Dreptatea, octombrie 1929 (Anul 3, nr. 594-619)

1929-10-14 / nr. 605

2.dreptatea* / VIZITAT! MAGA­ZINELE MELC oi DETALIU STR. LIPSCANI 75 CAL CRIVITIN­ÎO Oeaerisafi narco fjQbr­îC#f /«• flecar* flanela Pentru sezonul de toamnă pute}! cumpăra: Mătăsuri pure naturale, culori moderne Flanele de Lână Flanele de Bumbac Ciorapi simpli și cu desen dela magazinei« Or. CERKEZ din Str. Lipscani 75 si Cal. Griviţei 130 cu PRETURI EXTREM DE REDUSE. IMPOITANT PENTRU AGRIC­ULTORI La concursul de motocultură, organizat de ministerul de Război, Ministerul de Agricultură şi Domenii şi Uniunea Camerilor de Agricultură în zilele de 8, 9 şi 10 Septem­brie a. c. pe terenul Fermei Băneasa, la care a asistat şi Domnul Ministru Mihalache imctorul TWIW-CITY 17­25 10P, a fost clasat printre cele dintâi, în ce priveşte adâncimea, mersul constant, soliditatea, con­­sumul şi suprafaţa arată, după aprecierile comisiei şi participanţilor. Reprezentanta Generală pentru România BB Societ. Anon. Rom. a Agricultorilor pentru procurarea de Maşini Agricole BUCUREŞTI. _ Str. Cortel 27.­­ Telefon 309­10 Adresa telegrafică «SEMĂNĂTOAREA» ATELIERE şi DEPOZIT: Calea Dorobanţilor 59. Telefon 203117 La sucursalele din CRAIOVA, BRAILA, ROŞIORI de VEDE, CHIŞINĂU şi la toate Casele de Credit ale Agriculto­rilor din capitalele de judeţe unde are depozite de desfacere şi-l puteţi cumpăra în condiţiuni de plată avantajoase „Petrom­ax“ LĂMPI de ILUMINAT cu petrol iau benzină la Co­mune,Şcoli, Vii, Fabrici şi Res­taurante CU MARI RE­DUCERI DE PREŢURI înlesniri de plată la Primării Cereţi oferte Expediţii li­tuli Im Reprez­eman) peneraU pentru România O M A X» Immir, Smârdan 30­­­iran»». Lipscani 1 Dt închiriat lin apartament compus din 6 camere cu dependin­ţe la etajul II din strada Polonă 26. Bae instalată, lumină electrică, parchet, sobe teracotă. A se adresa în strada Po­lonă la No. 24. Gustaţi o singură dată vinurile naturale de Dealul­ Mare Din Pivniţele VASILE SECELEANU Se trimite şi la domiciliu la sticle înfundate. Vânzarea la Hala de Bere şi restaurantul Azuga unde se poate mânca bine şi eftin. Str. Nicolae Ii­lcescu 14 (Sub Hotel Carpaţi) Seara Orchestră. I LEMdefOt fi­lMH, CUCI, BUCHETE, ALFRED LOIENBACH & la Calea Vitoriei 128 Strada Cauzaşi I Noui comisii inte­rimare . Pentru administrarea Intereselor co­munale ale oraşelor Ostrov şi Zastavna au fost numite următoarele nouă com­i­­siuni interimare: LA OSTROV Vasile Popescu, preşedinte, Marin An­gh­el, Dumitru M. Lefter, Haralamb Ghindă, Neagru Gania, Ion Bălan, Vasile St. Moraru, Marin M. Ioan și Iordan Constandaehe membri. # LA ZUSTAVNA Dimitrie Kniahynicki, preşedinte, Va­sile Zemlino a Ioant Nicolai Crasnicc a Vasile, dr. Emil Diver, Mihai Ostapo­vich Nicolai Pazino a Sandec, Ştefan Michailiuc, Iacob Stentler lui Mendel și Vasile Ostapovici a Nicolai, membri. MUNICIPIUL BUCUREŞTI Primăria sectorului III Albastru Serviciul Ad-tiv, Publicaţîune Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 1 Noembrie 1929, orele 11 dim., se va teme în localul acestei pirimării licitaţiune publică, prin o­­ferte închise pentru dare în între­prindere a confecţionărei registrelor şi imprimatelor necesare serviciu­lui acestei primării, pe anul finan­ciar 1930, în două loturi, conform modelelor, tablouri şi condiţiunilor speciale cari se pot vedea în orice zi de lucru între orele 10—13 la ser­viciul ad-tiv. Garanţia, spre a putea lua parte la licitaţie, se fixează la 5% asupra ofertei în numerar sau efecte cota­te pe c­ursul zilei. Preşedintele Comisiunei Interimare GH. RUSSU Secretar General Nedescifrabil No. 23046-7536-B-929 — 1929 Oct. 8 (Silfi: Mişcarea la Ministe­rul de Agricultură D. Emanoil Săceanu, şef de re­giune pe lângă cancelaria consilie­­ratului agricol Caliacra a fost transferat la regiunea agricolă Si­­neşti (Vâlcea). D. Dumitru Popovici şef de re­giune clasa III, ad­tor şef cl. II în corp de la regiunea agricolă Podul Turcului, se transferă în interes de serviciu la cancelaria consilie­­ratului agricol Caliacra. Se ridică suspendarea aplicată d-lui Mihail Tăbăcaru de la regiu­nea agricolă Tg. Ocna, reintegrân­­du-se în toate drepturile cuvenite fiind transferat la consilieratul a­­gricol Caliacra. D. Theodorescu Take se numește în postul de impiegat cu IlI­a la consilieratul agricol Tulcea. Se ridică suspendarea d-lui Nico­­lae P. Soare şeful regiunei agricole Cavarna. D. Mihail Postelnicu şef de re­giune se consideră demisionat pe ziua de 1 Octombrie pentru nepre­­zentarea la post. D. Stroescu Const. inginer agri­col cl. III se detaşează pe lângă cancelaria consilieratului agricol Tulcea. D-ra Silvia Teta se încadrează ca impegată clasa III. D. Dumitru D. Diţescu inginer a­­gricol cl. I da pe lângă consiliera­tul agricol Mehedinţi se însărci­nează cu conducerea consilieratului agricol Gorj în mod provizoriu. ------ooxxxoo-----­ Comisia interimară a Camerii de Agri­cultură din Bacău Disolvându-se Camera de agri­cultură a județului Bacău a fost numită, pentru a conduce afaceri­le curente ale Camerei până la con­stituirea ei, o comisiune interima­ră compusă din d-nii: general dr­ Dragomir Badiu, Miltiade Hanoutz, Gh. Popa Bărsești, I. Născutiu, con­silier agricol și I. Cartianu inginer­­inspector silvic. Colegiul electoral al acestei Ca­mere este convocat pe ziua de 21 Noembrie a. c. ca să procedeze la alegerea nouei Camere.­ ­——ooxxxoo———» Groaznicul accident de automobil din Roman Roman, 11. — Un groaznic acci­dent de automobil s’a întâmplat în apropiere de moşia Talpa. Maşina No. 230, proprietatea d-lui George Walter, s’a răsturnat în şanţul şoselei. Maşina era condusă de d. Walter. Şoferul Simon Cristu a fost omo­rât pe loc. D-nui George Water şi Bârjovanu au fost grav răniţi lu­i * probă IA m. AMERICA f « bună și rezis­­ti - tentă LN­ 2 m. SI­FON ne­­f |L scrobit rezis­­il tent și perfect ■ ^ la spălat "21 1 m. AMERICA supe­rioară “31 1 m. ZEFIR garantat la 1 spălat foarte recoman­­* dabil “32 1 m­. SIFON creț supe­­­­rior, foarte recoman­­■ dabil "3, 1 m. OXFORD eng e-4 zesc culori garantate * 3­ fl m. INDIAN tin pen- 1 tru rufărie lei 1% Am. FINET TK­Jj IJ NIS francez, de­și lesene Sarantate* J1 |yP lat 80 cm. 1114! 1 m. IN UI AN super or f lat 100 cm. a KH m. MOL­II T O A N E și ! SH* BARCH E­­L. 1 JURI, cu 1 *Jr desene, de bu­nă calitate. L' 4! r in- Pân­ă natu- T rată fără apret la J 100 cm. “4! p m» Stfon extrafin v lat 80 cm. "41 ■ m­. ZEFIR de cămăș­i desene moderne "49 1 m. KEN FORCE tine petitre lingerie și tru-1 -lill^souri "52 1 m. JZEFIR englezesc extra rezistent culori­­ garantate "59 1 m. CHADEL superior și rezistent pentru ru- ' fărie bărbătească "6! 1 m. KASA culori ga­lt rantats 1,169 1 m. OPAL și MAR- 1 CHIZET extra fin, p. 1 rufărie, culori garantate 1!185 1 m. POPLINA superi- 1 oară cu desene mo-­­ derne pentru cămăși 199 1 m. PANZA de ceai- 9 ceaiuri practică foarte 1 rezistenta lat 150 cm. ,0, jftt­­m. PAN­ZA de ceai- 1­00 ceaiuri practică foar­­teIU te rezistentă, lăţime 200 cm. LS11C E! tIl‘ ^ANZA de ceai- I T ceaiur superioară ■ UU lăţime 220 cm. Iplict­l m- STOFA de lână IMN­ Pentru rochi, culori 1 v U moderne lai m. OLANDA verita­l| îl h*'a* Intime 200 cm. "111 re TOILE TARARE francez de mătase J pentru rufărie dubluri, etc. excepţio­nal de convenabil. Sifoane şi olănduri franceze, engleze, belgiene, elveţiene in toate lăţimele Hazlin­, Hatasan, Ciorapi Secţiune specială de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Bărbaţi din cele mai renumite fabrici vinde cel mai convenabil Furnizorul Curţii Regale Casă fondată la anul 1878 DEPOZITA­rul Sifoanelor Schroll Expediem In provincia prin poștă cu ramburs Strada Pânzaru­l BUCUREŞTI Sec. I. mişcarea culturala ,iar mis­iea -OOXXXCO­Mişcarea teatrală Köln Şi ARS, de Leonhard Frank, la Teatrul Maria Ventura Dela «Prea iubitul Leopold», piesa de grea înfrângere a Tea­trului Ventura (piesa dela care nimeni n’a avut nimic de învăţat şi n’a fost decât prilejul marcării succesului personal al domnului N. N. Matei şi al doamnei Ilenei Annie) — la drama adâncă şi de­primantă a lui Leonhard Frank, cei ce muncesc acolo, în dosul de­corurilor, au trebuit să facă un salt îndrăzneţ. Ghicim în rapida schimbare de afiş dragostea şi respectul ce domnul Victor Ion Popa poartă unui public pe care ştie să-l înţeleagă. Literatura războiului se preo­cupă de condiţiile de viaţă căro­ra trebue să se supună omul, în urma nouilor discipline morale şi sociale impuse de împrejurări. Leonhard Frank a scris astfel o dramă de observaţie vie, o dra­mă tulburătoare, desprinsă din vâltoarea aprigă a războiului In inima Rusiei, doi prizonieri germani, Richard şi Karl, îşi duc zilele îndurând foamea, singură­tatea şi loviturile duşmanului. Richard e însurat şi singura lui mângâiere e să vorbească despre Ana, soţia lui, prietenului şi tovarăşului său de suferinţă. El găseşte atâta linişte şi mul­ţumire în această evocare, încât zi cu zi descrie cu uimitoare a­­mănunţime tot ceia ce înconjoară fiinţa Anei,­­ casa, mobilele, viaţa lor, trecând apoi la Ana însăşi, descriindu-i trupul, a­m­e­­ţindu-şi prietenul care începe și el s’o iubească. Amănuntele intime povestite de Richard aprind mintea și sân­gele lui Karl care începe să do­rească sălbatec pe Ana. Icoana femeii s’a întipărit a­­dânc în închipuirea lui; o vrea ne necunoscută cu toată puterea scormonitoare a unei îndelungate abstinenţe: — Dacă ar fi Ana, aci... mi-ai lăsa-o şi mie­.. o dată?, —• întrea­bă el. Şi Richard, trudit şi surprins de neaşteptata întrebare, răspun­de cu teamă şi nesiguranţă: — O singură dată... poate. Dar de două ori.­ — nu. Şi atunci... ţi-aşi crăpa capul!.. Intr’o zi comandantul lagăru­lui de prizonieri intră în bara­ca lor- Richard vrea să-l omoare, dar Karl îi smulge toporul din mână tocmai în clipa în care co­mandantul întoarce faţa spre dânşii, Karl e arestat, dar reuşe­şte să scape de sub supraveghe­rea santinelelor şi să fugă din lagăr. Ajuns la Berlin, sub impresia celor povestite de Richard, obse­dat de chipul femeii pe care n-o văzuse nici­odată dar pe care o cunoştea atât de bune, Kari se duce la Ana şi se dă drept soţul ei. Ana nu-l crede, dar tulburată de dorinţa lui nestăpânită, acceptă minciuna şi-l primeşte lângă dânsa. Războiul ia sfârşit. Richard, care fusese crezut mort, se îna­poiază şi el. Ana însă nu mai poate trăi fără Karl. * O piesă construită cu pasiune şi cu nelinişte. Pluteşte peste tot o nerăbdare par­că, o precipi­tare, ca şi cum autorul ar fi scris-o fără să respire. II apăsa un gând şi l-a spus repede, cu înfri­gurare, ca să nu-i mistue frumu­seţea. Evident, partea adânc omenea­scă a acestei piese, trecând peste sfârşit, care nu reţine, e chema­rea, pasiunea lui Karl şi a Anei, pasiunea acestor doi oameni care nu s’au văzut decât în vis-Ana (deşi doamna Buzescu a încadrat-o într’im nimb de puri­tate) e o sensuală. Ea acceptă minciuna pentru că pasiunea lui Karl o aprinde; o acceptă nu­mai din necesitate fiziologică, însuşi Richard spune despre ea: «In pot... la început e liniştită, dar pe urmă, pe urmă, Ana mea se svârcoleşte ca o sălbatecă»... Ana încercase şi ea probabil ispita, ca celelalte femei ce-au pă­cătuit în lipsa bărbaţilor lor, şi dar nu i-a cedat decât lui Karl, fiindcă acesta îi aducea ceva din trecutul ei, îi amintea despre lu­cruri şi întâmplări pe care chiar ea începuse să le uite. Mai târziu îl iubeşte, şi sosirea lui Richard o îngrozeşte numai pentru că se teme să nu fie despărţită de Karl. Şi nici măcar milă nu are pentru bărbatul ei. «Karl şi Ana» e o piesă bine gândită şi tratată cu mult meşte­şug, mai cu seamă că toată acea­stă pasiune nu omoară pe nimeni. Războiul i-a învăţat pe toţi să sufere şi să înfrunte. Nici­ o du­rere nu e prea mare- Richard în­suşi găseşte mângâere şi resem­nare în dragostea Măriei — o fată la care până atunci nu se uitase nimeni...# Doamna Aura Almajan-Bu­­zescu, în rolul atât de complex al Anei, a subliniat, cu rară per­fecţiune şi sobrietate de mijloace, nuanţe de sguduitoare frămân­tare, clipa de spaimă, gestul de implorare, chinul lăuntric şi do­rinţa greu de stăpânit. In rolul lui Karl, d. G. Vraca a pus toată pasiunea şi convin­gerea. Domnul Cezar Rovinţescu, în Richard, a dovedit resurse preţi­oase şi făgăduitoare de frumoase izbânzi. Singurul personagiu pur al piesei e Maria. D-na Mohor l-a jucat însă atât de dezorganizat încât i-a nimicit orice sens în piesă. Foarte bine domnii Ionel Ţă­ranu­ şi N. AT. Matei în doi prizo­nieri-Apariţie * corectă —■ d-na Silvia Fulda. Domnul Victor Ion Popa, se­condat de d. P. Cotescu, a pus la punct acest spectacol atât de greu de regizat și de armonizat. H. BLAZIAN. -- tooxxxou O bibliotecă uni­versitară Sub conducerea Casei Şcoalelor, în calitate de legatară universală a fundaţiunii culturale «Maria Bre­­zeanu», funcţionează în str. Negus­tori No. 9, o bibliotecă universitară. Biblioteca care posedă peste 6500 volume şi este înzestrată cu ulti­mele lucrări din toate ramurile de specialitate, se află deschisă în fie­care zi de lucru între orele 2-3. Pentru a veni în ajutorul studen­ţilor lipsiţi de mijloace, începând din acest an, biblioteca va avea la dispoziţia studenţilor toata cursu­rile universitare. ------ooxxxoo------­Studio-ul Teatrului Naţional ORDINEA SPECTACOLELOR Luni 14 Octombrie: MARY DU­GAN. Marţi 15 Octombrie: MUŞCATA DIN FEREASTRA. Miercuri 16 Octombrie: MARY DUGAN. Joi 17 Octombrie: MUŞCATA DIN FEREASTRA. Vineri 18 Octombrie: MARY DU­GAN. Sâmbătă 19 Octombrie: matineu: MUSCATA DIN FEREASTRA, seara: MARY DUGAN. Duminecă 20 Octombrie: matineu: MARY DUGAN, seara: MUSCATA DIN FEREASTRA. Luni 21 Octombrie: Premieră: «CASNICII». Miocen­Fil Nu este o afirmaţie gratuită, ca cea dintâi carte,căzut îl în fragedă tinereţe, în mâna cuiva, are o in­fluenţă hotărâtoare în desvoltarea gustului cetitului şi a preferinţelor în lecturile viitoare. In special la copii, se poate surprinde acest pro­ces. Dacă, până în prezent, la o mare parte din copii le lipseşte dra­gostea de carte, aceasta se datoreşte în mare parte faptului că prima carte — ABECEDARUL — sufe­rea şi sufere încă de o totală lipsă de atracţie. Simplele clişee învechite, cu ex­­plicaţiuni îndestul de aride, nu pot atrage ochiul, nici întârzia atenţia. Orice încercare de a eşi din ste­reotip ne mulţumeşte. Ea trădează din partea autorilor de manuale o cât de mică osteneală de-a ţine seamă şi de psihologia copilului. In acest început de an şcolar putem astfel releva încercarea unor dascăli de-a întocmi un abecedar cât mai atractiv şi cât mai aproape de sufletul copilului. „ABECEDARUL MEU“, datorit­ă-lor: I. Tulbureanu, R. Lefescu, M. Marinescu şi A. Anghelescu, este unul din abecedarele care în­truneşte în totul condiţiunile e­­senţiale de mai sus. „ABECEDARUL MEU“ vine să umple un mare gol în editura cărței noastre didactice. C. V. L. - - Excursiune în Orient Se aduce la cunoştinţa ceferişti­lor că, în cursul lunei Decembrie a. c., s’a proiectat o excursiune Ştiinţifică în Erusalim cu vizita­rea tuturor locurilor Sfinte precum şi în Egipt cu vizitarea oraşelor şi localităţilor importante. Durata acestei excursiuni, va fi de 30 de zile. D-nii funcţionari d- i. r. care do­resc să ia parte la această excursiu­ne sunt rugaţi de a se înscrie la domnul Alex. Niţescu, Şef de biu­­rou la Direcţia Serv- A in fiecare zi de lucru de la orele 9—12 a. m. care va arăta şi condiţiunnle de admitere pentru această executare, înscrierile se primesc cel mai târ­ziu până a data de 31 Nov. a. c. «....-..OOXXXOO" •’ — ştiri artistice Azi, atât la matineu, cât şi seara. Teatrul Maria Ventura va repre­zenta piesa «Karl şi Anna», al că­­rei succes atrage din ce în ce mai mult public. In rolurile principale: d-nele Aura Budescu, Maria Mohor, Sil­via Fulda şi d-nii George Vraca, Cezar Rovinţescu, Ionel Ţăranu, N. N. Matei, V. Lăzărescu etc. * In tot cursul săptămânii viitoare la Teatru Maria Ventura se va ju­ca drama «Karl şi Anna» cu ace­iaşi distribuţie.• DE LA TEATRUL NAŢIONAL In matineul de Duminică se re­prezintă la Teatrul Naţional come­dia «George Dandin» de Moliere. Seara se reprezintă «Măsură pen­­tru măsură» comedie în 14 tablouri de Shakespeare. Luni seara se reprezintă la Tea­trul Naţional, «O femee fără im­portanţă» piesă în 4 acte de Oscar Wilde, cu d-nele: Maria Filotti, Marioara Zimniceanu, Ana Luca, Puia Ionescu, şi d-nii: Bălţuţeanu, Calboreanu, Duţulescu, Marius, Grigoriu, etc. Duminică în matineu se reprezin­tă la Studio Teatrul Naţional, «Ma­ry Dugan este vinovată?», cu d-nele Agepsina Macri-Eftimiu, Eug. Za­­haria, Marieta Sadova, Elena Cru­­ceanu, etc. şi d-nii: R. Bulfinsky, C. Stăncescu, Valentineanu, Atha­­nasescu, Antonescu, Duţulescu, Co­­nabie etc. Direcţia de scenă d. Sina­­re Z. Soare. Seara se reprezintă comedia d-lui Victor Ion Popa «Muşcata din fe­reastră» Luni seara se reprezintă la stu­dio Teatrul Naţional, «Mary Du­gan este vinovată?». SPECTACOLELE ZILEI TEATRE NAŢIONAL: matineu: Georges Dandin; seara: Măsură pe măsură. VENTURA: Karl şi Ana. REGINA MARIA: Domnul de la ora 5; seara: Nae Niculae. FANTASIO: Noi nu jucăm să ne amuzăm. NAŢIONAL (Studio): Mary Dugan este vinovată1?. Muşcata din fe­reastră. CINEMATOGRAFE REGAL: Cele trei pasiuni. SCALA: Rivalii Oceanului. TRIANON: Frumoasa exilată. BULEVARD PALACE: Aventurie­rul cu Ivan Mosjoukin. Brigita Helm şi Dita Parlo. SELECT: Aventurierul CAPITOL: Maran Colibri cu Ma­ria Iacobini şi raidul Zeppelinu­­lui LIPSCANI PALACE: Fata cu tem­perament şi o comedie, şi Pataşon şi Şam­pionii Africii şi CINEMA MARNA: Ultimele zile ale Habsburgilor şi Svăpăiata cu Elena Zamora. CINEMA MARCONI: Prizoniera cu Miilton Sills şi trupa de reviste CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Pat cu Marilena Bodescu, piesa de teatru «O noapte furtu­noasă». CINEMA RAHOVA: Asfalt cu Betty Aman şi Gustav Froelich. CINEMA LUX: (Premieră). Monte, Cristo după romanul lui Alex, Dumas. CINEMA AMERICAN: Masca Dia­volului cu John Gilbert şi come­die cu Stan şi Bran. ATENEUL «OBOR«: Vulturul Ne­gru. -------ooxxxon....­

Next