Dreptatea, decembrie 1931 (Anul 5, nr. 1250-1272)
1931-12-02 / nr. 1250
INDISCUTABIL PÂINEA E CEA MAI BUNĂ CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV, /. CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV, PUBLICAT ÎE NO. 103715 1931 Noembrie 23 5132/1930. In baza adresei cu No. 28689/ 1931 a Tribunalului Ilfov secţia 3-a Comercială ,se publică spre cunoştiinţa generală că în ziua de 18 (optsprezece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. Bucureşti, Parcul Călăraşi, str. D., No. 9, parcela 225, averea mobilă urmărită a debit. Elena Damian şi C. Damian, personal şi ca soţ pentru autorizare ,compusă din un garderob, una maşină de cusut şi altele anume specificate în prooecesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din București. Șeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV PUBLICAŢIEI). 103708 1931 Noembrie 25 1327/1931. In baza adresei cu No. 29330/ 1931 a Tribunalului Ilfov secţia 2-a Comercială ,se publică spre cunoştiinţa generală că în ziua de 10 (zece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. strada Argentina No. 16, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Ing. D. Stino, compusă din un biurou de stejar, un şifonier şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din Bucureşti, Şeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV PUBLICATTeTo. 104567 1931 Noembrie 25 4167/1931. In baza adresei cu No. 63602/ 1931 a Judecătoriei Ocolului 4 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştiinţa generală că în ziua de 18 (optsprezece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. str. Plantelor No. 15, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Ştefan Hristescu, compusă din două şifoniere şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din Bucureşti, Şeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil PUBLICAȚIE No. 104574 . —*----- 1 1931 Noembrie 23 6266/1930. In baza adresei cu No. 63601/ 1931 a Judecătoriei Ocolului 4 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştiinţa generală că în ziua de 18 (optsprezece) Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc. str. Rotari No. 14, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit Al. Iordănescu, compusă din un garderob şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană S. A. din Bucureşti, Şeful Portăreilor, (ss) Indescifrabil Secretar (ss) Indescifrabil CORPUL PORTĂREILOR TRIB. ILFOV PUBLICATIT no. 104581 25 Noembrie 1931 13049 din 1931. In baza adresei cu No. 63603 din 1931 a judecătoriei Ocolului 4 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 19 (optsprezece), Decembrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţiune publică la loc, str. Toamnei No. 58, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. M. Navrea, compusă din un bufet şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană. S. A. din Bucureşti. Şeful Portăreilor (ssă Indecoif. Notarea elevilor de curs secundar Ministerul instrucţiunei a trimis un ordin circular tuturor şcoalelor secundare prin care le face cunoscut că în conformitate cu noua lege a învăţământului secundar notarea elevilor se va face cu calificativele insuficient, suficient, bine, foarte bine şi excepţional. Profesorii vor da un calificativ trimestrial, calificativul de la lucrarea scrisă are valoarea unui calificativ de la interogaţiile orale. In cazul când un elev are numai două note calificative din care, de exemplu, una „insuficient” şi alta „suficient”, profesorul este obligat să-l mai examineze odată, pentru fixarea calificativului trimestrial. După încheerea primului trimestru, directorii de şcoli secundare vor raporta ministerului asupra greutăţilor ce, eventual, au întâmpinat cu acest sistem de notare şi vor face propuneri pe baza cărora ministerul să poată lua măsurile cele mai potrivite. O drama a mizeriei In Capitală - Trei copilaşi îngheţaţi Viscolul care a continuat ori cu fari©, a produs adevărate perturbaţii în circulaţia Capitalei. Avalanşele de zăpadă au făcut imposibilă circulaţia normală a tramvaielor. In unele cartiere, a fost nevoie de ajutorul plugurilor spre a se scoate zăpada de pe linie. Circulaţia tramvaielor a trebuit, în unele locuri, întreruptă. Circulația celorlaltevehicule s’a făcut de asemeni cu greutate. Numeroase automobile s’au împotmolit; şoferii de teamă să nu rămână în drum au refuzat să facă curse la periferii. Deranjamentele telefonice au fost în parte reparate. Echipe de lucrători continuă să lucreze la reparaţiile de rigoare. Un număr de şase automobile s-au împotmolit pe şoseaua Chitila—Bucureşti. Maşinile au rămas în drum, iar şoferii şi pasagerii au fost nevoiţi să se reîntoarcă pe jos, făcând ocoluri pe câmp.eri dimineaţă s'a înregistrat In Capitală o adevărată dramă a mizeriei. In cartierul Buzeşti, într'o colibă dărăpănată, trei copilaşi au fost găsiţi aproape degeraţi. Ei fuseseră abandonaţi de părintele lor, într'o încăpere mizeră, fără foc, fără lmnă. Copilaşii au fost ridicaţi cu Salvarea şi transportaţi la azil. Poliţia a luat măsuri pentru îngrijirea lor. SPECTACOLE TEATRE OPERA ROMANA: Eelaohe. TEATRUL NATIONAL: Maman Colibri. REGINA MARJA: Primul rol. VENTURA: Mica Ciocolatieră. ALHAMBRA: Bonsoir Alhambra. MAJESTIC: Nebuniile Majesticului. CINEMATOGRAFE VOX: Balul. TRIANON: Trotuarul cu Heinrich George. CAPITOL şi ROXY: Atracţiunea cea mare cu Richard Taubor, Siegfried Arno. SELECT: Adevărul, gol goluţ, cu Jenny Jugo, Adalbert von Schlettow, ED. PALACE: Malec Casanova. REGAL: Salto Mortale cu Ana Sten şi o complectare. CORSO: Lup de Mare cu Milton Sills. FEMINA : Kismet cu Gustav Frölich, Dita Parlo. OMNIA: Nimic nou pe frontul de Vest RATTOVA: Mont parnasse (Plăce rile amorului) cu Liane Haid, Walter Rilla și Oscar Karlwes. MARNA: Enigma cu Hans Stue. Revista Natalia Pavelescu. AMERICAN: Balul de la Opera Mare cu Ivan Petrovici. FRANKLIN: Adulter Imperial cu Ivan Petrovici, George Alexander EPISCOPIEI: Fata Pădurarului, cântat şi vorbit cu Irene Eisingher, Paul Richter. MODEL: Cocoşatul de la Notre Dame cu Lon Chaney. TERRA: Străzi întunecate şi cum să te faci iubit, compania M Bejan. ItEX: Traficanţii. VOLTA BUZEŞTI: «Tabu». MACEDONIA-TEI: 4 Draci comedie şi jurnal. ROMA: Prada nopţi cu Dolores Costelo şi Răăsbunarea indicuilor. MARCONI: La miezul nopţii cu Adalbert von Sehletow. POZITIV (în dosul Poştei): Mamă de ce plângi"? şi două compleetări *144 Congresul partidului naţional-ţărănesc im f j(EfH II EOf din Tighina Delegaţii tuturor organizaţiilor naţional-ţărăniste ((in jud. Tighina au ţinut Duminică congresul anual. A prezidat d. dr. BULAVITZKI. După ce descinde congresul d-sa dă citire unei scrisori din partea d-lui Pan. Halippa care — bolnav — se scuză că nu poate participa la congres şi trimite salutul său. D. GEORGE SILVIU citeşte o scrisoare din partea d-lui V. Madgearu care se scuză că nu poate fi de faţă la congres, fiind reţinut de împrejurări neprevăzute. D. V. Madgearu aminteşte în această scrisoare de lupta dusă în trecut şi îşi exprimă nădejdea că organizaţia din Tighinava fi la înălţime şi în viitor. D. G. Silviu citeşte apoi o scrisoare a d-lui Const Rădueanu. D. CONST. TEIANU reaminteşte lupta grea dusă de organizaţia din Tighina la alegerile din iunie. Cu această ocazie mi-am dat seama de sentimentele dv.căpătate în lupta pentru libertate a partidului nostru. După alegerile libere prezidate de partidul naţional-ţărănesc cele din anul acesta au fost barbare. Ideologia naţional-ţărănistă este adânc înfiptă în conştiinţa satelor şi oraşelor şi va trebui să se ţie seama de ea. Promisiunea ce v’a fost făcută în Iunie că va curge miere s’a înfăptuit anapoda: mierea este în fond fiere. Am căutat să vă cunosc şi cred că am isbutit. Prin forţa unirei noastre şi prin muncă sperăm să aducem ordinea şi prosperitatea ţării. D. GEORGE SILVIU subliniază dezastrul guvernării «ritmului nou» şi arată cât de mari greşeli s’au făptuit de către regimul aşa zişilor specialişti». D-sa spune că singurul partid în stare să salveze ţara este partidul naţional-ţărănesc, a cărui conducere e chezăşie pentru tânăra noastră democraţie. Termină, îndemnând pe congresişti să nu obosească şi să continue opera de luminare a satelor, rămânând strâns uniţi în jurul steagului naţional-ţărănesc. D. D. STANCESCU delegat al d-lui Halippa arată situaţia grea în care partidul naţional-ţărănesc, a găsit ţara când avenit la guvern. Din cauza acestei situaţiuni partidul nu a putut să-şi aplice în întregime programul. Totuşi partidul naţional-ţărănesc a făcut Creditul Agricol care va ajuta materialmente pe săteni. Actualul guvern nu s’a preocupat decât de interesele băncilor. Nici un comerciant, nici un plugar — în nevoe — nu a fost ajutat. Statul a intervenit — cu succes sau nu, nu importă — numai când a fost vorba să ajute cu miliarde băncile. D. TIMUŞ, arată greaua situaţiune agricolă şi economică şi spune că salvarea nu poate veni decât din strângerea tuturor sub cutele drapelului naţional-ţărănesc. PĂRINTELE SPINEI (fost deputat) spune că partidul naţional-ţărănesc este primul care a întronat libertatea individuală. Acest partid ne-a scos de la discreţia jandarmilor şi ne-a făcut oameni liberi. A trebuit să vine guvernul de «specialişti» pentru ca să ni se răpească aceste libertăţi. Tot noi am votat legile cari tindeau la readucerea bunei stări în căminul ţăranului, atât de sărac astăzi, şi cele privitoare la risipa ce se făcea cu bani storşi de la aceşti ţărani. Legea cumulului interzicea să se plătească unui singur om zece lefi. Aceste lucruri bineînţeles că nu puteau conveni adversarilor noştrii. Deaceia ei au făcut tot ce au putut să ne înlăture de la guvern pentru ca să reintroducă atotputernicia câtorva oameni în locul domniei poporului. D-nii DRAGANOV şi PORUBIU avocat, cer plecarea guvernului actual care nu reprezintă ţara, care nu l-a votat. D. CERNAUŢEANU: spune că Basarabia trebue să fie recunoscătoare partidului naţional-ţărănesc pentru că imediat ce a venit la guvern, a ridicat starea de asediu din această năpăstuită provincie. Termină arătând că toţi basarabenii au datoria să lupte pentru acest partid. D. M. ZIPSTEIN fost senator, spune că mulţumirile congresului se cuvin d-lui Teianu care l-a ajutat să poată face ceva pentru acest judeţ. El a făcut ca lucrurile dv. scoase în vânzare de percepţii să vă fie redate. El v’a înţeles şi decâte ori l-am rugat ceva pentru populaţia acestui judeţ m’a satisfăcut. Deaceia strig: să trăiască d. D. O. TEIANU declară că nu va căuta să abuzeze de răbdarea auditoriului. Ţine să mulţumească locuitorilor acestui judeţ care l-a învăţat să cunoască şi să admire sufletul luptătorilor basarabeni pentru dreptate. D. Dr. Bulagitzki, om de muncă, cinstit, care ani de zile a administrat Tighina a venit să-mi spună că se retrage de la preşidenţia organizaţiei pentru că vrea să muncim împreună la ridicarea ei. Trebue să vă fac o mărturisire. Congresul a fost amânat de trei ori, pentru că am vrut, înainte de a accepta propunerea d-lui Bulavizki, săvăd dacă pot accepta sarcina ce mi s’a propus. Manifestarea, hotărârea și aplauzele dv., fac cinste sufletului de român care bate aci la apele Nistrului. Luând conducerea înţeleg ,ca împreună să punem ordine şi să ne cunoaştem necazurile. In mine aveţi un frate şi un cetăţean care înţelege să lupte alături cu dv. pentru dreptate. D. ORBISI spune că partidul naţional-ţăranesc când va veni la putere, are datoria să voteze legi pentru introducerea maşinismului în agricultură, pentru a permite şi ţăranului român să concureze — cu produsele pământului său — produsele similare. Deasemeni trebuie să se controleze averile şi să se confişte cele furate, pentru ca prin ele să se cumpere maşini, să se facă cooperatve săteşti, pentru a se da ţăranului putinţa de muncă cinstită. * înainte de închiderea congresului se decide, trimiterea următoarelor telegrame: M. S. REGELUI „Congresul organizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Tighina îşi îndreaptă gândul său de respect şi nădejde către Regele Ţării întregite ,asigurând Tronul că Teianu (lungi aplauze). Se procedează la alegerea preşedintlui. D. O. Teianu este ales cu unanimitatea voturilor — preşedinte al organizaţiei, massele ţărăneşti şi muncitoreşti din rândurile partidului naţionalţărănesc, încrezătoare în destinele României Mari şi în dragostea de popor a Suveranului lor, stau strâns unite în jurul Dinastiei noastre. Adunarea la picioare a aclamat îndelung pe M. S. Regele. DOMNULUI IULIU MANIU Congresul organizaţiei naţionalţărăniste din judeţul Tighina trimite marelui om de Stat Iuliu Maniu expresiunea respectului şi devotamentului său rugându-l să reia conducerea luptei pentru mântuirea ţării şi isbânda ideilor democratice ale partidului”. DOMNULUI I. MIHALACHE fost ministru Congresul organizaţiei naţional ţărăniste din Tighina exprimă conducerii partidului nădejdea în isbânda democraţiei naţionale asigurându-vă de întregul şi neprecupeţitul ei devotament. D-LUI PANTELIMON HALIPPA Congresul organizaţiei naţional ţărăniste din Tighina vă exprimă omagiile sale respectuoase asigurându-vă de întregul său devotament. D-LUI VIRGIL MADGEARU Congresul naţional ţărănist al organizaţiei Tighina trimite preşedintelui ei de onoare omagiul şi asigurarea credinţei nestrămutate în isbânda programului partidului. In urmă s’a votat o moţiune în sensul celor discutate. •1K După amiază delegaţii satelor au procedat la alegerea comitetului judeţean, după care — la orele 6 seara— congresul a fost închis. cuvântarea d-lui Teianu Minimum tic existenţă cerut de personalul ceferist Hotărârile congresului funcţionarilor de la calea ferată —-----oooo——— Duminică, la ora 9 dimineaţa, personalul căilor ferate a ţinut un al doilea congres în sala „Marna“ din calea Griviţei. Sala şi culoarele erau pline de ceferişti. Prezidează d. av. Carcali, care arată demersurile făcute de reprezentanţii ceferiştilor la direcţia generală c. f. r., ministerul comunicaţiilor şi ministerul de Finanţe.. Delegaţii n’au prezentat numai memoriul ci au arătat că, în interesul bunului mers al căilor ferate, este nevoe să se acorde personalului un minimum de existenţa, care este,după cele mai modeste calcule, de 6100 lei lunar. D. ministru al comunicaţiilor a promis că nu se va aplica noua curbă de sacrificii la salarii până la 1000 lei, ceea ce însă este puţin. Dar nici măcar această promisiune n’a fost satisfăcută, guvernul neluând nici o hotărâre. Aceasta fiind situaţia, trebue să decideţi continuarea luptei şi să daţi o nouă împuternicire reprezentanţilor. d-stră. * D. Dragomirescu, de la asociaţia „Mişcarea“ aduce elogii presei care a susţinut revendicările ceferiştilor. Cere să se suprime automobilele, subsecretarii de stat, puzderia de şefi de cabinet, să se înceteze cu nouile numiri în posturi superioare şi apoi să se ceară ţării sacrificii, dacă va mai fi nevoe. Dar fără economii de sus în jos, nu putem admite nicio alta curbă de sacrificiu. . Mai vorbesc d-nii: Claru, de la asociaţia „Staţia“, ing. Lăzărescu, de la asociaţia „Material rulant“, Tănăsescu, dela asociaţia „Maeştrilor de ateliere“, Spârtea, Apostol, dela asociaţia „Titraţilor“, Valandi, Ionescu, Dumitrescu, Darie, Oprean- Braşov, Vasile Ionescu-Cernăuţi, Brădişteanu şi Ionescu, după care d. Carcali, preşedintele adunării, dâ citire următoarei deciziuni, primită cu aclamaţiuni: Aprobă In totul acţiunea întreprinsă de conducătorii asociaţiilor şi sindicatelor. C. F. R. până In prezent. Dă din nou mandat comitetelor, de conducere, ale tuturor asociaţiilor a uniunei generale, a sindicatelor muncitoreşti, şi a sindicatului C. F. R. Bucureşti să aducă la cunoştinţa guvernului şi forurilor superioare, că personalul C. F. R.,copleşit de nevoi şi de suferinţele. îndurate de pe. urma curbei de. sacrificiu aplicată în anul 1931, face ultimul apel către cei ce au în mână puterea să facă tot. ce. le. stă In putinţă pentru ca minimum de existenţă al personalului. C. F. R. fixat prin moţiunea votată în congresul dela 8 Noembrie. a. c. să fie asigurat. Atrage atenţia că în cazul când nu se va ţine seamă de acest strigăt desnădăjduit al acelor care au înţeles şi înţeleg să muncească fără preget pentru binele acestei ţări, consecinţele, ce ar decurge din mizeria ce va urma în familiile, ceferiştilor nu vor cădea asupra noastră. Comitetele, asociaţiilor, profesionale ale uniunei generale şi al sindicatului C. F. R. Bucureşti sunt împuternicite a lua oricând, orice măsuri vor crede de cuviinţă. * întrunirea a luat sfârşit la ora 1.30. JLf" (Continuare din pag. I-a) fine agricultura noastră se mai caiza o unitate mare de producţie. Esteracterizează printr’o totală raţionalizare technică. Pe lângă faptul că nu suntem înarmaţi cu maşinile cari ne pot ajuta în acţiunea de stimulare a forţelor de producţie ale naturei, nici nu cunoaștem cari sunt lucrările cele mai potrivite cari trebuesc aplicate în diferitele regiuni naturale. Aceste trei puncte cardinale ale politicei noastre agricole în viitor, nu pot fi cu succes urmărite și realizate pe calea romantică a unei agronomii sociale, oricât de entuziaste, în agricultura parcelară pe care o avem. Pentru ca sa putem străbate împrejurările vitrege de astăzi și pentru a ne pregăti cu nădejde în vederea atacului de mâine, agricultura mică, păstrându-și intact dreptul de proprietate, trebue să se asocieze pentru a realiprocesul pe care în mod firesc ni-1 impune pătrunderea tot mai mare a capitalismului în domeniul agriculturei. In lupta fără precedent, care s-a angajat astăzi pe terenul economic, politic şi social între cele două regimuri opuse, cel capitalist şi cel comunist, agricultura noastră nu-şi poate găsi salvarea decât pe calea de mijloc deschisă de cooperaţie. Va trebui însă să creem o «fermă cooperativă» care să îndeplinească toate condiţiunile esenţiale ale unei exploataţii pe suprafaţă întinsă şi continuă. Altfel ar însemna să dăm viaţă efemeră unui nou organism hibrid în domeniul cooperaţiei, care ne va măcina şi puţinele resurse financiare dintr-o visterie atât de sleită, şi ne va sfărâma, în acelaş timp, şi ultimele iluzii. Informaţiuni Biroul şomajului din primăria sectorului III albastru aduce la cunoştinţa şomeurilor înscrişi că în urma hotărârii comisiunii s’a decis retragerea fişelor tuturor şomeurilor cari nu s’au prezentat să primească alimentele în zilele de 24 şi 28 Noembrie 1931. De asemenea a hotărât ca pe viitor să se procedeze la fel cu toţi acei care nu se vor prezenta la distribuire. Duminică 29 Noembrie a avut loc alegerea comitetului şcolar a Şcoalei «Regina Maria» No. 45, din strada Vasile Gherghel. Pentru această alegere s-au prezentat mai multe liste şi anume: o listă naţional-ţărănistă în frunte cu d. Petre Bruteanu, o listă a partidului iorghist, în frunte cu d. Relea şi una liberală în frunte cu d. Coporan. Din totalul de 197 voturi exprimate, lista naţional-ţărănistă, în frunte cu d. P. Bruteanu, a întrunit 122 voturi şi a fost proclamată aleasă. Timbrele poştale emisiunea «Asociaţia Cercetaşilor» sunt retrase din circulaţie, începând de azi aceste timbre nu vor mai fi admise la francarea corespondenţelor şi trimiterilor poştale. Ministerul instrucţiunii a confirmat alegerea d-lui prof. I. Valaori ca membru în senatul universitar Bucureşti, pe termen de doi ani, reprezentând facultatea de litere. Marţi 1 Decembrie 1931, orele 5 d. a. «Liga Culturală» şi Asociaţia «Astra», vor sărbători ziua unirii Banatului, Ardealului şi Bucovinei, printr’o serbare care va avea loc în sala teatrului «Liber», str. Sf. Dumitru No. 2. (Dosul Poştei). Va vorbi d. N. N. Longuceanu, secretar general la Ministerul Justiţiei, din partea Ligii Culturale şi d. Ştefan Pop, din partea asociaţiunei «Astra». Corul societăţei Corale Carmen, va da concursul. Intrarea liberă cu bilete. Regulamentul pentru administrarea şi exploatarea „Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului” a fost publicat în „Monitorul Oficial” de eri. Implinindu-se patru ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu, s-a oficiat Duminică dimineaţă un parastas la biserica Albă din Calea Victoriei şi unul la Florica, la mormântul defunctului. La acest parastas a luat parte şi d. George BraPrimăria Municipiului Bucureşti, roagă pe cetăţeni să-i anunţe orice caz de speculă şi de lipsă la cântar la depozitarii de lemne, pentru a lua măsurile cele mai severe. Primăria a rugat pe d-nii consilieri să-şi împartă controlul depozitelor să anunţe pe depozitari că în caz de abateri vom recurge la închiderea definitivă a depozitelor şi chiar la rechiziţia lemnelor. Direcţiunea asistenţei din primăria sectorului III albastru, aduce la cunoștiința generală că cererile pentru ajutoare nuse mai primesc decât până în ziua de 2 Decembrie 1931. tiam. . . -oooo -Instrucţiunile direcţiei generale c. i. r. Regulile pentru încălzitul trenurilor de călători pe timpul iernei 1931—1932 diferind de cele din anul trecut, în sensul că se vor încălzi cu aburi până la 40 osii inclusiv — fără vagoane Wii — direcţiunea generală c. i. r. a trimis instrucţiuni, în acest sens, tuturor organelor de mişcare, tracţiune şi ateliere. Instrucţiunile prevăd că, toate trenurile de călători, indiferent de categoria lor, cari au în compunerea lor până la 26 osii inclusiv, vor fi încălzite numai cu aburii de la locomotivă. Pentru Genurile rapide, express® şi accelerate, cari au viteze mari şi au până la 40 de osii inclusiv, se prevede a fi încălzite tot numai cu aburi de la locomotivă. Aceste trenuri vor avea însă vagoane numai din acele prevăzute cu aparate de încălzit cu presiune joasă şi nu vor fi schimbate din garnitura trenurilor. Trenurile de persoane şi mixte au mai mult de 26 osii, vor fi încălzite cu aburii dela locomotivă şi cu aburii dela vagoanele căldări (Wit). Pentru că încălzirea tuturor trenurilor de călători să se facă în bune condiţiuni, aparatele de încălzit ale locomotivei şi ale tenderului vor fi examinate cu multă îngrijire înnainte de eşirea din depozit, spre a se înlătura la timp defectele ce s’ar constata. Vagoanele vor fi şi ele revizuite, pentru că să nu iasă defecte pe linie. încălzirea vagoanelor va începe, cu două ore înainte de plecarea trenurilor. Profesori universitari inspectori ai învăţământului secundar Senatul Universităţii din Bucureşti a făcut cunoscut ministerului instrucţiunei că, în conformitate cu noua lege de organizare a acestui departament recomandă cu inspectarea ştiinţifică a şcoalelor secutipe următorii profesori universitari: G. Ţiţeica, I. Simionescu şi N. Dănăilă dela facultatea de ştiinţe şi pe d-nii Ramiro Ortiz, I. Rădulescu- Pogoneanu şi G. Oprescu dela facultatea de litere. Şedinţele Sf. Sinod ZIUA Vlt-a Eri, membrii sf. Sinod s’au întrunit din nou sub preşedinţia I. P. S. S. mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealulului. După ce s’au făcut diferite comunicări, după care I. P. S. S. mitropolitul Nicolae al Ardealului a depus proectul de lege pentru reorganizarea învăţământu ui teologic de toate gradele, — proect care va fi discutat de comisia specială a sinodului şi apoi în şedinţa de azi va fi adus in discuţie plenului adunărei. S’au regulat diferite chestiuni curente. Şedinţa s’a ridicat la ora 1 d. a. —cannes. - , Manifestaţia funcţionarilor particulari Duminică la ora 10 dim., a avut loc la sediul Uniunii generale din str. Blănari 14, o întrunire a funcţionarilor particulari, convocată de organizaţiile unite : «Federaţia sindicatelor de funcţionari particulari», «Uniunea generală a funcţionarilor particulari» şi «Asociaţia contabililor autorizaţi» în desfăşurarea luptei contra impozitelor excepţionale. A prezidat d. NICOLAESCU, care împreună cu alţi oratori a arătat capul acestei întruniri: a atrage din nou atenţia masselor de salariaţi asupra primejdiei care le amenință. RADIO Marţi 1 Decembrie 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00; Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.40; Information, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00; Muzică simfonică (plăci de gramofon)." 18.00; Muzica militară a reg. de gardă «Mihaiu Viteazul» sub conducerea d-lui Lt. Ciugaru; Zimmerman; Ridicarea ancorei, marş; Ultimul sbor, vals: Wallace; Vurtură la «Maritaaa»; Kalman ; Potpouri din opereta «Prinţesa Circului»; Morena; Fandango, dans spaniol. 10.00: Informatorul, meteorul şi semnal orar. 19.10: Muzica militară a reg. de gardă «Mihaiu Viteazul»: Wagner; Uvertură la «Maeştrii cântăreţi»; Tschaikowsky: Iomnantă; Dinicu: Garofiţa, potpouri; Scheletti; Marşul Reg. de gardă «Mihai Viteazul». UNIVERSITATEA RADIO D. Paul Zarifopol; Literaţii şi ideile generale. 20.20; D. Ciurezu: Probleme poetice. PROGRAMUL DE SEARA 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon). 21.00; Orchestra Radio, Audijeu: Simfonia de cameră. 21.30; Aniversarea Unirei Ardealului. 21.45; D. Th. Fuchs: piano: Th. Fuchs: Rapsodii românești. 22.05; Orchestra Radio: Brediceanu : Hora şi Arcanul din Poemul etnografie; G. Enescu: Aubade (d-nii Teodoru, violină; Schwartz vio!» şi Drăghiei, cello); Stan Golestan: Intimitate; Bei» Bartók: Dansuri româneşti. 22.45: Information'). --------«OM-------M U Z £ £ Muzeul Municipiului București Calea Victoriei No. 117, (fostă casa Moruzi), este deschis publicului Duminica și sărbătorile legale, de ai orele 10—13» Intrarea liberă.