Dreptatea, noiembrie 1928 (Anul 2, nr. 317-342)

1928-11-26 / nr. 339

2 @IDRESTATERV Teatru Cinema ODEON — Azi superproducţia marelui tragedian EMIL, JANNINGS In „Crepuscule de glob­ert IRONIA DESTINULUI SEVN LETZTER BEFEHL n programul viitor CÂNTECUL PRIZONIERULUI (Heimikehr) Regia: JOE MAY Seperizor : POMMER In curând celebra orchestră argentinjaim de tangouri BIANCO-B­ACHILIA Magazinele VOALETA Lipscani No. 83, Bucureşti Fiind complect asortate cu confecţiuni pentru copil şi următoarele articole rugăm Onor. clientelă a ne vizita. fotitQ1 Mantouri stofă cu blană, p&IArloare ori­roUţoi gînale pariziene, rochiţe stofă, lână pull­­over, veste, pantaloni tambleri. DXnți Paltonase stofă englezească cu blană costu­rdu­l I me, sport și lână, palfiril feutru, berete bas­que, pălării piele, svetere, pull­over, jambi* ere piele. Toate felurile de tricotaje pentru bebe. Articole pentru botez. ai I Cel mai mare stock de ciorapi mAtaca Ade*«o ^lOrapi, 4S I, 48 I, precum şi_ 48 I, cu baghetă brodată, FIUo ’Ecosse, volt, lână, lânA cu mataso. d,Ecosse, lână, melange, precum şi ciorapi peni toate calităţile şosete trei sferturi, lână şi Fii d’Ecosse. Bărbaji: Fille d, Ecosse, melange, precum şi ciorapi pentru copii II« „ • Toate modelele parisiene in piele Nappa, glace lava- MnllIISI. bile. sued lavabile piele căptuşite şi îmblănite pentru doa­rTiam­fii rane, domni și copiL Philntî • ^nă, d’Ecosse, fii de perse, mousselin mătase. UlIIIUtl I Iar pentru copii calităţi speciale. Planele Prof. Dr. JAEGER veritabile. Cordoane de metal şi piele, agrafe, piepteni, batiste, panglici, etc Raion special de Pollarii pentru Came­­r ■ data şi compilou găsiţi, COSTMS speciale pentru pro­fesionişti, paltoane, fIOSIUME sport impermeabile, frigoline uniforme şcolare aapis noi, regu­lament la „TEXTILA" Centrala die comenii STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-t!s de Grădina „La Leul ţi Cârnatul ş­i vaele 3, 13, 15, 13 şi 20 Staţia 11 iunie • Inter­nare reducere de preturi cu ocaziunea mutărei In noul local PangUei Tricolor pentru alegere se poate primi la CAROL NAGY Timişoara (Banat) III. Str. A. Odobescu No. 10­­» Sediul : BUCUREŞTI: 2. Str Dea. Berthelot No. 18 Telefon 81/99 şi 49/20 Direcţiunea : BRAILA, Strada Danubiiici No. 17 Telefon 31/2 Agenţii în toate porturile Adresa telegrafică „SEREDA“ Societatea dispune de un parc de 100.000 tone, şlepuri, tankuri, afară de un număr im­portant de elevatoare, remorchere şi vase de pasageri. Se angajează cu orice fel de transporturi in­clusiv petrol şi derivate pe um­ăre până la Regensburg şi pe mare până la Constantinopole. Societatea face curse regulate de pasageri şi mărfuri de mare viteza pe Dunăre, între Brăila, Galaţi, Reni, Isaccea, Tu­cea, Ismail, Kin­a şi Vâlcov, cu următorul itinerar: Gala­t plecarea în toate zilele (afară de Du­minică) la oreie 18, sosirea la Vâlcov la orele 7 dimineața. Vâlcov plecare în toate zilele (afară de Luni) la orele 13 şi sosirea la Galaţi la orele 4 dimi­neaţa. SOCIETATEA ANONIMA ROMANA DE NAVIGATIUNE PE DUNĂRE S. R. L." CONCURS Pentru scopurile de propagandă ale Organizaţiunei de educaţie fizică şi eugenică sub auspiciile „Astrei” se publică concurs : 1. Pentru o emblemă pe care o vor purta membrii organizaţiunei şi care va avea să simbolizeze esenţa naţiu­­nei: o familie de ţăran în natură li­beră, In dos cu Carpaţii (patriai. Fa­milia reprezentată prin 3 generaţii­­bunici, părinţi, copii — mama cu co­pil la sân — grupaţi şi ocupaţi în mod potrivit- Deasupra o stea (Astra) sau un vulture (numele probabil al organizaţiunei.) Premiul pentru cel mai bun proiect, lei 10.000-­ 2. 0 poezie de 2 strofe, după mode- 1 Iul : j Deşteaptă-te române din somnul ce­ j de moarte j j în care te-adânciră barbarii de tiranii . Acum, ori nici­odată, croeşte-ţi altă soartă !­­ La care tei­ asupriră şi cruzii tăi duş­mani­­ şi care să se poată cânta pe melodia­­ imnului „Deşteaptă-te române ’. Premiul, lei 5000. 3. o poezie de 3 strofe, după mode-f Iul : Fii ai României, Toţi ostaşi de frunte, Şoimi de prin Garpaţi­ (bis). E bătae mare,­­ Lupta e‘n turbare Ş’un­ glas detunând S’aude strigând : Arme, arme, Arme ne mai daţi­ (bis). Strofele să se poată cânta pe cuno­scuta melodie a cântecului „Fii ai Ro­mâniei". , Premiul, lei 6000. Versurile de sub punctele 3, şi 3,1 vor cuprinde idei din Crezul membri­lor organizaţiunii care este următo­­r : „Sunt român şi ca atare : I. Voi pune totdeauna binele nea-­ mului deasupra intereselor sale. II. Nu voi uita nici­odată că ceea ce sunt am ajuns din vrednicia, firea şi jertfa înaintaşilor mei­ III. Voi păstra curat focarul fami­liei mele şi mă voi feri de tot ce ar primejdui vigoarea trupească şi sufle­tească a urmaşilor­ IV. Voi păstra curat sufletul meu şi voi alunga de la mine orice patimă şi amăgire nedemnă. V. Voi păstra curat şi sănătos tru­pul meu şi mă voi feri de tot ce ar putea primejdui sănătatea altora. VI. Voi recunoaşte priceperea şi vrednicia altora şi nu voi cere nicio­dată ceva ce nu mi­ se cuvine-VII. Voi trăi prin muncă cinstită şi luptă dreaptă şi voi căuta locul meu în viaţă după priceperea şi vrednicia mea-VIII. Voi fi alături de toţi aceia cari trăesc şi muncesc pentru binele nea­mului. IX. Voi fi duşman acelora, cari pă­tează numele de român şi primej­­duesc vigoarea neamului românesc, fie ei fraţi, fie străini. X. Voi păstra credinţa în Dumne­zeu, dragoste pentru patrie şi în toa­te faptele mele mă voi conduce de un gând : viitorul neamului româ­nesc"­Participanţii la concurs vor înainta lucrările lor, cu numele şi adresa în plic închis, până la 31 Decembrie a c­, d-lui dr. Tiberiu Brediceanu, preşe­dinte al secţiunei artistice a „Astrei’’, Bosşov. Aprecierea lucrărilor şi împărţirea premiilor se va face : ad. 1, prin o­ro­misiune de specialişti In materie de de artă plastică, membri ai „Astrei” şi ad 2, şi 3, prin secţiunea literară a „Astrei”, Braşov, 8 Noembrie 1928. Secţiunea artistică a „Astrei” GREFA TRIB. ILFOV Secţia III C. C. Extract Doamna Maria Guşan dom­ici­liată în calea Griviţei No. 138 Bu­cureşti, prin petiţia înregistrată la No. 44118 din 1928, a intentat ac­ţiune de divorţ contra soţului său pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie au rezultat doi copii anume: Larisa în etate de 5 ani şi Tania în etate de 1 juni. ani. Termen pentru a doua conciliere prezidenţială în camera de consi­liu s-a fixat la 26 Noembrie 1928. Soția reclamantă nu posedă nici un fel de avere judecându-se în a­­cest proces cu certificatul de pau­pertate No. 110357 din 1928 liberat de Primăria Municipiului București Sector­ IV Verde. Prezentul extract se publică de noi grefier prin ziarul „Dreptatea“ conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, Georgescu. Dosar No. 5598 din 1928 No. 66369. 6 Noenfbrie 1938. Lnafi de probă .f»j f­­ m. Americă bună /n și rezistentă Lei 2­2 m. Sifon nescrobit­­ rezistent și perfect la „ spălat “21 1 m. Americă supe-­­ rioară. lli31 % m. Zefir garantat la spălat foarte recomandabil Ui3!1 m. Oxford engle­­­ zesc culori garantate “3! 3 Sifon Alsacian su­ J­perior, foarte reco­mandabil. 1,13/ 8 m. Pânză de ceai- 4 ceaiun de bună calitate lei3-1 m. Indian fin [t pentru rufărie “3/ 0 m. Finet culori ga­­­­rantate Lei3l Pb m. Flaneluţâ [i tenis lavabilâ. L,l4! IJ m. Indian supe­­£ m­or lat 100 c.m. 1,14! 1 m. Barcheturi și­­ Moltoane de bună * calitate. lei JC m. Zefir de cămăși în desene modere L!14! 1 m. Renforee fin -1 pentru lengerie și * trusouri u5! 1 m­. Zefir englezesc f extra rezistent “ culori garantate 1815! 1 m. Cretonne J colorate cu desene * artistice L,15­­1 m. Gradat superior J și rezistent pentru ru­fărie bărbâtească 65 69 Barcheturi supe­rioare desene alese. m. Fular extrafin cu desene modemne. 69 m. Opal și March!­xet extra fin d. rufăriel culori garantate. .alQC m- Poplinfi supe- Qtl rioară cu desene mo­derne pentru cămăşi. I Lai mn m­ de ceai- HN­ ceafun practică foarte rezistentă lat 150c.m. Lei Lei 110 125 135 m. Pânză de cear­­ceafuri superioară 150 cm. m. Pânză de cear­ceafuri practică rezis­tentă lăţime 200 cm m. Pânză de cear­ceafuri superioară lăţime 200 cm. -6­­10 K­m pâ n*â de SOn cearceafuri superi­­oară lățime 220 c.m. eimn m- *«"«*"«« piu-IHSI sată toate culorile lățime 100 c.m. cali­tate extra­tină Lei190 Stofă de lână pură pentru rochi, culori­­ moderne Lei .61 250 295 m. Rasa verita­­tabilă de lână diferite culori m. Poplin de lână pentru Rochi specialitatea casei L0I310 m. Olandă veritabilă lăţime 200 cm.­­­in.­­trupe de jeng­ez lat 100 c­m. de perfectă calitate Sifoane şi ciiinduri fran­ceze engleze, belgiene, elveţiene în toate lăţimile Pânzărie, Mătăsuri, Ciorapi secţiune specială de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne tie Dome şi Bărbuni­­ din cele mai renumite fabrici vinde ce! mai convenabil ORGHIBAN Casă Fondată în anul 1878 d­epozitarul Sifoanelor Schroll Expediem In provincie | prin poştă cu ramburs | Strada Panxari 11 - BUCUREŞTI Sect. # Citiţi şi răspândiţi „Dreptatea“ Eri la orele 5 d. a. membrii consiliului municipal al Capitalei s’au întrunit în şedinţă publică sub preşedinţia d-lui dr. Costi­nescu, primarul Capitalei asistat de d. Ioan Roban, secretarul pri­măriei. D. Paul Negulescu solicită un teren pentru şcoala de ştiinţe administrative. D- CHIRIŢA VASILESCU, spune că regulamentul neadimţănd să se discute chestiuni neînscrise la or­dinea zilei, cererea d-lui prof­ Ne­gulescu nu poate fi discutată în această şedinţă-UZIIMA DELA SCROPOASA Pentru a doua oară se aduce în discuţia consiliului, concesiu­nea acordată soc. „Brown Bo­­very”, de a construi o uzină hi­­dro-electrică, la Scnoboaşa, pe malul râului Ialomiţa. D. SILVIU MARIUS, citeşte raportul comisiunii unite în şe­dinţa trecută, asupra acestei chestiuni. D-sa crede că nu e lo­cul să se caute texte de lege cari să ducă la anularea acestui con­­tract, deoarece — după părerea d-sale — uzina aceasta electrică este necesară Capitalei şi con­tractul încheiat e strălucit pen­tru comună. D. FILIP CHEFNER arată că are de făcut unele rezerve în ce­­ea ce priveşte contractul cu Brown-Bovery şi spune că nu are nici o cunoştinţă de contractul cu şoc. „Lignitul“ întrucât nu a avut calitatea să-l studieze. E bi­ne să se ştie însă — şi d. Anniba­ Teodorescu a afirmat-o că acest contract cu Brown-Bovery nu este de fapt decât o opţiune transformată — nu se ştie când şi cum în contract. Din capul locului afirm că nu e vorba de un contract de conce­siune ci de un împrumut deghi­­zat. De asemenea trebue să ac­centuez că nici principiile con­venţiei nu au fost respectate şi accentuez această lipsă de con­secvenţă a contractanţilor, pen­tru ca să servească de învăţă­mânt în viitor. Primăria face cheltueli enor­me şi i se grevează bugetul, pen­­­­tru mulţi ani. S-au cheltuit bani cu exproprierea şi se plătesc, a­­cum­ — în primii 2 ani—dobânzi­­ intercalate în sumă de zeci de mi­lioane. Se impun apoi prin contract rezerve de sute de mii de franci elveţieni pentru reparaţiunea ma­terialului de uzină. Ne-am obligat să consumăm un minimum de 45 milioane chino­­vaţi, a căror plată o asigurăm şi o garantăm, indiferent dacă vom on­suma tot acea­stă calitate de curent. In altă ordine de idei, d. consi­lier Chelner arată că redacta­rea contractului este vicioasă din punctul de vedere al prevederilor codului comercial. Noi suntem azi — şi am fost şi când s’a discutat pentru prima oară această chestiune — în faţa unui fapt îndeplinit. D. dr. Costinescu a încheiat un contract şi nu putem decât să-l ratificăm sau nu. Nu putem­­ schimba nimic din el fără să­­ creem neplăceri. Ne aflăm în fa­ţa unui contract încheiat cu două societăţi străine cărora li s’au arătat anumite forme cari sunt... hai să zicem... nerecoman­dabile. Nu putem, azi să nu res­pectăm un contract încheiat cu străinătatea. Subliniază totuşi, rezervele de mai sus pentru ca sa se ştie „cel puţin între noi cum s’au petrecut lucrurile. Declară formal că la momentul oportun înţelege să discute răspunderea acelora cari au tratat în numele comunei şi s’au dovedit slabi gos­podari şi mediocrii oameni de a­­faceri Acceptăm contractul numai ca să nu se zică că nu ne respectăm semnătura. D. PRIMAR face un expozeu asupra problemei luminei în Ca­pitală şi asupra contrastului în chestiune, spunând, că toate clau­zele lui sunt favorabile munici­piului. Cer votarea convenţiei. D. GROZDEA întreabă dacă Pr­imăria va fi în măsură să de­săvârşească în oraş instalaţiile necesare consumului minim de 45 milioane kw. obligator prin contract. D. DR. COSTINESCU arată că soc . „Ialomiţa“ aduce comunei la necesitate­­ un împrumut de 200 milioane lei. D- Ing. ELIE RADU, preşedin­tele consiliului technic superior, spune că proectul prezintă o la­cună importantă, este fondat nu­mai pe firul apei fără acumulatori și fără rezerve pentru timpul de secetă. Ar fi trebuit construite ba­raje, pentru acumularea apelor de ploae, cari să fie utilizate în lunile secetoase-CONCESIUNEA SOC. „LIG­NITUL“ IV. D. DR. COSTINESCU propu­ne spre ratificare convenţia cu soc. „Lignitul“. Consiliul aprobă: D. ANIBAL TEODORESCU, în treabă ce s’a făcut cu procura­rea gazului de sonde, cerut de consiliu într’o şedinţă trecută. D. PRIMAR spune că a înce­put tratative, cari, din diverse motive, au fost întrerupte. In cu­rând însă aceste tratative vor fi reîncepute. D-na CANTACUZINO : Vineri sosesc în Capitală câteva dele­gate străine pentru inaugurarea Casei Femeii, şi cere Primăriei să organizeze un banchet în cin­stea acestor oaspeţi. CONSILIUL APROBA REDUCEREA TAXEI LA CON­TRACTELE DE LOCAŢIUNE D. ŞTEFAN FILIPESCU cere ca de reducerea acordata micei industrii să profite şi micii mese­riaşi. Cere ca reducerea pentru comercianţi să fie de 5 la sută a­­dică să se plătească numai 10 la sută. D. MATACK cere să se admită reducerea şi pentru industriaşi cari se găsesc în aceiaşi situaţie ca şi comrecianţii. D. CHEFNER, cererea de re­ducere este demnă de toată aten­ţiunea noastră. Azi când situaţia este grea pentru comerţ şi Indus­trie, o soluţie în această chestiu­ne este necesară. Dar acum re­ducerea nu poate fi făcută pe anul în curs este necesar să se aştepte discuţiunea asupra buge­tului, pentru ca atunci să se ia hotărârea. Consiliul aprobă redu­cerea taxei de locaţiune la: I0 la sută pentru mi­cii industriaşi şi meseria­şi şi I2 la sută pentru co­merciali şi marii indus­triaşi. La cererea primului preşedinte al trib. Ilfov, se aprobă să se pu­nă la dispoziţia judecătorilor au­tomobilele comunei ca să se îm­partă cărţile de alegător. După ce se mai rezolvă câteva chestiuni curente şedinţa se ri­dică la orele 7 luni. Şedinţa consiliului comunal In jurul convenţiei cu uzina de la Scroboasa. — Convenţia cu soc. „Ligaitui“. — Reducerea taxei la contractele de locaţiune AUTOMOBILIŞTI tacă fior,ţi să ave­ţi o suspensiu­­ne ideală montaţi la mas­­a Dv. Lmnertişoarele Hidraulic* Reprezentant General pentru România S­oc. LEONIDA & Co. Bucureşti Calea Victoriei No. 55 STOCK PERMANENT IN DEPOZIT Mişcarea artistică şi culturală însemnări MUNCITORII RUŞI ŞI TOLSTOI Buletinul V. O. R. S. din Mosco­va a constatat că în timpul ţarismu­lui, între anii 1905-1909, Tolstoi era scriitorul cel mai citit în 25 de oraşe ruseşti. Anchetele făcute acum in bi­bliotecile muncitoreşti, arată că apro­a­pe nicăeri Tolstoi nu este scriitorul cel mai preferat. In lectura metalurgiştilor is a func­ţionarilor municipali din Moscova, Tolstoi ocupă locul al treilea printre autorii ruşi, după Gorki şi Turghe­­niev. In lectura muncitorilor în tex­tile, Tolstoi ocupă locul al cincelea, in cea a tipografilor — al zecelea”. Aceste date, furnizate de biblioteca muncitorilor din secţiunea culturală a consiliului sindicatelor din Mosco­va, pentru 1927, sunt confirmate de ancheta comitetului instrucţiei publice a aceleaşi provincii. Rezultă de aci că pentru muncitorii lectori de la 16 la 25 ani, Tolstoi o­­cupă locul al şaselea iar la generaţii­le mai vârstnice locul al doilea. Din aceste cercetări reese că Tol­stoi nu mai ocupă în bibliotecile mun­citoreşti situaţia predominantă pe care a avut-o timp de 30 de ani ii­­nainte de revoluţie. Sunt semnificative aceste cercetări şi pentru înţelesul dat sărbătoririi lui Tolstoi de către regimul sovietic. Bolşevicii au glorificat pe răzvrătitul, pe distrugătorul de suflete, pe semă­nătorul îndoielii în conştiinţa pravos­lavnicului rus. Astăzi sunt cântaţi cei ce clădesc discipline... Un cerc Constantin Mile“ 11 Un grup de intelectuali a pus zi­lele acestea bazele unui cerc cu nu­mele de „Constatul Mile ’ în arainti­rea fostului decan al presei române, cu scopul de a propaga gustul pentru artă şi literatură­ Cercul va organiza un ciclu de conferinţe la care vor da concursul fruntaşii vieţii culturale româneşti şi străine. Un afiş special va anunţa data şi locul primei şedinţe literare şi artis­­­tice Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL: Romeo şi Ju­lietta-OPERA ROMANA: Năpasta şi­­ nu­lul Igor. TEATRUL REGINA MARIA: Tereza Raguin. TEATRUL INTIM: Merit Buxeur. TEATRUL MIC: Catârul. TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA SCALA : întreaga expediţie a Generalului Nobile în 6 acte şi revista „Ca la mama acasă". CINEMA CAPITOL: Roşu şi Negru după romanul lui Stendhal cu Ivan Mastouchine. CINEMA SELECT: Martirii Dragos­tei cu Olga Tschechowa, ans GStuve şi Angelo Ferrari. CINEMA BULEVARD PALACE: Mar­tirii Dragostei cu Olga Tschechowa, Hans Stuewe şi Angelo Ferrari­ CINEMA VOICULESCU :­ „Spioana” şi revista. CINEMA ODEON: Grepuscula da Glie­rie (Ironia destinului) cu Emil Ja­­nings. CINEMA EFORIE : Ultima treaptă, 7 acte cu Lya de Putti şi trupa de re­­viste Titu Protopopescu CINEMA ELITE: Any Ondra în Pri­mul Sărut, ultima creaţei a celebrei artiste după Suzi Saxofon. CINEMA TRIANON: „O nuntă în re­­voluţie” cu Goerta Ekman. CINEMA LIPSCANI: „Roşu şi Negru" cu Ivan Mosjoukine, Agna Petersen, Mosjoukine şi Lil Dagover. CINEMA TERA: Justiţia Sălbatecă cu Petru cel Mare şi Manoley. VOLTA-BUZEŞTI: Tarzan şi Leul de Aur, seara artişti. CINEMA MARCONI : Lya Mara în Mary Lou şi Trupa Titi Mihăilescu­ CINEMA MARNA: „Condicuţa gal­benă”, după romanul Yama, de­­ Krupin cu Ane Sten şi artişti. CINEMA FILANTROPIA: Heidelberg nu te pot uita şi cer.

Next