Dreptatea, noiembrie 1930 (Anul 4, nr. 922-947)
1930-11-26 / nr. 943
AMITIV HO. 943 Cercuri 26 noembrie 1930 4 PAGINI Din discursul d-lnl Oct. Goga la 0 întrunire: •• „Eu am făcut alegeri“. Crede testul Ministru de Interne că am uitat? 3 Lei TARA Un an ... . 1COO 6 luni.... 51O 3 luni . . . . 250 IN STRĂINĂTATE DUBLU N T E INVITATORI, PREOȚII SĂTENI Un an 750 6 luni .......... 375 3 luni ......... . 200 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI,Str. R. Poincare 8, Etaj TELEFON Direcţia 879/41 Redacţia 318/54 Ad-tia 888/60 ANUNŢURI COMERCIALE Se primesc direct la Ad-tia ziarulii şi la toate agenţiile de pabilidate din ţară 3 Ui S-au împlinit trei ani dela moartea lui Ion I. C. Brătianu. Ion I. C. Brătianu, când a închis ochii, era şeful unui partid liberal unitar, puternic, stăpân pe destinele ţării. A lăsat o moştenire politică cum puţini bărbaţi politici şi şefi de partide, au putut realiza. Prin voinţa lui, care era o voinţă în adevăratul înţeles al cuvântului, I. Brătianu a desfăcut şi a făcut legi care să-i continue voinţa de dincolo de moarte. Tot ce-a făcut, el a socotit că trebue să se apropie de cele eterne. Spiritul lui trebuia să fie în mijlocul partidului liberal şi să planeze asupra ţârii. Omul a voit să-şi prelungească existenţa politică, in mod spiritul şi să asigure partidului său forţa pe care a avu--o cât timp a trăit el. Iată că s’au petrecut însă în acest răstimp, evenimente, cărora partidul liberal nu le-a mai putut ţine piept, deşi tot mai des era invocată memoria, şi autoritatea numelui celui disparat. Aceste frecvente invocări ale lui I. Brătianu erau un semn sigur de slăbiciune nu numai a moştenitorilor săi politici, dar şi a partidului liberal desorientat din momentul încetării din viaţă a autocratului liberal. Noul conducător al partidului liberal nu a putut rezista curentului de masse, care în adevăr, devenise covârşitor de puternic la un moment dat. Ne întrebăm : ar fi putut rezista I. Brătianu, dacă trăia? Ne îndoim de acest lucru. Pus în faţa nouilor situaţiuni create în massele populare, Ion I. C. Brătianu, ca să fie consecvent cu întreaga lui atitudine, trebuia, pentru a se menţine, să proclame dictatura şi să-şi închee astfel viaţa politică într-o dictatură pe faţă, după ce o practicase toată viaţa la adăpostul firmei constituţionale. Dealtminteri, autoritatea lui I. Brătianu a avut să sufere nu o singură dată în desbaterile parlamentare, în ultimele sale zile. Dar și-a păstrat intact prestigiul şi autoritatea în propriu-i partid. După moartea lui, foarte repede, lumea și-a dat seama că partidul liberal avea profunde carii ce nu mai puteau fi ascunse. Partidul se găsea dezorientat. Incapabil de a privi înainte, îşi îndrepta privirile spre trecut, spre umbre, de la care aştepta salvarea. Moştenitorul, d. V. Brătianu a ştiut să lucreze atât de bine la destrămarea partidului liberal, încât şi-a ridicat împotrivă organizaţiile, nemulţumite de politica economică şi financiară ce imprimase ţării cu încăpăţinare. Au venit, şi alte evenimente care au şters cu o trăsătură, dispoziţiile din legatul politic pe care d. V. Brătianu trebuia să-l aiere până la moarte. Intr'adevăr, l-a apărat, pentru a-şi renega apoi apărarea. Prin actele sale, d. V. Brătianu se găseşte în una din cele mai penibile stări sufleteşti. In aceiaşi zi, partidul liberal şi-a dat singur lovitura puternică. D. Gheorghe Brătianu s’a despărţit de moştenitorul politic, a revendicat pentru dânsul conducerea partidului liberal, în continuarea bunelor sale tradiţii. La parastasul de trei ani al lui I. I. C. Brătianu, s’au adunat la mormântul lui două partide liberale, în loc de unul, cum lăsase el, ca o ironie a soartei politice ce lovea pe moştenitorul său. In trei ani numai, fără cel ce a fost autocratul partidului, „marele partid liberal” a ajuns în situaţia în care se prezintă astăzi. Cu testamentul politic, sfâşiat şi desigur având remuşcări de conştiinţă, cu partidul divizat, cu o ceartă in familie, aşa s’a prezintat d. V. Brătianu după trei ani la mormântul dela Florica. In trei ani numai, s’a prăbuşit un partid care era tare, fiindcă „partidul” era autocratul ce-şi doarme somnul cel veşnic la Florica. trei ani ♦ unu ! înaintea publice Atît în Bucureşti, cît şi n provincie — în afară de marile întruniri naţional-ţărăniste — partidele gintilîst, georgist, lupist, averescan, etc., încearcă să ţină în fiecare Duminică întruniri populare. Chiar eri au avut loc astfel de întruniri. Partidele de opoziţie ar trebui să prezinte în faţa opiniei publice numai critici la adresa guvernului şi să-şi expună programul , pe baza căruia înţeleg ele să influenţeze conducerea ţării din opoziţie şi de la guvern. (De fapt predomină atacurile cu caracter personal, insulteleşi calomniile)Partidul de la guvern însă vine înaintea alegătrilor să dea seamă pentru activitatea trecută şi să schiţeze punctele de realizat in viitor. Cum massele sunt preocupate şi de probleme nouă, aduse la ordinea zilei de realitatea curentă, este frevoe de un permanent contact între guvernanţi şi popor, pentru ca revendicările şi aspiraţiile populare să reîmprospăteze veşnic programul de activitate al conducătorilor. De aceia partidul naţional-ţărănesc e mereu în legătură cu cetăţenii. Altădată lucrurile se petreceau altfel. Massele populare nu contau în calculul oamenilor politici liberali şi averescani Calea spre putere nu trecea prin corpul electoral. Partidele de opoziţie căutau alte sprijine — de altfel ca şi guvernele. Marea revoluţie în acest sens a fost săvârşită de partidul naţionalţărănesc, care — cel dintăiu — sa adresat masselor. Programul acestui partid s'a zămislit din frămîntarea mulţimii, care şi-a dat verdictul contra vechiului regim şi şi-a exprimat încrederea în curentul nou prin alegeri parţiale, alegeri generale şi formidabile demonstraţiuni de stradă. Dar voinţa populară a fost escamotată prin fraudă şi prin violenţă-Din pricina aceasta relaţiile între partide luaseră forme de o rară asprime- Nu mai era o luptă politică între adversari , ci o încleştare de duşmani. Venirea la putere a partidului naţional-ţărănesc şi alegerile libere din 1928 au normalizat viaţa politică. Corpul electoral şi-a reluat funcţiunea sănătoasă. Partidul liberal care guvernase după războiu cu exclusivitate ţara, şi care nu dăduse nimănui socoteală de faptele sale, a refuzat să participe la o discuţie în contradictoriu la tribuna parlamentului cu partidul naţional-ţărănesc. Era bine ca procesul guvernărilor trecute să se desbată în faţa opiniei publice — acuzatul putînd răspunde, punct la punct, la toate învinuirile. Dar d. Vintilă Brătianu a refuzat să dea ochii cu adversarii în parlament. De-aceia în loc de o lichidare în contradictoriu a trecutului , am asistat la acuzarea bazată pe cifre şi pe date susţinută în Parlament de naţional-ţărănişti, şi la campania violentă de injurii şi de calomnii a liberalilor în presă şi’e întruniri. Liberalii s’au temut să dea lupta piept la piept cu naţional-ţărăniştii în Corpurile Legiuitoare- Au preferat să-şi schimbe rolul de acuzaţi, în acuzatori. Şi s’au complăcut într’o campanie de vorbe — departe de orice posibilitate de ripostă-Totuşi această campanie s’a făcut în faţa congreselor de partid (aproape timp de doi ani liberalii n’au îndrăznit să convoace o întrunire populară), — iar acum ea se desfăşură înaintea opiniei publice. Tema discuţiilor — în cazul cînd ele există — o formează greutăţile de moment, provocate de criza mondială şi de lipsa de rezistenţă a gospodării romîneşti (graţie guvernărilor post-belice) — şi pe care opozanţii, contînd pe amnezia masselor, le trec în seama actualului guvern. Naţional-ţărăniştii reproduc la întruniri tabloul sumbru al ţării la căderea regimului liberal, scot în evidenţă opera noului regim şi schiţează programul de mîne — în unanima aprobare a masselor. Drumul pe care au apucat partidele de opoziţie şi pe care a fost todeauna partidul de la guvern — este calea cea dreaptă : desbaterea tuturor chestiilor publice înaintea ţării. Iar opinia publică, ascultînd cuvîntul celor care ne-au guvernat, Ie va cumpăni sinceritatea, le va cerceta faptele şi se va pronunţa pentru eroare sau nu. De chemare la putere nici nu poate fi vorba- In discuţie este numai spovedania şi ispăşirea- Restul aparţine viitorului misterios din depărtare. Pînă cînd massele şi opinia publică se vor pronunţa pentru un alt partid — rămîne valabilă şi solidă încrederea acordată naţional-ţărăniştilor de corpul electoral în alegerile libere din 1928, încredere dată pe timp de patru ani, după normele aşezământului nostru parlamentar, şi reînoită la toate alegerile de atunci încoace : săteşti, judeţene şi comunale. In zarva de astăzi, când partide vechi s’au rupt, când partide nouă s’au format, când în tabăra opoziţiei fel-de-fel de programe şi de lozinci se ventilează cu frenezie, se cere un timp de discuţii, în care factorii noui politici să-şi precizeze atitudinea. In acest timp, partidul naţional-ţărănesc stă neclintit pe adânci temelii zidite în profunzimile neamului nostru. Pînă atunci o singură soluţie este posibilă : Stătu quo-ul politic — bazat pe partidul naţional-ţărănesc, care se bucură de încrederea masselor. o Bmmm D- Ion Mihalache a făcut o inspecţie amănunţită in Bucovina. D-sa a vizitat aproape toate autorităţile, şi a cercetat personal câteva plângeri făcute la Cameră de un parlamentar ucrainean. Iar Duminică d. Mihalache a participat la întrunirea din Cernăuţi a partidului naţioanl-ţărănesc, unde a luat cuvântul Cuvântarea d-lui Mihalache este o expunere clară a activităţii guvernului în aceşti doini ani, amănunţită când este vorba de ce s’a făcut pentru agricultură; d-sa a schiţat insă şi programul de astăzi al guvernului, arătând ce economii s'au făcut şi se vor mai face, pentru comprimarea bugetului la posibilităţile de astăzi ale ţării. Observând că la întrunire participă întrun număr mare şi minoritari, d. Mihalache s'a folosit de acest prilej pentru a sublinia binefacerea convieţuirii armonice între naţionalităţi, şi a făcut un apel călduros minoritarilor ca să nu desmintă prin nimic bunele intenţiuni ce au arătat faţă de politica hotărâtă a guvernului în problema minoritară. Mihalache a dat apoi sfaturi înţelepte studenţilor. Constata cu bucurie d-sa că în aceşti doui ani din urmă spiritele aţâţate în interese politice s’au potolit, şi că nu am avut de înregistrat mişcări studenţeşti, ciomagul încetând a mai fi armă de luptă, şi geamurile ţintă de ochit. Miile de oameni cari participau la întrunire au primit cuvântarea d-lui Ion Mihalache cu multă satisfacţie. In manifestaţia de la Cernăuţi era însă şi recunoaşterea înfăptuirilor partidului naţional-ţărănesc in cei doui ani de guvernare, înfăptuiri cari nu pot fi totuşi apreciate în adevărata lor valoare din cauza crizei economice care nu a cruţat ţara noastră, dar cari dau roade în măsura posibilităţilor de astăzi Ca şi celelalte întruniri din ţară, convocate în ultimul timp de partidul naţional-ţărănesc, întrunirea de la Cernăuţi este un reconfortam puternic pentru străduinţele neobosite ale guvernlui de a face şi mai departe faţă acestor împrejurări grele, cari au îngenuchiat multe ţări. Marile întruniri national-tărăniste La Sibiu Aspecte Dumiriţă, la cele trei întruniri populare cari au avut loc în Sibiu, Cernăuţi şi Chişinău, au participat masse mari de oameni, veniţi de pretutindeni să ascultepe fruntaşii partidului naţional-ţărănesc şi să-i întărească din nou cu încrederea necondiţionată decât de respectarea aceloraşi principii de guvernământ, de cari a fost călăuzit şi până acum partidul naţional-ţărănesc. Cu toate necazurile cari nu au cruţat pe nimeni, populaţia a manifestat călduros pentru guvern şi cele trei întruniri de la Sibiu, Cernăuţi şi Chişinău au fost adevărate triumfuri. Dacă trebuia un răspuns opoziţiei, el a fost dat in aceste manifestaţii entusiaste, de poporul care sprijină neclintit, cu dragostea şi încrederea lui, pe aceia pe cari un triumf i-a adus să-l guverneze. La Sibiu încă de la orele 8 dimineaţa grupuri compacte de săteni, în frumoase strae de sărbătoare, se îndreptau către sala de întrunire, deşi întrunirea fusese convocată pentru orele 12. Intre 9 fil. 1 trenuri, ciorchini de oameni, aduceau în gară cele peste 15 mii de săteni veniţi din satele mai depărtate ale judeţului Sibiu şi din judeţul Făgăraş. La orele 10 sala de întrunire, imensa grădină şi strada reprezentau o mare de capete. La orele 11 un numeros grup de călăreţi au încadrat trăsurile cari duceau de la gară la sala de întrunire fruntaşii partidului veniţi de la Bucureşti. Pe tot parcursul ţăranii înşiraţi pe ambele părţi ale străzilor au dat onorurile. 45 funiţâhi fie satelor. 156 drapele s’au închinat în faţa conducătorilor partidului. Pe toate feţele se citea mulţumirea programului cai este dat să salute şi să vadă pe cei ce 10 ani au luptat neînfricaţi pentru câştigarea drepturilor cetăţeneşti şi omeneşti. La orele 12, fruntaşii partidului salutaţi cu aplauze şi urale au luat loc pe estradă. Pentru cei ce nu au putut pătrunde în sală s’au instalat în stradă şi grădină patru puternice megafoane, aşa că toţi asistenţii, ori unde s’ar fi aflat, au putut asculta cuvântările. ÎNTRUNIREA D. gen. BOERU, preşedintele adunării urează bun sosit oaspeţilor din Bucureşti şi din judeţele învecinate. Implinindu-se doi ani de la venirea P. N. Ţ. la cârma ţării organizaţia partidului nostru din acest judeţ şi-a socotit de a sa datorinţă să vă cheme la adunarea de azi, pentru ca toţi laolaltă în cea mai perfectă armonie şi solidaritate să serbăm aniversarea acestui important eveniment din viaţa noastră de Stat, şi totodată să dăm dovezi lumii în special adversarilor noştri politici, că contrar zvonurilor răspândite de ei — partidul naţional ţărănesc oţelit în luptă şi obicinuit cu munca, se simte azi întinerit şi mai viguros ca ori şi când, gata de-a înfrunta toate greutăţile întru realizarea programului său. De altă parte socoteam această aniversare drept cel mai potrivit prilej pentru ca — reamintindu-ne frumoasele noastre lupte de zece ani date cu atâta entuziasm isvorât din cea mai curată dragoste de ţară sub conducerea ilustrului şi înţeleptului nostru preşedinte — să ne manifestăm simţămintele noastre de recunoştinţă şi admiraţiune pentru munca titanică depusă pe altarul consolidării naţionale de către guvernul salvator de ţară ieşit din sânul partidului naţional ţărănist. Desfiinţarea regimului poliţienesc cu cenzura şi starea de asediu, stabizarea monedei noastre, inaugurarea unui sistem de alegeri libere şi cinstite, descentralizarea administrativă, ca şi refacerea ideii monarhice prin reintregrarea M. S- Regelui in dreptirile Sale legale, sunt înfăptuiri, cari vor rămânea veşnic neşterse în istoria politică a ţării româneşti, constituind un litiu de glorie al guvernului Mania. Guvernul ţării ţinând seamă de însemnătatea manifesta lianei noastre patriotice de azi şi dorind să dea acestei serbări un fast şi o splendoare deosebită a socotit să participe la această manifestare a sufletului românesc prin uni dintre cei mi marcanţi, mai distinşi şi meritoşi membri ai săi* Mulţumeşte d-lor V. Madgearu, V I V* Tilea şi mulţimii adunate că onorează adunarea cu prezenţa lor, după care dă cuvântul d-lui deputat Stoi Ichiţă D. deputat STOICHIŢĂ spune că au trecut doi ani de când partidul naţional-ţărănesc este la cârmă. Doi ani în cari am avut mari vederi de înlăturat. Nu vă voi vorbi de ce am făcut şi ce vom face. Acest lucru îl va face cel mai autorizat dintre noi, d. V. Madgearu. L-am văzut în opoziţie la lupte, l-am văzut la înfăptuiri şi tot pe el îl vedem azi in mijlocul furtunei crizei economice înfruntând vijelia. Voia sublinia un singur lucru realizat de noi. Naţional ţărăniştii au făcut primele alegeri libere şi acest fapt trebue subliniat căci progres fără o liberă exprimare a poporului nu este posibilă. Umblă astăzi şi liberalii şi averescanii să câştige încrederea poporului. Fac acest lucru însă prin intrigă şi instigare. Dar se înşeală amarnic căci in ţara aceasta, alături de un rege înţelegător (aplauze) avem şi un popor înţelegător. Acest rege a închis definitiv uşile din dos ale palatului prin care veneau in trecut guvernele. In propaganda lor adversarii noştri nu dau nici o soluţie, ci înjură numai. Dacă e vorba să ne încredem în priceperea lor, apoi nu avem decât să vedem ce au făcut când au avut puterea. Intrigile pe care încearcă să le bage in partid sunt în van. Desminţirea cea mai drastică a intrigelor ce vor să bage intre naţionali şi ţărănişti este prezenţa d-lor V. Madgearu şi P. Ieniţescu, vechi conducători ai ţărăniştilor, ari. Nu s’a sfiit d. gen. Moşoi să atace chiar ari pe d. Iuliu Maniu. A mai fost atacat acest bărbat de stat şi de alţii şi nu se sperie el de acest lucru. Cred adversarii noştrii, că luptele pe care le-au dus atâta vreme cu el nu au lăsat urme. II iubim şi respectăm şicu cât va fi mai atacat cu atât vom striga — întregul Ardeal cinstit — trăiască Iuliu Maniu, înainte, d-lor miniştri, căci in spatele dv. stă întreaga opinie publică cinstită din această ţară. DISCURSUL D-LUI DEPUTAT ŞTMIHAESCU D. deputat ing. ŞTEFAN MIHAESCUI aduce salutul Olteniei. Din fragedă copilărie am învăţat să cunosc pe Sibieni. încă acum 30 ani legăturile dintre Sibieni şi Olteni erau strânse. Vindeam şi cumpăram de la dv. Ca oameni cinstiţi şi vrednici v’am cunoscut de totdeauna. Mai târziu ca student, v’am cunoscut ca luptători. De 8—9 ani vă cunosc din lupta pe care am dus-o contra partidului liberal care împedeca poporul să se conducă prin cei ce-i dorea. Către dv., către șefii dv. Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Cicio Pop, gen. Boeriu îmi îndreptam gândul să aşteptăm scăparea de jugul partidului liberal. O ţară întreagă a avut ocazia, de când d. Maniu a fost la putere, să se convingă că este un om inteligent, gata de luptă şi sacrificiu. In toată lumea este o criză mare. Este şi o criză politică. In multe ţări este dictatură. In aproape toate ţările trăim astăzi sub regim ilegal. România se poate mândri că deşi vecină cu bolşevicii, trăeşte sub un regim constituţional, că guvernul naţional-ţărănesc a făcut mult pentru această ţară. In primul rând a redat libertatea cetăţenească căci conducerea partidului era sigură că poporul este suficient de cuminte ca să poată fi liber. Liberalii nu se pot deprinde cu opoziţia. Ei nu pot pricepe acest lucru şi mai ales că se poate să nu mai vie niciodată la putere Poporul românesc s’a săturat de liberali. Ei au sărăcit ţara şi au făcut ca azi să fim nepregătiţi pentru criza ce a venit Când vă vedem adunaţi atât da mulţi avem siguranţa în victoria luptei noastre. In lupta contra noastră, adversarii au atacat oameni ca d. Aurel Dobrescu, pe care justiţia l-a absolvit de orice vină. Neisbutind cu calomniile au recurs la intrigă Nici aci nu vor isbuti. Partidul naţional-ţărănesc este un singur bloc, nu există naţional şi nu există ţărănist. Spuneţi tuturora că partidul naţional ţărănist este strâns unit în jurul şefului său d. Iuliu Maniu. In lipsa şefului avem un alt guvern al partidului prezidat de omul înţelept şi cuminte care este d. Gh. Gh. Mironescu. Trebue să fiţi mândri de el. In guvern regăţenii şi ardelenii lucrează să ne scoată din criza în care ne sbatem .Credem că el va isbuti să înscrie o pagină glorioasă în istoria ţării. In criza de azi noi tot suntem în starea cea mai rea. Celelalte popoare se sbat în criză mai mare. Cetăţeanul nostru liptă, guvernul luptă, partidul luptă să ne scoată din impas. Totdeauna am cerut ca toţi hoţii să meargă la puşcărie şi să moralizăm viaţa publică. Cuvântarea d-lui deputat Stoichiţă Discursul d-lui Pompiliu Ioniţescu D. POMPILIU IONIŢESCU, fost subsecretar de Stat: Cu fruntea sus, în strae de sărbătoare aţi venit să ascultaţi cuvântul reprezentaţilor guvernului, cari — tot cu fruntea sus — vă vor spune ce au făcut în doi ani. Era pentru prima dată când marii luptători, cari de decenii au luptat şi au avut fericirea să vadă unirea tuturor românilor veneau să guverneze naţia românească. Cred că astăzi puteţi spune toţi ca d. I. Maniu prin felul cum ne-a condus a dovedit că este cel mai destoinic om politic pe care î l ara ţara noastră. Au făcut oare conducătorii dv. opere cari vor rămânea? Eu am avut ocazia — în Parlament — să aud— când liberalii somau pe d. Maniu să spună că nu va permite ca prințul Carol să vie rege în România. D-sa a tăcut dar a pregătit terenul pentru ca la 8 iunie regele cel nou să-și reia tronul. (Lungi aplauze). Ceiace istoria va trebui să reție • Cuvântarea d-lui V. V. Tilea D. V. TILEA, subsecretar de Stat la Preşedinţia Consiliului, spune că este adânc mişcat de faptul că vorbeşte aci în mijlocul fruntaşilor celor 2 judeţe, Sibiu şi Făgăraş. îmi aduc aminte de o adunare mare ţinută de conducătorii noştri acum 30 de ani tot la Sibiu. Copil fiind am fost impresionat de faptul că jandarmii cu pene la pălărie au rupt drapelul românesc. Ce mare minune a făcut Dumnezeu ca să ne vedem astăzi toţi românii uniţi, aci sub drapelul care a fost rupt cu 39 de ani înainte Dar Dumnezeu nu ajută decât pe cei vrednici. Pentru că poporul român a avut vrednici conducători am ajuns să trăim astăzi zilele de viaţă românească liberă Acum 12 ani s’a făcut unirea de veci cu patria mumă. Dar din momentul când această unire s’a făcut am început o nouă mare luptă : lupta pentru democraţie. Au trebuit să se strângă toţi luptătorii, a trebuit ca iubitul nostru preşedinte d. Iuliu Maniu (aplauze lungi) să dea mâna frăţească cu Ion Mihalache şi Virgil Madgearu pentru ca în lupte grele să poată schimba situaţia de până atunci şi să dea poporului libertăţile la care avea dreptul. A luat conducerea treburilor săteşti din mâna politicianilor şi au dat-o pe mâna gospodarilor. Sunt mulţi adversarii noştri cari încearcă să ne desbine, sunt mulţi cei cari în loc să predice unirea, predică desbinarea. Pe noi nu ne mai poate despărţi nimic, suntem toţi strânşi uniţi în jurul conducerei partidului naţional-ţărănesc. CINE POARTA RĂSPUNDEREA Trăim timpuri grive. Dar cine Ie-a» preclătit, dacă tiu lipsa de pricepere a celor cari au condus 10 ani această ţară. Dacă liberalii ar fi avut dragostea de popor cu care se laudă nu ar fi înfiinţat numai celr* 2 mari bănci ale lor, una pentru treburile comerţului lor şi alta pentru industria lor.Aşa a, aşa-i, jos cu ei A trebuit ca partidul naţional-ţărănesc să vie la cârma statului pentru ca să încerce să facă o bancă mare pentru cei mici. Zilele trecute a încheiaţi tratativele cu o mare bancă străină care va da bani cu dobândă eftină agricultorilor. Tratativele* pentru Creditul Agricol — cu toate piedecele întâlnite — sunt pe calea cea bună şi în curând, cred vom realiza şi această instituţie* (Vii aplauze — trăiască)* ’ RESTAURAŢIA Liberalii au mers aşa departe de au exilat prin in, triffi mârșave pe fiul de Hege, dar flacăra de mare iubire care nu s’a stins nici o clipă. în inimile tuturor românilor buni, dorinta vie pe care am avut-o necontenit cu tofii au readus pe mult iubitul fiu de împărat (prelungite aplauze) și parlamentul liber ales de dv. Va repus în drepturile Sale fireşti, a dat României unite un Rege tânăr şi harnic, un Domnitor iubit, Carol II. (prelungite aplauze). PROBLEMA MINORITĂŢILOR La Sibiu trăim împreună cu un neam de la care am învăţat multe lucruri bune şi ne-am putut totdeauna înţelege. Dar această situaţiune nu dăinueşte peste tot. Este adevărat că şi ţăranul ungur ar fi prieten cu cel român dacă conducătorii lui nu far induce în eroare. Parte din conducătorii aceste minorităţi în loc să se îngrijească de situaţia din ţară sunt veşnic cu ochii peste hotare. Ţinem să le spunem că la nevoie ne vom scula la chemarea iubitului nostru Rege (aplauze) cu toţii să apărăm ceia ce am câştigat, după atâtea lupte grele, acum 12 ani. (Aplauze). Aici în judeţul Sibiu este una din organizaţiile cele mai puternice ale tineretului naţional-ţărănesc. Sunt chemăriştii şi voinicii încercaţi. Ceea ce vă rog este să continuaţi cu organizarea tineretului ca elanul tineresc împreună cu experienţa şi înţelepciunea celor mai bătrâni să poată duce la realizarea integrală a partidului naţional-ţărănesc (aplauze lungi). Tiuditainte de a terminua vorbirea, să vă întreb dacă vreţi să ne mai întoarcem la timpul când jandarmii vă batea şi furau voturile. (strigăte: niciodată! nu!). Mai vreţi oare să vă fie luată conducerea satelor? (nu, nu). Mai vreţi să vă fie răpite încă odată drepturile voastre cetăţeneşti şi omeneşti? (niciodată). Dacă nuă doriţi să se întâmple acest lucru asiguraţi-ite că veţi urma, toţi ca s snul, conducerea partidului naţional-ţărăracoc, pe şeful nostru Iuiau Maniuc(vii aplauze) dându-ne ajutor pentru ca împreună să ducem lupta şi să îmfrânffiţem duşmanii din afară și dinăuntru. mm Citiți la pagi. la : Discursul d-lui