in toate specialităţile Cereţi noul catalog Gata şi de comandă găsiţi, COSTUME speciale pentru pro­fesionişti, paltoane, COSTUME sport impermeabile, frigoline uniforme şcolare după noul regulament la 99TEXTILA“ Centrala de comenzi STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-vis de Grădina „La Leul şi Cârnatul“ Tramvaele 3, 13, 15, 18 şi 20 Hare reducere de preţuri cu ocasiunea mufărei în noul local De la Institutul de higienă In vederea pregătirii medicilor şcolari înfiinţaţi prin noile legi ale învăţământului, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică din Bucureşti va face sub direcţiunea d-lui pro­fesor Dr­ Mezincescu un ciclu de cursuri de igienă şcolară-Ciclul de anul acesta va dura două luni, de la 22 Octombrie la 22 Decembrie, şi va cuprinde cursuri teoretice, clinice şi lucră­ri de labo­rator, precum şi lucrări practice în şcoli. La aceste cursuri sunt admişi nu­mai doctori în medicină, înscrierile se primesc până la 20 Octombrie la Institutul de Igie­nă (Facultatea de Medicină B-dul­­ Independenței) între orele 2­7. »um ♦ ■— Un concert al d-nei Ana Moga Georgescu Luni 15 octombrie, ora 9 seara, iubitorii de muzică din C­pitală, vor avea plăcerea să asiste la o senzaţio­nală sărbătoare muzicală. D-na Ana Moga Georgescu, o cân­tăreaţă care a repurtat răsunătoare succese în streinătate şi a determinat pe criticii muzicali, care au ascultat-o să o supranumească un fenomen mu­zical, va da un concert în sala „Sin­dicatului Ziariştilor’’ din B-dul Carol. D-na Ana Moga Georgescu îşi farmea­că ascultătorii cu glasul ei dulce şi melodios, şi îi uimeşte cu extraordi­nara ei dexteritate de a lansa notele cele mai de sus, cu o claritate unică. De aceia, concertul d-nei Ana Mo­ga Georgescu e așteptat cu nerăbdare de acei care o cunosc și au mai au­zit-o cântând. Deja organizaţii Membrii comitetelor din organi­zaţia Capitalei, sunt rugaţi să de­pună fără întârziere numai d-lui Gheorghiu din administraţia „Ţâră­nismului” clubul calea Victoriei, materialul cerut pentru albumul partidului ultimul termen fiind 1 Noem­brie. Organizaţiile judeţene ale parti­dului Naţional-Ţărănesc sunt ru­gate să grăbească trimiterea mate­rialului cerut pentru întocmirea al­bumului şi istoricului partidului ultimul termen fiind 1 Noem­brie Întârzierea înseamnă rămânerea în afară de album. Materialul şi banii se trimit d-lui MUL Ionescu- Berbecaru, hotel Astoria, Bucureşti Se va expedia materialul numai când e gata tot, parţial nu. «DREPTATEA® întrunirea comercianţilor şi industriaşilor din Verde In sala „Mizileanu” D­uminică 7 Octombrie a. c., la o­­rele 10 dim., comercianţii şi indu­striaşii din Verde, membrii Uniunii sau întrunit în sala „Mizileanu” din Calea Griviţei No. 354 pentru a pune bazei unei Filiale. A luat parte un număr însemnat de reprezentanţi ai Centrului la acea­stă întrunire în număr de peste 600 comercianţi şi industriaşi. D -L ION ŞTEFANESCU, preşedin­tele Uniunei deschide întrunirea. In urma dorinţei exprimată de majori­tatea celor prezenţi, adunarea decla­ră constituită Filiala sub denumirea Ch­iviţa-Nouă, alegând cu unanimi­tate de voturi preşedinte pe d-l CON­STANTIN MIHAILESCU comerciant în acel cartier şi membru în Consiliul Centrailoii D-L CONSTANTIN MIHAILESCU mulţumeşte adunărei de cinstea ce i se face prin alegerea sa ca preşedinte al filialei şi în scurte cuvinte arată lipsa unei organizaţiuni profesionale, în acel cartier, vexaţiunilor admini­strative şi a dobânzilor uzurate. D -L ION ŞTEFANESCU, vorbeşte de vexaţiunile administrative la care este expus comerţul şi industria, cere o mai conciliantă aplicare de amenzi, dacă nu desfiinţarea lor. Impozitele pe contracte şi cele fis­cale apasă greu asupra negustorimei, în­cât o revizuire şi o modificare a lor se impune. Legea speculei cere să fie abro­gată — spune d-sa — ea nu mai core­spunde vremurilor; concurenţa apli­cată de la negustorie la negustorie, în mod larg — în favoarea publicului consumator — preconizează inefica­citatea legei speculei, deci abrogarea ei se impune pentru apărarea comer­ţului cinstit. Legea repauzului — chestie care a fost amănunţit discutată la toate în­trunirile noastre, trebue neapărat mo­dificată , în sensul de a putea tine magazinele deschise seara, cu o oră mai târziu, iar Frizerilor şi Coafori­lor să li se admită a tine deschis Du­minica până la orele 12 dim. D­upă cartelurile : Zahărului, ali­ment de puma necesitate, a Petrolu­lui, Hârtiei, etc., se iveşte un nou car­tel al produselor de Halva, Tahan şi Susan curăţat; ce are de zis Ministe­rul de Industrie şi Comerţ? A­tinge apoi chestia legei băuturi­lor care trebue modificată. D -L EMÍLIÁN GEORGESCU, Fri­ zer, patron, spune că dat fiind nevoi­­ler breslei lor cere cu insistenţă ca delegaţiunea să intervie stăruitor pe lângă d­l Ministru al Muncii pentru modificarea Deciziei privitor la Fri­­zeri-Coafori. D -L DUMITRU DUMITRESCU, in­dustriaş. Consilier comunal, arată că cuvântările predecesorilor săi sunt temeinice şi le aprobă. Ca consilier comunal din Verde, nu prea are multe de vorbit, relevă cazul comisarului Muşetescu — care a fost mutat pentru faptul de a se fi a fost mutat pentru faptul de a se fi făcut vinovat de abuz de putere____în urma unei reclamaţiuni a trei vânză­toare din piaţa Banu Manta, iar ca industriaş, nu poate de cât aduce sau­de organizaţiei comercianţilor şi indu­striaşilor care pentru asigurarea ne­voilor lor se mişcă; nu daţi d-lor îna­poi nici o clipă — spune d-sa — am venit cu drag în mijlocul d-voastră cu prilejul înfiinţărei acestei noui filiale, urându-vă spor la muncă şi vă în­demn să fiţi solidari, arată cum Uniu­nea micilor industriaşi care a apărat nevoile micii industrii a câştigat mul­te puncte din programul lor de acti­vitate. Fiţi uniţi — le spune d-sa — numai bine organizaţi, vă puteţi pro­mova şi îngrădi nevoile voastre. D -L ALEX. OPRESCU, comerciant şi industriaş, spune că doreşte a se trece dela idei la fapte, cere comer cianţilor şi industriaşilor, din acea secţie să facă zid în jurul preşedinte­lui lor şi să-şi mai lase tijgheaua o oră păşind spre organizare, creându­­şi astfel o situaţie mai demnă, şi civi­lizată compatibilă comerţului mo­dern; negustorul să fie mai conştient, să-şi închidă prăvălia la timp, spre a nu da loc la contravenţii, să se culti­ve şi să lupte mai mult pentru apăra­rea şi salvgardarea nevoilor lor. D-1 Primar al Sectorului, are un bisturiu pe lângă d-sa — acesta este d-1 Lache Ionescu de la Salubritate, care este ruda sa apropiată — amen­dează pe comercianţi şi industriaşi cu câte 5000—10000 lei, cere comu­nei venirea în legalitate, abuzurile să înceteze. A­tacă Primăria sectorului — adre­­sându-se industriaşilor — care nu plăteşte antreprenorii angajaţi pentru lucrările comunei, care la rândul lor să-şi poată plăti lucrătorii. Străinii încasează sute de mii de lei — dela Primărie — iar băştinaşii mor de foame — Ivanii şi Teodorofii Primăriei să fie îndepărtaţi dela lu­crările comunale — şi ca români — cerem să se prefere băştinaşii, care-şi plătesc dările şi cheltuesc rodul mun­cei lor în ţară — şi nu-i trec peste ho­tare. D -L IORGU TH.­RASCANU critică atitudinea unui domn consilier comu­nal tinichigiu care comuna i-a pus ca expert în materie de tinichigerie; d-sa nu face expertiză ci recomandă anumite persoane cărora li se dă de lucru — bine­înţeles în anumite con­diţiuni. Numai uniţi şi înscrişi în organiza­ţia aceasta tânără vom fi feriţi de I­­vanii şi Teodorofii Comunei; am fă­cut războiul şi am luptat pe front, ce­rem Primăriei ca lucrările comunale să se dea băştinaşilor, să isgonească samsarii, îndeamnă asistenta la unire, spu­­nându-ne că numai prin solidarizare li se pot îngrădi nevoile. Sperăm că d-l Primar Mincu va lua sub a sa o­­crotire: meseriașul român din Sector, îndepărtând străinii de la lucrările co­munale­ D-L NICULAE CRACIUNESCU a­­rată că din cele spuse de antevorbi­tori, este perfect edificată adunarea, de nevoia unei organizaţii-Racila veche a impozitelor e în le­gătură cu falimentele; negustorul plă­teşte impozite şi la perdere, deci o în­grădire şi o modificare, dacă nu chiar o schimbare a sistemului inchizito­rial de cum se aplică, se impune. Legea speculei trebuie abrogată, ea fiind o ruşine pentru comerţul cinstit. Nu pot termina, decât făcând apel la unire, luptaţi fără preget, cauzele pe care le veţi apăra, le veţi câştiga— dacă astăzi sau mâine nu veţi isbuti, ziua de poimâne vă va aduce câştigul cauzelor voastre apărate însă cu în­dârjire. Mulţumeşte promotorilor fiin­ţarei acestei Uniuni care duce spre triumful cauzei voastre. Mai vorbesc d-nii Niculae Ionescu, Alecu Ion, Gavrila Gavrilescu, Lo­­zinschi Gh., Petre Niculescu, V. Du­­mitrescu, Moldoveanu, Miluţă, etc-Adunarea ia sfârşit la orele 2 d. a., anunţându-se o alta pentru Duminică 21 Octombrie a. c., pentru înfiinţarea unei alte filiale în Grand-Plevnei, V. I. N­ Deschiderea anu­ui şcolar de Şcoala Superioare de Comerţ din Craiova Rând pe rând, şcoalele secundare din localitate şi-au deschis porţile, în mijlocul unei atmosfere sărbăto­reşti. Reînceperea cursurilor, a fost inau­gurata cu un fast deosebit. Astfel, la Şcoala comercială supe­rioară, de sub direcţiunea d-lui N. Georgescu, a avut loc o sfeştanie ofi­ciata de părintele Petrescu, răspunsu­rile fiind date de corul şcoalei. După slujba religioasă, părintele a pronunţat câte­va cuvinte, arătând rostul bisericei în şcoală. De asemenea, d. N. Georgescu, di­rectorul Şcoalei, luând cuvântul, a vorbit despre însemnătatea zilei, ară­tând elevilor datoria ce o au faţă de şcoală şi societate. D. Mişu Nicolaescu, a vorbit despre raporturile dintre elevi şi profesori. Cuvântările luând sfârşit, profesorii au trecut în clasă, unde au ţinut o primă lecţie. Corpul profesoral al comerţului se compune din : N- Georgescu director; profesorii Mişu Nicolaescu, D. Mari­­nescu, Gh. Vasilescu, Nae Nicolaescu, N. Rădulescu, Gh. C. Vasilescu, I. Gheorghiu, Th. Oanţă, D. Răicu­­leanu. Convocare Membrii oranizaţiei circ. 1 (cu­loarea de albastru) sunt convocaţi în adunare generală, Sâmbătă 13 Octombrie a. c., orele 7 seara, la sediul organizaţiei (strada Domniţa Anastasia 3). Membrii org- circ. 24 (Culoarea de Negru) sunt convocaţi în adu­nare generală Sâmbătă 13 Oct­, a­­c., orele 8 jum., seara, în localul Casei de stat ..Dudeşti“ (Calea Dudeşti II). La toate aceste adunări nu pot participa decât membrii partidu­lui naţional-ţărănesc. La începutul şedinţelor se va face apelul nominal de către pre­şedinţii culorilor. Preşedintele organiz, Capitalei ...V. Madgearu Secretar general (ss) D. D. Tănăsescu De la Teatrul Intim Premiera „Amantul de Carton la noul Teatrul Intim“ a fost un mare triumf. Ir. fiecare seară noul succes cu Marietta Rareș, Leon Lefter și Co­­stică Toneanu în rolurile princi­pale. Cronica teatrală Deschiderea stagiunii Teatrului Intim Intr’o atmosferă de rară intimi­tate, formaţiunea dramatică de sub conducerea d-lui C. Toneanu a inaugurat în palatul „Tinerimii Ro­mâne” o nouă și cochetă sală de teatru­„Amantul de carton“ („Dans sa candeur naive”), piesa cu care s'a deschis stagiunea Teatrului Intim, e o comedie de dialog fin, spiritual, neprevăzut, cu deslegări subtile de situaţii, cu o acţiune tratată cu nerv dramatic şi mult umor. Tema e cunoscută: o femee tâ­nără şi frumoasă îşi ia un amant..­­de formă (traducătorul a găsit un termen mai fericit: „un amant de carton”) pentru a o ajuta să scape de amantul cel adevărat, care o înşeală, o părăseşte şi revine, si­gur de sine, ştiind că poate face dintr-însa tot ce vrea. Cum e lesne de presupus, aman­tul de carton ajunge în cele din ur­mă, printr’o serie de peripeţii ila­riante, să cucerească în inima par­tenerei sale, locul amantului ade­vărat­ Ritmul imprimat acţiunii de cei doi protagonişti, susţinut de colo­ratura amabilă a conversaţiei şi de glumele seducătoare, presărate de autor, au câştigat de la primele scene simpatia publicului. Domnul C. Toneanu a făcut din eroul prea guraliv al piesei o admi­rabilă creaţie de emoţie reţinută şi de generoasă expresivitate co­mică. Doamna Marietta Rareş a redat foarte inteligent frământarea ero­tică şi sbuciumul neînţeles al eroinei­ Piesa a fost realizată în cadrul unor decoruri schiţate de domni­şoara Barlo. Ideia artistei n'a fost însă înfăp­tuită cu atenţiunea cuvenită: ac­tul întâi părea că se desfăşură în­tr’un atelier de pictor, nu într’un local de noapte-In celelalte două acte, draperiile prea scurte anunţau prea de vre­me intrarea personagiilor în scenă. Spectacolul a amuzat mult şi pu­blicul a răsplătit cu generozitate eforturile interpreţilor-H. Bl. MARIET­A RAREŞ C. TONEANU Argumentele unui pact Kellogg , puterea sentimentelor politice ale Li­gii Naţiunilor — ori­cât de decisive ar fi, nu opresc ca discuţiile de dezar­mare internaţională, să aibă drept e­fect---- construirea de nouă aparate navale şi aeriene. Situaţia noastră politică, ne indică o atitudine prevăzătoare _ faţă de graţiozităţile U. R. S. S.; numai că __ invulnerabilul nucleu închis intro ne­buloasă de ştiri tendenţioase _ se pretează cu multă prudenţă unei do­cumentaţii serioase. Intr’adevăr, haosul in care se gă­sea Rusia în 1917 a adus la o com­pletă dezagregare a aviaţiei şi la de­moralizarea completă a unui perso­nal pregătit în pripa războiului şi pu­ţin pregătit pentru timpuri atât de tul­buri. In 1925, însă, ceea ce legea şi mora­litatea nu au putut face, a reuşit să realizeze tăria unei convingeri. T­rarea personalului, înfiriparea nouilor laboratorii şi şcoli, repararea terenurilor existente, se făcură sub comanda unui singur şef, doi sub-şefi la secţiile navale din Marea Baltică şi Marea Neagră, şi un inspector al aviaţiei civile. Un consiliu, se asigură de împlini­rea condiţiilor de securitate a trans­portului public şi de examinarea şti­inţifică a piloţilor. Aviaţia civilă fu împărţită in câte 4 „periade" (grupări a 12 unităţi) plus bazele nestabile articulate în „zveno" (patrule a 3 unităţi). Fiece grupare este prevăzută cu o staţie meteorologică, serviciu de ra­dio, laborator fotografic şi secţie teh­nică. Existau în 1927, 3 escadrile şi 2 periade de vânătoare, 2 escadrile de bombardament, 1 de antrenament şi 17 de recunoaştere. Trenurile ateliere au posibilitatea să ajungă până în spatele câmpului de luptă pentru aprovizionare. Liniştitor este faptul că aceste a­­vioane sunt de un tip demodat: Havi landuri, S. U. A. şi Caudron-urii Wikker, Toker, Nieuport şi Spad ( vânătoare). Dar U. R. S. S. construeşte şi po­sedă, pe lângă o duzină de aerostate, un dirijabil (2500 m3) construit chiar de ea. In Marea Baltică există 5 escadrile de hidroavioane iar în Marea Neagră 3, dar de tip modern. In 1925 existau 2200 avioane, iar acum un an numai 900. Există 6 şcoli de pilotaj, 1 de obser­vatori, 1 de tir şi bombardament, 1 de aerostaţie şi 6 auxiliare.­­ Dintr'un discurs al şefului aeronau­ticei, Baranov, rezultă că U. R. S. S. dispune de 500 piloţi şi 6.000 me­canici, cu toate că ziarul Krasnaia Zviezda critică pregătirea lor. Latura periculoasă o constitue însă sprijinul ce-l dă Germania. „Deruluft”, organizează o solidă flotă, consacrată deocamdată comer­ţului, iar fabrica „Yunkers” a obţinut concesia de a-şi instala atelierele lân­gă Moscova. Graţie personalului technic german U. R. S. S. are azi, 7 fabrici de avioa­ne, 5 de motoare is­­ de sky şi elici. Totul este pregătit in vederea unui botokus. Se fabrică tipuri Hispano 300 C. P. Liberty 400 C. P„ iar în Urali se produce ,,Kol­ciagalumin-ul“ de bună calitate şi din belşug. Dacă toate aceste indicaţii o­ri ar fi suficiente să ne pună pe gânduri, atunci să ne reamintim că puterea în­tregii reorganizări a aviaţiei ruse se datoreşte poporului. 30.000 de aso­ciaţii formează „Aviakim-ul“, ce nu­mără un grup de 4 milioane de membri cu 2000 de biblioteci, şi care au dat statului lor­ 15 aerodromuri şi 175 de aparate. Raiduri reuşite sunt organizate, iar păţania lui Nobile la Pol, ne-a des­­văluit perspicacitatea aviatorilor ruşi. Forţa aeriană rusă contează astăzi că este în plină desvoltare. E sufi­cient să ne amintim răspunsul Sovie­telor, la nota lui Chamberlain, o flotă aeriană, I­O. TOMA ALDEA Kalende In curând va apărea revista KALENDE în redacţia permanentă a d-lor Pompiliu Constantines­cu, Vladimir Streinu, Tudor Şoimaru şi Şerban Cioculescu. Reviste Opoziţia. Publicistica noastră se îmbogă­ţeşte cu o nouă revistă. ..Opozi­ţia“. Numărul apărut astăzi cu­prinde o cronică a faptelor şi idei­lor ce au trăit în această săptă­mână. „Opoziţia“ priveşte evenimentele cu un ochiu atent şi cu o pătrun­dere nouă. Intelectualitatea va găsi în pa­ginile ei un refugiu, pentru că cei ce o scriu urmăresc toate proble­mele, obiectiv-Numărul 1 din „Opoziţia“, apă­rut astăzi, are următorul bogat su­mar : N. Davidescu : Situaţia Politică. Clarnet: De ce ? Pentrucă ! S- Grosman : Aforisme politice. I. V. Soricu : Psalm nou- R. Dianu : Dreptul la „Nu" al in­telectualilor-Petrache Calapod : Crămpee de scrisori. Lază­r Iliescu : Acordul cu Ger­mania. Sergiu Dan: Cronica drama­tică. Aplauze şi Fluerături, cronică a evenimentelor săptămănii- De vânzare la toate chioşcurile de ziare: lei 5— ii­­*• mmmm­m— Teatrul Naţional Ordinea spectacolelor Luni 15 Octombrie : „Mult sgo­mot pentru nimic“. Marţi 16 Oct­ : „Principesa Tu­­randot“­Miercuri 17 Oct.: „Femeia Mă­­rii“. Joi 18 Oct. Matineu . ..Viforul“ seara „Mult sgomot pentru nimic“ Vineri 19 Oct.: „Principesa Tu­­randot“. Sâmbătă 20 Oct. Matineu : „Vi­forul“, seara .„Mult sgomot pentru nimic“. Duminică 21 Oct-matineu: „Prin­cipesa Turandot“, seara „Femeia Mării“. Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL: Mult sgomot pentru nimic­ TEATRUL REGINA MARIA : Ma­nasse. TEATRUL INTIM : „Amantul de Carton’’. OPERA ROMANA: Aida. TEATRUL MIC : Nuntă cu repetiţie (premieră). TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA SCALA : Revista „Ca la mama acasă’’ şi filmul „Cum se caută azi un Logodnic” cu Xenia Dessny. CINEMA CAPITOL : Rasputin, cu Diana Karenne, Natalia Lisenco, Tolr TVpvni* CINEMA LIPSCANI: „Princesita** (Calvarul Ducesei) cu Irene Rick­ CINEMA VOIGULESCU : Mama cu Irene Riche și o comedie cu Stan și Bran. CINEMA ODEON : Song (Bani Mur­dari) cu Ana May Wong. CINEMA ELITE: La Jeunne fugitive'* (Fugara) cu Käthe de Nago, Jean Dase și Vivian Gibson. CINEMA BULEVARD-PALACE: Moş­tenirea lui Sami Weinstein cu Mar Davidson şi o comedie în 2 acte. LUX CINEMA: Frumosul Brummel cu John Baltmore. CINEMA SELECT : Dama Mascată cu Wladimir Gaidaroff şi Ab­ate Marchal. CINEMA EFORIA : Sam Wooding şi filmul „Mireasa Jazzbandului cu Marie Prevost. CINEM­A TERRA : Ivan cel groaznic şi Lupta veşnică. CINEMA „MILANO“ CALARASI : Sfârşitul lui Monte Carlo cu Fran­cisca Bertini şi Jean Angelo. Ar­tiştii Jianu Dumitrescu şi Mica Jo­sephine Baker în numere noui. CINEMA MODEL: In vârtejul pati­­milor cu Brigitte Helm, spărgăto­rul Krassin şi trupa D’Ayol. CINEMA MARNA : Manej cu Marty Johnson. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: Căi gre­şite cu Brigitte Helm şi opereta Pericola cu Stănescu-Cerna. CINEMA REX (Dudeşti) : Şase fete caută adăpost şi o complectare. CINEMA ROMA : Regele Boxului cu Richard şi trupa M. Bruno cu pa­rodia „Dama cu Camelii“. CINEMA FILANTROPIA: Patt şi Pa­­tachon în Roata Norocului. CONCERTE Cedând stăruinţelor unui cerc de admiratori, marele pianist vienez PAUL WEINGARTEN, va da o seria de concerte in tară.

Next