Dreptatea, decembrie 1931 (Anul 5, nr. 1250-1272)

1931-12-02 / nr. 1250

INDISCUTABIL PÂINEA E CEA MAI BUNĂ CORPUL PORTĂREILOR TRI­BUNALULUI ILFOV, /. CORPUL PORTĂREILOR TRI­BUNALULUI ILFOV,­­ PUBLICAT ÎE NO. 103715 1931 Noembrie 23 5132/1930. In baza adresei cu No. 28689/ 1931 a Tribunalului Ilfov secţia 3-a Comercială ,se publică spre cunoştiinţa generală că în ziua de 18 (optsprezece) Decembrie 1931, del­a ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. Bucureşti, Parcul Călăraşi, str. D., No. 9, parcela 225, averea mobilă urmărită a debit. Elena Damian şi C. Damian, personal şi ca soţ pen­tru autorizare ,compusă din un garderob, una maşină de cusut şi altele anume specificate în prooe­­cesul verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. Banca Urbană S. A. din București. Șeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil CORPUL PORTĂREILOR TRI­BUNALULUI ILFOV PUBLICAŢIEI). 103708 1931 Noembrie 25 1327/1931. In baza adresei cu No. 29330/ 1931 a Tribunalului Ilfov secţia 2-a Comercială ,se publică spre cu­noştiinţa generală că în ziua de 10 (zece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. strada Argentina No. 16, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Ing. D. Stino, compusă din un biurou de stejar, un şifonier şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din Bucu­reşti, Şeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil CORPUL PORTĂREILOR TRI­BUNALULUI ILFOV PUBLICATTeTo. 104567 1931 Noembrie 25 4167/1931. In baza adresei cu No. 63602/ 1931 a Judecătoriei Ocolului 4 Ur­ban Bucureşti, se publică spre cu­noştiinţa generală că în ziua de 18 (optsprezece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. str. Plantelor No. 15, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Ştefan Hristescu, compusă din două şifoniere şi altele anume specifi­cate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din Bucureşti, Şeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil PUBLICAȚIE­ No. 104574 . —*----- 1 1931 Noembrie 23 6266/1930. In baza adresei cu No. 63601/ 1931 a Judecătoriei Ocolului 4 Ur­ban Bucureşti, se publică spre cu­noştiinţa generală că în ziua de 18 (optsprezece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. str. Rotari No. 14, Bucureşti, a­­verea mobilă urmărită a debit Al. Iordănescu, compusă din un gar­derob şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din Bucureşti, Şeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil­­ Secretar (ss) Indescifrabil CORPUL PORTĂREILOR TRIB. ILFOV PUBLICATIT no. 104581 25 Noembrie 1931 13049 din 1931. In baza adresei cu No. 63603 din 1931 a judecătoriei Ocolului 4 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştin­ţa generală că în ziua de 19 (opt­sprezece), Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu li­citaţiune publică la loc, str. Toam­nei No. 58, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. M. Navrea, com­pusă din un bufet şi altele anume specificate în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană. S. A. din Bucureşti. Şeful Portăreilor (ssă Indecoif. Notarea elevilor de curs secundar Ministerul instrucţiunei a trimis un ordin circular tuturor şcoalelor secundare prin care le face cunoscut că în conformitate cu noua lege a învăţământului secundar notarea e­­levilor se va face cu calificativele insuficient, suficient, bine, foarte bine şi excepţional. Profesorii vor da un calificativ trimestrial, calificativul de la lucra­rea scrisă are valoarea unui califica­tiv de la interogaţiile orale. In cazul când un elev are numai două note calificative din care, de exemplu, una „insuficient” şi alta „suficient”, profesorul este obligat să-l mai examineze odată, pentru fixarea calificativului trimestrial. După încheerea primului trimes­tru, directorii de şcoli secundare vor raporta ministerului asupra greu­tăţilor ce, eventual, au întâmpinat cu acest sistem de notare şi vor face propuneri pe baza cărora ministerul să poată lua măsurile cele mai potrivite. O drama a mizeriei In Capitală - Trei copilaşi îngheţaţi­­ Viscolul care a continuat ori cu­­ fari©, a produs adevărate pertur­baţii în circulaţia Capitalei. Avalanşele de zăpadă au făcut imposibilă circulaţia normală a tramvaielor. In unele cartiere, a fost nevoie de ajutorul plugurilor spre a se scoate zăpada de pe linie. Circulaţia tramvaielor a trebuit, în unele locuri, întreruptă. Circulația celorlalte­­vehicule s’a făcut de asemeni cu greutate. Nu­meroase automobile s’au împotmo­lit; şofe­rii de teamă să nu rămâ­nă în drum au refuzat să facă curse la periferii. Deranjamentele telefonice au fost în parte reparate. Echipe de lucrători continuă să lucreze la reparaţiile de rigoare. Un număr de şase automobile s-au împotmolit pe şoseaua Chitila—Bu­cureşti. Maşinile au rămas în drum, iar şoferii şi pasagerii au fost ne­voiţi să se reîntoarcă pe jos, făcând ocoluri pe câmp.­­­eri dimineaţă s'a înregistrat In Capitală o adevărată dramă a mi­zeriei. In cartierul Buzeşti, într'o colibă dărăpănată, trei copilaşi au fost găsiţi aproape degeraţi. Ei fuseseră abandonaţi de părintele lor, într'o încăpere mizeră, fără foc, fără lm­­nă. Copilaşii au fost ridicaţi cu Sal­varea şi transportaţi la azil. Poliţia a luat măsuri pentru în­grijirea lor. SPECTACOLE TEATRE OPERA ROMANA: Eelaohe. TEATRUL NATIONAL: Maman Colibri. REGINA MARJA: Primul rol. VENTURA: Mica Ciocolatieră. ALHAMBRA: Bonsoir Alhambra. MAJESTIC: Nebuniile Majesticu­­lui. CINEMATOGRAFE VOX: Balul. TRIANON: Trotuarul cu Heinrich George. CAPITOL şi ROXY: Atracţiunea cea mare cu Richard Taubor, Siegfried Arno. SELECT: Adevărul, gol goluţ, cu Jenny Jugo, Adalbert von Schlet­­tow, ED. PALACE: Malec Casanova. REGAL: Salto Mortale cu Ana Sten şi o complectare. CORSO: Lup de Mare cu Milton Sills. FEMINA : Kismet cu Gustav Frö­lich, Dita Parlo. OMNIA: Nimic nou pe frontul de Vest RATTOVA: Mont parnasse (Plăce­ rile amorului) cu Liane Haid, Walter Rilla și Oscar Karlwes. MARNA: Enigma cu Hans Stue. Revista Natali­a Pavelescu. AMERICAN: Balul de la Opera Mare cu Ivan Petrovici. FRANKLIN: Adulter Imperial cu Ivan Petrovici, George Alexander EPISCOPIEI: Fata Pădurarului, cântat şi vorbit cu Irene Eising­­her, Paul Richter. MODEL: Cocoşatul de la Notre Da­me cu Lon Chaney. TERRA: Străzi întunecate şi cum să te faci iubit, compania M Bejan. ItEX: Traficanţii. VOLTA BUZEŞTI: «Tabu». MACED­ONIA-TEI: 4 Draci come­die şi jurnal. ROMA: Prada nopţi cu Dolores Costelo şi Răăsbunarea indicuilor. MARCONI: La miezul nopţii cu Adalbert von Sehletow. POZITIV (în dosul Poştei): Mamă de ce plângi"? şi două compleetări *1­44 Congresul partidului naţional-ţărănesc im f j(EfH II EOf din Tighina Delegaţii tuturor organizaţiilor naţional-ţărăniste ((in jud. Tighina au ţinut Duminică congresul anual. A prezidat d. dr. BULAVITZKI. După ce descinde congresul d-sa dă citire unei scrisori din partea d-lui Pan. Halippa care — bolnav — se scuză că nu poate participa la con­gres şi trimite salutul său. D. GEORGE SILVIU citeşte o scrisoare din partea d-lui V. Mad­­gearu care se scuză că nu poate fi de faţă la congres, fiind reţinut de împrejurări neprevăzute. D. V. Madgearu aminteşte în a­­ceastă scrisoare de lupta dusă în trecut şi îşi exprimă nădejdea că organizaţia din Tighina­­va fi la înălţime şi în viitor. D. G. Silviu citeşte apoi o scri­soare a d-lui Const Rădueanu. D. CONST. TEIANU reaminteş­­te lupta grea dusă de organizaţia din Tighina la alegerile din iunie. Cu această ocazie mi-am­ dat seama de sentimentele dv.­căpătate în lupta pentru libertate a partidului nostru. După alegerile libere pre­zidate de partidul naţional-ţără­nesc cele din anul acesta au fost barbare. Ideologia naţional-ţărănis­­tă este adânc înfiptă în conştiinţa satelor şi oraşelor şi va trebui să se ţie seama de ea. Promisiunea ce v’a fost făcută în Iunie că va curge miere s’a înfăp­tuit anapoda: mierea este în fond fiere. Am căutat să vă cunosc şi cred că am isbutit. Prin forţa unirei noastre şi prin muncă sperăm să aducem ordinea şi prosperitatea ţării. D. GEORGE SILVIU subliniază dezastrul guvernării «ritmului nou» şi arată cât de mari greşeli s’au făptuit de către regimul aşa zişilor specialişti». D-sa spune că singurul partid în stare să salveze ţara este partidul naţional-ţărănesc, a cărui conduce­re e chezăşie pentru tânăra noas­tră democraţie. Termină, îndem­nând pe congresişti să nu oboseas­că şi să continue opera de lumina­re a satelor, rămânând strâns uniţi în jurul steagului naţional-ţără­nesc. D. D. STANCESCU delegat al d-lui Halippa arată situaţia grea în care partidul naţional-ţărănesc, a găsit ţara când a­­venit la guvern. Din cauza acestei situaţiuni partidul nu a putut să-şi aplice în întregime programul. Totuşi partidul naţio­­nal-ţărănesc a făcut Creditul Agri­col care va ajuta materialmente pe săteni. Actualul guvern nu s’a preocu­pat d­ecât de interesele băncilor. Nici un comerciant, nici un plugar — în nevoe — nu a fost ajutat. Statul a intervenit — cu succes sau nu, nu importă — numai când a fost vorba să ajute cu miliarde băncile. D. TIMUŞ, arată greaua situa­­ţiune agricolă şi economică şi spu­ne că salvarea nu poate veni decât din strângerea tuturor sub cutele drapelului naţional-ţărănesc. PĂRINTELE SPINEI (fost depu­tat) spune că partidul naţional-ţă­­rănesc este primul care a întronat libertatea individuală. Acest par­tid ne-a scos d­e la discreţia jandar­milor şi ne-a făcut oameni liberi. A trebuit să vine guvernul de «spe­cialişti» pentru ca să ni se răpeas­că aceste libertăţi. Tot noi am votat legile cari tin­deau la readucerea bunei stări în căminul ţăranului, atât de sărac astăzi, şi cele privitoare la risipa ce se făcea cu bani storşi de la a­­ceşti ţărani. Legea cumulului interzicea să se plătească unui singur om zece lefi. Aceste lucruri bine­înţeles că nu puteau conveni adversarilor noştrii. Deaceia ei au făcut tot ce au putut să ne înlăture de la guvern pen­­tr­u ca să reintroducă atotputerni­cia câtorva oameni în locul domniei poporului. D-nii DRAGANOV şi PORUBIU avocat, cer plecarea guvernului ac­tual care nu reprezintă ţara, care nu l-a votat. D. CERNAUŢEANU: spune că Basarabia trebue să fie recunoscă­toare partidului naţional-ţărănesc pentru că imediat ce a venit la gu­vern, a ridicat starea de asediu din această năpăstuită provincie. Termină arătând că toţi basara­­benii au­ datoria să lupte pentru acest partid. D. M. ZIPSTEIN fost senator, spune că mulţumirile congresului se cuvin d-lui Teianu care l-a aju­tat să poată face ceva pentru acest judeţ. El a făcut ca lucrurile dv. scoase în vânzare de percepţii să vă fie redate. El v’a înţeles şi de­­câte ori l-am rugat ceva pentru populaţia acestui judeţ m’a satis­făcut. Deaceia strig: să trăiască d. D. O. TEIANU declară că nu va căuta să abuzeze de răbdarea audi­toriului. Ţine să mulţumească lo­cuitorilor acestui judeţ care l-a în­­văţat să cunoască şi să admire su­fletul luptătorilor basarab­eni pen­tru dreptate. D. Dr. Bulagitzki, om de muncă, cinstit, care ani de zile a adminis­trat Tighina a venit să-mi spună că se retrage de la preşidenţia orga­nizaţiei pentru că vrea să muncim împreună la ridicarea ei. Trebue să vă fac o mărturisire. Congresul a fost amânat de trei ori, pentru că am vrut, înainte de a ac­cepta propunerea d-lui Bulavizki, să­­văd dacă pot accepta sarcina ce mi s’a propus. Manifestarea, hotărârea și aplau­zele dv., fac cinste sufletului de ro­mân care bate aci la apele Nistru­lui. Luând conducerea înţeleg ,ca îm­preună să punem ordine şi să ne cunoaştem necazurile. In mine aveţi un frate şi un cetăţean care înţe­lege să lupte alături cu dv. pentru dreptate. D. ORBISI spune că partidul na­­ţional-ţăranesc când va veni la pu­tere, are datoria să voteze legi pentru introducerea maşinismului în agricultură, pentru a permite şi ţăranului român să concureze — cu produsele pământului său — produsele similare. Deasemeni tre­buie să se controleze averile şi să se confişte cele furate, pentru ca prin ele să se cumpere maşini, să se facă cooperatve săteşti, pentru a se da ţăranului putinţa de muncă cinstită. * înainte de închiderea congresu­lui se decide, trimiterea următoa­relor telegrame: M. S. REGELUI „Congresul organizaţiei naţio­­nal-ţărăniste din judeţul Tighina îşi îndreaptă gândul său de res­pect şi nădejde către Regele Ţării întregite ,asigurând Tronul că Teianu (lungi aplauze). Se procedează la alegerea preşe­­dintlui. D. O. Teianu este ales cu unani­mitatea voturilor — preşedinte al organizaţiei, massele ţărăneşti şi muncitoreşti din rândurile partidului naţional­­ţărănesc, încrezătoare în destinele României Mari şi în dragostea de popor a Suveranului lor, stau strâns unite în jurul Dinastiei noastre. Adunarea la picioare a aclamat îndelung pe M. S. Regele. DOMNULUI IULIU MANIU Congresul organizaţiei naţional­­ţărăniste din judeţul Tighina tri­mite marelui om de Stat Iuliu Maniu expresiunea respectului şi devotamentului său rugându-l să reia conducerea luptei pentru mântuirea ţării şi isbânda ideilor democratice ale partidului”. DOMNULUI I. MIHALACHE fost ministru Congresul organizaţiei naţional ţărăniste din Tighina exprimă conducerii partidului nădejdea în isbânda democraţiei naţionale a­­sigurându-vă de întregul şi ne­precupeţitul ei devotament. D-LUI PANTELIMON HALIPPA Congresul organizaţiei naţional ţărăniste din Tighina vă exprimă omagiile sale respectuoase asigu­­rându-vă de întregul său devota­ment. D-LUI VIRGIL MADGEARU Congresul naţional ţărănist al organizaţiei Tighina trimite pre­şedintelui ei de onoare omagiul şi asigurarea credinţei nestrămu­tate în isbânda programului par­tidului. In urmă s’a votat o moţiune în sensul celor discutate. •1K După amiază delegaţii satelor au procedat la alegerea comitetului ju­deţean, după care — la orele 6 sea­ra— congresul a fost închis. cuvântarea d-lui Teianu Minimum tic existenţă cerut de personalul ceferist Hotărârile congresului funcţionarilor de la calea ferată —-----oooo——— Duminică, la ora 9 dimineaţa, personalul căilor ferate a ţinut un al doilea congres în sala „Marna“ din calea Griviţei. S­ala şi culoarele erau pline de ceferişti. Prezidează d. av. Carcali, care arată demersurile făcute de repre­zentanţii ceferiştilor la direcţia ge­nerală c. f. r., ministerul comu­nicaţiilor şi ministerul de Finanţe.. Delegaţii n’au prezentat numai memoriul ci au arătat că, în inte­resul bunului mers al căilor ferate, este nevoe să se acorde persona­lului un minimum de existenţa, care este,­­după cele mai modeste cal­cule, de 6100­ lei lunar. D. ministru al comunicaţiilor a promis că nu se va aplica noua curbă de sacrificii la salarii până la 1000 lei, ceea ce î­nsă este puţin. Dar nici măcar această promisiune n’a fost satisfăcută, guvernul ne­­luând nici o hotărâre. Aceasta fiind situaţia, trebue să decideţi continuarea luptei şi să daţi o nouă împuternicire reprezen­tanţilor. d-stră. * D. Dragom­irescu, de la asociaţia „Mişcarea“ aduce elogii presei care a susţinut revendicările ceferiştilor. Cere să se suprime automobilele, subsecretarii de stat, puzderia de şefi de cabinet, să se înceteze cu nouile numiri în posturi superi­oare şi apoi să se ceară ţării sa­crificii, dacă va mai fi nevoe. Dar fără economii de sus în jos, nu putem admite nicio alta curbă de sacrificiu. . Mai vorbesc d-nii: Claru, de la asociaţia „Staţia“, ing. Lăzărescu, de la asociaţia „Material rulant“, Tă­năsescu, dela asociaţia „Maeştrilor de ateliere“, Spârtea, Apostol, dela asociaţia „Titraţilor“, Val­andi, Io­­nescu, Dumitrescu, Darie, Oprean- Braşov, Vasile Ionescu-Cernăuţi, Brădişteanu şi Ionescu, după care d. Carcali, preşedintele adunării, dâ citire următoarei deciziuni, primi­tă cu aclamaţiuni: Aprobă In totul acţiunea între­prinsă de conducătorii asociaţiilor şi sindicatelor. C. F. R. până In prezent. Dă din nou mandat comitetelor, de conducere, ale tuturor asociaţii­lor a uniunei generale, a sindica­telor muncitoreşti, şi a sindicatului C. F. R. Bucureşti să aducă la cu­noştinţa guvernului şi forurilor su­perioare, că personalul C. F. R.,co­pleşit de nevoi şi de suferinţele. în­durate de pe. urma curbei de. sa­crificiu aplicată în anul 1931, face ultimul apel către cei ce au în mână puterea să facă tot. ce. le. stă In putinţă pentru ca minimum de existenţă al personalului. C. F. R. fixat prin moţiunea votată în congresul dela 8 Noembrie. a. c. să fie asigurat. Atrage atenţia că în cazul când nu se va ţine seamă de­ acest stri­găt desnădăjduit al acelor care­ au înţeles şi înţeleg să muncească fără preget pentru binele acestei ţări, consecinţele, ce­ ar­ decurge din mi­zeria ce va urma în familiile, cefe­riştilor nu vor cădea asupra noa­stră. Comitetele, asociaţiilor, profesio­nale ale uniunei generale şi al sin­dicatului C. F. R. Bucureşti sunt împuternicite a lua oricând, orice măsuri vor crede de­ cuviinţă. * întrunirea a luat sfârşit la ora 1.30.­­ JLf" (Continuare din pag. I-a) fine agricultura noastră se mai ca­­i­za o unitate mare de producţie. Este­racterizează printr’o totală raţiona­lizare technică. Pe lângă faptul că nu suntem înarmaţi cu maşinile cari ne pot ajuta în acţiunea de stimu­lare a forţelor de producţie ale na­turei, nici nu cunoaștem cari sunt lucrările cele mai potrivite cari tre­­buesc aplicate în diferitele regiuni naturale. Aceste trei puncte cardi­nale ale politicei noastre agricole în viitor, nu pot fi cu succes urmărite și realizate pe calea romantică a u­­nei agronomii sociale, oricât de en­tuziaste, în agricultura parcela­ră pe care o avem. Pentru ca sa putem străbate împrejurările vitre­ge de astăzi și pentru a ne pregăti cu nădejde în vederea atacului de mâine, agricultura mică, păstrân­­du-și intact­ dreptul de proprietate, trebue să se asocieze pentru a reali­procesul pe care în mod firesc ni-1 impune pătrunderea tot mai mare a capitalismului în domeniul agricul­turei. In lupta fără precedent, care s-a angajat astăzi pe terenul econo­mic, politic şi social între cele două regimuri opuse, cel capitalist şi cel comunist, agricultura noastră nu-şi poate găsi salvarea decât pe calea de mijloc deschisă de cooperaţie. Va trebui însă să creem o «fermă coo­perativă» care să îndeplinească toa­te condiţiunile esenţiale ale unei ex­ploataţii pe suprafaţă întinsă şi con­tinuă. Altfel ar însemna să dăm viaţă efemeră unui nou organism hibrid în domeniul cooperaţiei, ca­re ne va măcina şi puţinele resurse financiare dintr-o visterie atât de sleită, şi ne va sfărâma, în acelaş timp, şi ultimele iluzii. Informaţiuni Biroul şomajului din primăria sec­torului III albastru aduce la cunoş­tinţa şomeurilor înscrişi că în urma hotărârii comisiunii s’a decis retra­gerea fişelor tuturor şomeurilor cari nu s’au prezentat să primeas­că alimentele în zilele de 24 şi 28 Noembrie 1931. De asemenea a hotărât ca pe vii­tor să se procedeze la fel cu toţi a­­cei care nu se vor prezenta la dis­tribuire. Duminică 29 Noembrie a avut loc a­­legerea comitetului şcolar a Şcoalei «Regina Maria» No. 45, din strada Va­sile Gherghel. Pentru această alegere s-au prezentat mai multe liste şi anume: o listă na­­ţional-ţărănistă în frunte cu d. Petre Bruteanu, o listă a partidului iorghist,­­ în frunte cu d. Relea şi una liberală în frunte cu d. Coporan. Din totalul de 197 voturi exprimate, lista naţional-ţărănistă, în frunte cu d. P. Bruteanu, a întrunit 122 voturi şi a fost proclamată aleasă. Timbrele poştale emisiunea «A­­sociaţia Cercetaşilor» sunt retrase din circulaţie, începând de azi a­­ceste timbre nu vor mai fi admise la francarea corespondenţelor şi trimiterilor poştale. Ministerul instrucţiunii a confirmat a­­legerea d-lui prof. I. Valaori ca membru în senatul universitar Bucureşti, pe ter­men de doi ani, reprezentând faculta­tea de litere. Marţi 1 Decembrie 1931, orele 5 d. a. «Liga Culturală» şi Asociaţia «Astra», vor sărbători ziua unirii Banatului, Ar­dealului şi Bucovinei, printr’o serbare care va avea loc în sala teatrului «Li­ber», str. Sf. Dumitru No. 2. (Dosul Poştei). Va vorbi d. N. N. Longuceanu, secre­tar general la Ministerul Justiţiei, din partea Ligii Culturale şi d. Ştefan Pop, din partea asociaţiunei «Astra». Corul societăţei Corale Carmen, va da con­­cursul. Intrarea liberă cu bilete. Regulamentul pentru adminis­trarea şi exploatarea „Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului” a fost publicat în „Monitorul O­­ficial” de eri. Implinindu-se patru ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu, s-a oficiat Duminică dimineaţă un pa­rastas la biserica Albă din Calea Victoriei şi unul la Florica, la mor­mântul defunctului. La acest paras­tas a luat parte şi d. George Bra­­Primăria Municipiului Bucureşti, roagă pe cetăţeni să-i anunţe orice caz de spe­culă şi de lipsă la cântar la depozitarii de lemne, pentru a lua măsurile cele mai severe. Primăria a rugat pe d-nii consilieri să-şi împartă controlul depozitelor să anunţe pe depozitari că în caz de abate­ri vom recurge la închiderea definitivă a depozitelor şi chiar la rech­iziţia lem­nelor. Direcţiunea asistenţei din primă­ria sectorului III albastru, aduce la cunoștiința generală că cererile pentru ajutoare nu­­se mai primesc decât până în ziua de 2 Decem­brie 1931. tiam­. . . -oooo -Instrucţiunile direcţiei generale c. i. r. Regulile pentru încălzitul trenu­rilor de călători pe timpul iernei 1931—1932 diferind de cele din anul trecut, în sensul că se vor încălzi cu aburi până la 40 osii inclusiv — fără vagoane Wii — direcţiunea ge­nerală c. i. r. a trimis instrucţiuni, în acest sens, tuturor organelor de mişcare, tracţiune şi ateliere. Instrucţiunile prevăd că, toate trenurile de călători, indiferent de categoria lor, cari au în compune­rea lor până la 26 osii inclusiv, vor fi încălzite numai cu aburii de la locomotivă. Pentru Genurile rapide, express® şi accelerate, cari au viteze mari şi au până la 40 de osii inclusiv, se prevede a fi încălzite tot numai cu aburi de la locomotivă. Aceste tre­nuri vor avea însă vagoane numai din acele prevăzute cu aparate de încălzit cu presiune joasă şi nu vor fi schimbate din garnitura trenuri­lor. Trenurile de persoane şi mixte au mai mult de 26 osii, vor fi încălzite cu aburii dela locomotivă şi cu abu­rii dela vagoanele căldări (Wit). Pentru că încălzirea tuturor tre­nurilor de călători să se facă în bu­­ne condiţiuni, aparatele de încălzit ale locomotivei şi ale tenderului vor fi examinate cu multă îngrijire în­­nainte de eşirea din depozit, spre a se înlătura la timp defectele ce s’ar constata. Vagoanele vor fi şi ele revizuite, pentru că să nu iasă defecte pe linie. încălzirea vagoanelor va începe, cu două ore înainte de plecarea tre­nurilor. Profesori universitari inspectori ai învăţământului secundar Senatul Universităţii din Bucu­reşti a făcut cunoscut ministerului instrucţiunei că, în conformitate cu noua lege de organizare a acestui departament recomandă cu inspec­tarea ştiinţifică a şcoalelor secuti­­pe următorii profesori universitari: G. Ţiţeica, I. Simionescu şi N. Dă­­năilă dela facultatea de ştiinţe şi pe d-nii Ramiro Ortiz, I. Rădulescu- Pogoneanu şi G. Oprescu dela fa­cultatea de litere. Şedinţele Sf. Sinod ZIUA Vlt-a Eri, membrii sf. Sinod s’au în­trunit din nou sub preşedinţia I. P. S. S. mitropolitul Nicolae Bă­lan al Ardealulului. După ce s’au făcut diferite co­municări, după care I. P. S. S. mitropolitul Nicolae al Ardealului a depus proectul de lege pentru re­organizarea în­văţămâ­ntu ui teologic de toate gradele, — proect care va fi discutat de comisia specială a sinodului şi apoi în şedinţa de azi va fi adus in discuţie plenului a­­dunărei. S’au regulat diferite chestiuni cu­rente. Şedinţa s’a ridicat la ora 1 d. a. —cannes. - , Manifestaţia funcţiona­rilor particulari Duminică la ora 10 dim., a avut loc la sediul Uniunii generale din str. Blănari 14, o întrunire a func­ţionarilor particulari, convocată de organizaţiile unite : «Federaţia sin­dicatelor de funcţionari particu­lari», «Uniunea generală a funcţio­narilor particulari» şi «Asociaţia contabililor autorizaţi» în desfăşu­rarea luptei contra impozitelor ex­cepţionale. A prezidat d. NICOLAESCU, care împreună cu alţi oratori a arătat capul acestei întruniri: a atrage din nou atenţia masselor de salari­aţi asupra primejdiei care le a­­menință. RADIO Marţi 1 Decembrie 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00; Muzică instrumentală (plăci d­e gramofon). 13.40; Information­, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00; Muzică simfonică (plăci de gra­mofon)." 18.00; Muzica militară a reg. de gardă «Mihaiu Viteazul» sub conducerea d-lui Lt. Ciugaru; Zimmerman; Ridicarea an­corei, marş; Ultimul sbor, vals: Wal­lace; Vurtură la «Maritaaa»; Kalman ; Potpouri din opereta «Prinţesa Circu­lui»; Morena; Fandango, dans spaniol. 10.00: Informatorul, meteorul şi semnal orar. 19.10: Muzica militară a reg. de gardă «Mihaiu Viteazul»: Wagner; Uvertură la «Maeştrii cântăreţi»; Tschaikowsky: I­omnantă; Dinicu: Garofiţa, potpouri; Scheletti; Marşul Reg. de gardă «Mihai Viteazul». UNIVERSITATEA RADIO D. Paul Zarifopol; Literaţii şi ideile­­ generale. 20.20; D. Ciurezu: Probleme poetice. PROGRAMUL DE SEARA 20.40: Muzică de dans (plăci de gra­mofon). 21.00; Orchestra Radio­, Audijeu­: Sim­fonia de cameră. 21.30; Aniversarea Unirei Ardealului. 21.45; D. Th. Fuchs: piano: Th. Fuchs: Rapsodii românești. 22.05; Orchestra Radio: Brediceanu : Hora şi Arcanul din Poemul etnografie; G. Enescu: Aubade (d-nii Teodor­u, vio­­lină; Schwartz vio!» şi Drăghiei, cello); Stan Golestan: Intimitate; Bei» Bartók: Dansuri româneşti. 22.45: Information'). --------«OM-------­M U Z £ £ Muzeul Municipiului București Calea Victoriei No. 117, (fostă casa Moruzi), este deschis publicului Duminica și săr­bătorile legale, de ai orele 10—13» Intra­rea liberă.

Next