Dreptatea, iunie 1933 (Anul 7, nr. 1705-1729)
1933-06-11 / nr. 1713
2 ANTINEVRALGIC DR. NANU-MUSCEL Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc Se vinde numai în cutii originale Conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. . ^ Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rahovei 237 AVIZ Se aminteşte patronilor şi conducătorilor de întreprinderi industriale şi comerciale, că după 15 Iunie a. c. trebuie să depună copii după listele de plata de pe lunile Aprilie şi Maiu a. c., achitând odată cu depunerea listelor de plată Contribuţia Suplimentară de 1,20 la sută asupra totalului salariilor efectiv plătite. Listele de plată pot fi întocmite ca în trecut adăugându-se coloanele speciale cerute de Casa Asigurărilor Sociale din Bucureşti, în care să se treacă reţinerile pentru cotizaţiile prevăzute în Legea pentru Unificarea Asigurărilor Sociale. Pentru întreprinderile, care până în prezent nu au avut formulare speciale de liste de plată, Casa Asigurărilor Sociale din Bucureşti, pune la dispoziţia lor, în mod gratuit, modele însoţite de instrucţiunile necesare. DIRECŢIUNEA CASEI ASIGURĂRILOR SOCIALE BUCUREŞTI Str. Piaţa Amzei No. 3 ----popou—— ROMANIA Primăria comunei Pogoneşti JUDEŢUL TUTOVA publicaţie: No. 532 Se aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de 25 Iunie 1933, ora 10, se va ţine o licitaţie publică cu ofertă închisă şi sigilată şi fără supra ofertă la primăria comunei Pogoneşti, pentru darea în întreprindere a localului de construirea localului primăriei. 1. Valoarea lucrării după deviz este de lei 125 000. Termenul pentru executarea lucrării este de 3 luni. Concurenţii î vor depune o garanţie de 5 la sută d din valoarea lucrării. Cadtul de sarcini, devizul, proectul Şi toate condiţiunile se pot vedea în fiecare zi la cancelaria primăriei. Dispoziţiunile art. 80—110 din legea Contabilităţii Publice şi art. 31—53 C. C. L., sunt aplicabile.• Primar, (Indescifrabil). Notar, (Indescifrabil). - ooXoo------ Primăria comunei Jarestea JUDEŢUL PUTNA PUBLICAŢIE No. 547, 2 Iunie 1933 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 22 Iunie 1933 ora10 a. m. se va ţine pentru a doua oară licitaţie publică, cu oferte închise şi ■sigilate în oficiul Primăriei Jarestea, pentru construcţia locuinţei directoratului şcoalei primare de băeţi din localitate. Preţul după deviz lei 250 000. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice, regulamnetul Oficiului central de licitaţii şi normelor publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931. Termenul de executarea lucrării este de 90 zile dată care curge dela facerea contractului. Toate persoanele cari vor lua parte la licitație vor depune garanţia provizorie de 5 la sută din valoarea ofertei. Ofertele se va face în conformitate cu caietele de sarcini cari pot fi văzute la oficiul acestei primării în fiecare zi de lucru. Supra oferte nu se primesc. In cazul când la termenul arătat mai sus, licitaţia nu va da rezultate favorabile pentru o comună se va ţine o nouă licitaţie şi în aceleaşi condiţiuni, pentru ultima dată 5 Iulie 1933. PRIMAR, (Indescifrabil). Primăria oraşului Ramnicu-sarat PUBLICAŢIUNE [n In ziua de 22 Iunie 1933, orele 10 dimineaţa se va ţine licitaţiune publică cu termen de urgenţă prin oferte închise şi sigilate în localul acestei Primării, pentru procurarea şi montarea unei pompe verticale la sonda de apă No. 2 din acest oraş. Termenul de furnizare nu va depăşi cin'»» săptămâni dela perfectarea colenzei. Condiţiunile speciale pentru furnizarea acestei pompe se pot vedea în orice zi de lucru în cancelaria serviciului technic comunal. Primar, D .r. LUPESCU. Comptahy A. MORARESCU. No. 3823 din fl .Iunie 1933. -----1 .../1 ROMÂNIA Prefectura Judeţului Durostor Serviciul administrativ. PUBLICATIV/NE No. 8422, 2 Iunie 1933 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 19 Isxdffl 1933 orele 11 dimineaţa, se vss licitaţie publică în localul Prefecturei Durostor, situat în oraşul Silistra, strada Carol No. 3, pentru aprovizionarea acestei prefecturi, cu 2000 (două mii nouă sute) stâlpi de telefon. Licitaţia se va ţine cu oferte închise şi sigilate. Odată cu oferta, concurenţii vor depune în plic separat o garanţie provizorie de 5 la sută din valoarea întregei furnituri în efecte de stat, sau garantate de stat, cu borderou de proprietate, sau în recepție de consemnarea sumei la una din Administraţiiel financiare din ţară. Termenul în care se va face predarea materialelor este de 10 zile de la data adresei Prefecturii prin care se face cunoscut adjudecarea definitivă. Supra oferte nu se primesc. D-nii concurenţi pot lua cunoştinţă despre cadtul de sarcini, la Prefectura jud. Durostor, Serv. Activ, în zilele şi orele de serviciu. Dispoziţiunile art. 88-110 din lege®, comptabilităţii Publice, precum şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor Adţiunilor publice, înserate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931, sunt aplicabile şi licitaţiei de faţă. Prefect Leon Gheorghiu. Şeful Serviciului Gh. Duţescu. Prefectura Judeţului Brăila Serviciul Financiar PUBLICAŢIE No. 7109, 6 Iunie 1933 J.S - ----- i'h Se duce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 26 Iunie 1933, ora 11, se va ţine licitaţie în localul prefecturei judeţului Brăila, situat în Brăila, str. N. Gr. Filipescu No. 17, licitaţie publică cu termen scurt pentru: 1. Transportul cu carul a 390 m. c. piatră spată și savura de granit, din depozitul situat pe malul Dunărei, în portul Brăila, punctul Conoasor, pe şoseaua jud. Brăila—Focşani klm. 12—17. Valoarea acestui transport este, conform devizului de lei 87.493, iar termenul de executare este de 20 zile. 2. Manopera lucrărilor de reconstrucţia şoselei judeţene Brăila—Slobozia klm. 3 — klm. 6+500, cuprinzând scarificarea, nivelarea terasamentelor, aranjarea patului, aşternerea de piatră spartă, aprovizionarea şi aşterne■rea nisipului, cilindrarea, executarea şanţurilor şi aranjarea banchetelor. Valoarea acestei manopere este, connform devizului de lei 310.000, iar termenul de executare este de 45 zile. Solcitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea Contabilităţii Publice, regulamentul oficiului central de licitaţii şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor la administraţiile publice. Persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5 la sută din valoara totală a transportului şi manoperei, iar oferta se va face numai în conformitate cu caietele de sarcini, cari se pot vedea în zilele şi orele de lucru la prefectura judeţului Brăila.,,, Prefect, IONEL MARINESCU Şeful serviciului, ION G. TEODORESCU -00X00-GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA RADIO SAMBATA IO IUNIE 1933 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci de gramofon): Intermezzo din «Manon Lescaut» de Puccini, executat de oreb. Simfonică din Milano, dirijată de Molatoli (C); Aria Rosinei din «Bărbierul din Savila» de Bossini, cântată de Marguerita Salvi (C), Srenada ţigănească de Valdez şi Meditaţia din Thais de Massenet, executată de Prihoda la violină (HM), Selecţiuni din «Tosca» de Puccini, executată de orch. New Queen’s Hall (C), Cor din «Cavaleria Rusticană» de Mascagni, executat de corul şi orch. Operei de stat din Berlin. Muzică uşoară. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon: Muzică uşoară. ORA ŞCOLARILOR (curs superior) 17.00: Em. Bucuţa: Excursiile şcolare. 17.20: G. Breazul. 17.40: O. Nedelcu: Viaţa şcolară. 18.00: Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale; Waldteufel: întoarcerea primăverii-vals; Er. Lehar: Selecţiuni din opereta «Ţareviciul»; eu nu ştiu de ce n’am pace-romanţă; Ariii populare; Petrini: Silvana-boston; Travaglia: Un bicchiere de Porto; Simons: Martha-lied; Spenner: We Know - foxtrot. 19.00: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale; Reccee: Reverie d'automme; Elly Roman: Tu nu mai eşti a mea; Sârba de la Brăila. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Dr. V. Voiculescu: Viaţa la munte. 20.20: Plăci de gramofon. 20.30: Prof. N. Al. Rădulescu: Ţara Vrancei. PROGRAM DE SEARA 21.00: Transmisiune de la Ateneu: Festivalul de Gală a Sidicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, sub înaltul Patronaj al Majestăţei Sale Regelui: Valeriu Popa-Neacşa-bariton: Giordano, Caro mio ben Paolo Tosti: Non t’amo piu, Tomel Spătaru-temor de la Opera Română din Cluj: Donizetti: Una furtiva lacrima; Rachmaninoff: Cântec georgian; d-na Lya Pop-mezzo-soprană, dela Opera Română din Cluj: Henri Duparc: La Vague et la Cloche; Gluck: Alceste—Divinités du Styx; Petre Ștefănescu-Goangă-bariton, dela Opera Română din Cluj: Massenet: Herodiade, Vision, Arie din Benvenuto Diaz; d-na Aca de Barbu-soprană dramatică dela Operea Română din Cluj: Verdi: «Bal Mascat», Aria Antalei din act. III, tabl. 3 Weber: «Oberon», Aria Reziei; Octav Arbore Calmuski — dela Opera Română din Cluj: Puccini: «Fanciula dein West»; Ch’ella mia creda Giordano: «Andréa Chénier» Improviso; d-na Lya Pop şi Petre Ştefănescu-Goangă; Saint Saens: «Samson şi Dalila» duetul din actul II; Alexandru Grozuţa tenor; Guilaume Şorban: Pată mare (poezie da O. Goga); Guilaume Şorban: Dorurile mele; Ioan Ignaton« Când aud cucul cântând; Filaret Barbu: Bătrâneţe, haine rele; Valeriu Popa-Necşa-bariton: Dimitriu: Eu mă duc, codrul rămâne, cântec popular ardelenesc: «Murguleţ»; d-na Aca de Barbu: Sabin Drăgoi: Crizantame; G. Dima: Vai bădiţă, dragi ne-avem; Temei Spătaru: G. Dima: De ce nu vii; Sabin Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Octav Arbore Calmuski: Sabin Drăgoi: «Năpasta» Doina lui Dragomir; M. Negrea: Melancolie; Nic. Bretan: Lae Chiorul;d-na Lya Pop: Tib Brediceanu: Bade, pentru ochii tăi, Floare lui, floare trecut; La pian: d-na Adrienne Calmuski. 23.00, Radio Jurnal. iminenţa femeii asupra evoluţiei sociale OOOXOOO (Continuare din pagina I-a) Kci fiind rezultanta cauzală a unei evoluţii de mii de ani de cultură omenească — evoluţie care a însumat deja de repeţite ori şi toate divagările extremiste şi a profitat de multe experienţe costisitoare — nu poate fi înlocuită cu nici o improvizaţie, ci trebue cruţată deoscilaţii şi perturbări disolvante. Feminismul luminat nu urmăreşte distrugerea valorilor dobândite prin trudă de secole a civilizaţiei omeneşti, ei din contră năzuieşte la o muncă constructivă, care bazându-se pe temelia solidă a trecutului, evoluează mai încet dar sigur spre organizări mai desăvârşite în viitor. Pe lângă criza generală, noi traversăm şi o criză specială a femeii! Mentalitatea ei, graţie rostului ei firesc în lume, se reazimă mai mult pe conservarea tradiţiei. După cum în gospodăria familiei, păstrează patrimoniul câştigat, sub raport material cât şi moralieii în viaţa publică îi revine acelaş rol de a conserva şi de a consolida temeliile, deci bunurile acumulate prin experienţă, munca şi jertfa generaţiilor trecute. Răpită de această bază a fiinţei ei — de tradiţie rămâne prada desorientării şi fluctuează pe valurile agitate ale vieţii, ca o corabie fără busolă. Nu tot astfel se pare problema pentru bărbat. El este prin excelenţă factor al propulsiunii, rămâne şi în timp de crize în rolul său normal. Există legi imuabile ale firii, concluziile lor sunt formulate în axiomele datinilor şi virtuţilor strămoşeşti, iar paza lor este dată în grija conservatismului femenin. Femei române, întorceţi-vă spre scutul acestor virtuţi, cari atâtea veacuri vitrege dearândul ne-au apărat fiinţa noastră etnică şi credeţi, că vor fi şi de astădată în stare să ne ajute peste greutăţile acestor timpuri grele ,cari sunt menite însă, să ne conducă spre progres EXTRACT No. 33921 D. Grigori D. Munteanu din corn. Bogdăneşti, cu petiţia înreg. No. 32632 din 3 Octombrie 1932, cere să fie divorţat de soţia Maranda Gr. Munteanu, pentru cazuri determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat copila Balaşa de 8 ani şi Gheorghe de 6 ani. Termen la 15 Iunie 1933. Pentru satisfacerea art 285 C. civ., prezentul extract se va publica în ziarul «Dreptatea». Grefier, (Indescifrabil). Dosar No. 3093/932 Ter. la 15 Iunie 1933 f înfiinţarea a 2 batalioane de grăniceri Joi a apărut decretul regal pentru înfiinţarea, pe ziua de 8 iunie, a două nouă batalioane grănicereşti: batalionul I din regiunea Bistriţa-Năsăud şi batalionul II din regiunea Banat. Aceste unităţi intră în compunerea organică a diviziei de gardă. «DREPTI TEA» Germania in preajma unei catastrofe financiare ? Continuare rul şi oamenii de afaceri ai Statelor Unite, Germania a pompat capitaluri frumoase cu care şi-a plătit... reparaţiile, a raţionalizat industria, a modernizat comunele, împrumuturile nu s’au făcut pe cale oficială. Fiecare oraş şi orăşel german, fiecare judeţ, apoi fiecare provincie au contractat împrumuturi pe piaţa americană. Nu mai vorbim de particulari. Orice ramură industrială s’a înoit şi perfecţionat în perioada de înflorire cu capital american. Din 30 miliarde mărci (adică 1200 miliarde lei) pe care Germania i-a împrumutat din America, peste 15 miliarde mărci i-a trimis înapoi ca reparaţii. A plătit creditorii cu banii pe care i-a împrumutat de la ei şi a mai rămas cu încă 15 miliarde mărci în ţară. In momentul când acordarea de credite străine Germaniei a încetat — cam la sfârşitul lui octombrie 1929 — au început tratativele pentru a nu plăti nici o reparaţie. Dr. Hjalmar Schacht a declarat zilele acestea: «stabilitatea mărcii o menţinem prin restricţiuni la devize. Banca Reichului nu poate să intervină pe piaţa aurului şi a devizelor străine pentru că nu mai are nici o rezervă de aur sau devizeAceste lipsuri au condamnat Banca Reichului la inacţiune. Există pericolul, ca rezervele Băncii să a din pag. I a jungă la zero. Dacă se continuă evoluţia în acest sens, marca germană se află în pericol. Vânzările de mărci în străinătate nu mai pot fi stăvilite. Aceasta însemnează, că ajungem cu siguranţă, la un disagio oficial al mărcii germane şi vom avea din nou o devalorizare a mărcii, care va însemna o catastrofă mai mare decât aceea din 1923. O NOUA CATASTROFA FINANCIARA IN GERMANIA? In momentul când preşedintele Băncii Naţionale a Reich-ului tratează cu creditorii străini pentru neplata datoriilor, cabinetul hotăreşte să aloce 1 miliard mărci (40 miliarde lei) pentru lucrări de utilitate publică. Evident, finanţele publice şi private ale Germaniei sunt secătuite. Secătuite, în primul rând, de inverstiţiile făcute fără socoteală, care au raţionalizat şi pus la punct aparatul economic cu ultimile cerinţe ale ştiinţei contimporane, pentru ca odată cu izbucnirea crizei să fie obligată a închide obloanele fabricilor şi atelierelor. Contradicţiile adânci din măruntaiele organismului economic au năruit şi această îmbogăţire a Germaniei pe spinarea Statelor Unite. îmbogăţirea virtuală persistă ca o comoară închisă într’o vitrină de sticlă pe care nimeni nu are dreptul să o utilizeze. PETRE PANDREA -OOQXOOO Jod. Popescu-Zorica prefectul jud. Ilfov» a fost sărbătorit printr’un banchet, dat de funcţionarii prefecturii, la restaurantul Enescu D-sa împlinind un an de când se află în fruntea prefecturii jud. Ilfov, funcţionari, prieteni politici şi personali au ţinut să-şi manifeste dragostea faţă de şeful lor şi în mod public. Protoereul Popian deschizând seria toasturilor arată meritele sărbătoritului, aducându-i laude pentru modul cum a ştiut să se comporte în fruntea trebilor administrative ale judeţului. V. Ion Ispir, directorul prefecturii, explică rostul sărbătoririi d-lui Popescu-Zorica, care împlineşte un an, de când se găseşte în fruntea prefecturii, în care timp a creiat o eră nou de muncă, cu rezultate practice. D-nii Stoica, durea avocat al judeţului îşi exprimă satisfacţia că poate constata o sărbătorire binemeritată a unui om, care în ciuda tuturor, a ştiut întotdeauna să fie la datorie. D-nii Marinescu, Dr. Şerbănescu, prim pretor, aduc elogii pentru munca depusă în viaţa rurală a judeţului. D. C. Sârbu şef de serviciu, mulţumeşte în numele funcţionarilor din prefectură pentru modul părintesc cum a înţeles nevoile celor mici cu care a fost un adevărat colaborator. Funcţionarii judeţului îi vor fi veşnic recunoscători, închee d-sa. D-na Apostolescu în numele funcţionarelor, aduce elogii pentru felul cum a ştiut să selecţioneze funcţionarii buni. RĂSPUNSUL SĂRBĂTORITULUI D. N. T. POPESCU-ZORICA, mulţumeşte tuturor pentru dragostea cu care sau elogiat şi sărbătorit. Desigur că administrația este una din cele mai grele manifestări sociale şi de multe ori eşti silit să iei măsuri, care să ă nu împace pe toată lumea. Totuşi dacă măsurile pe care le ordoni sunt echitabile şi în spiritul legii, ele pot satisface chiar pe acei, care nu au fost satisfăcuţi. Legalitatea şi spiritul de dreptate m-au călăuzit în viaţă şi aceasta îmi este evanghelia vieţii mele. Recunosc că conduc un judeţ în timpuri extrem de grele şi anumite măsuri pe care am fost nevoit să le iau; dacă au prejudiciat pe unii, aceasta se datoreşte efectelor legilor, pe care înţeleg să le aplic, cu toată conştiinciozitatea. Manifestarea dv. de astăzi, de a mă sărbători îmi umple sufletul de bucurie şi-mi dă puteri de muncă şi mai mari, pentru a putea să le folosesc în slujba binelui obştesc. Strângerea rândurilor dintre conducător şi colaboratori nu poate fi decât de folos pentru administraţie. Voiu continua să-mi fac datoria până la sfârşit şi nu voiu înceta munca începută, până când nu voiu duce la bun sfârşit lucrul început. Mulţumesc încă odată tuturora pentru deosebita dragoste, cu care am fost înconjurat de dv. şi de felul cum m-aţi sărbătorit D-na EUG. APOSTOLESCU funcţionară oferă în numele funcţionarilor un frumos buchet de flori şi urează sărbătoritului sănătate. Banchetul a luat sfârşit la ora 5 d. a. când d. N. T. Popescu-Zorica a fost obiectul unei entuziaste manifestaţiuni de simpatie din partea participanţilor, care l-au ovaţionat îndelung. şiul lui H. I. prefectul Jud. Ilfov D. POPESCU-ZORICA DATORIILE COMERCIANŢILOR Secţia de Notariat a Tribunalului Ilfov, a judecat ori o interesantă cerere de anulare a tuturor formelor unui creditor şi a dat iar o importantă hotărâre în această privinţă. D. avocat Toma Dragu, împrumutase pe comerciantul cunoscut d. Temistocle Alexandrescu cu o sumă de aproape 2.0OO.000 lei garantată cu ipotecă. D. Temistocle Alexandrescu a cerut, pe baza art. 29 şi 6 din legea pentru reglementarea datoriilor agricole şi urbane să anuleze toate formele de urmărire şi să desfiinţeze conservatorul ce era numit pe imobilele ce garantau ipoteca. D. avocat Oncescu din partea creditorului a ridicat chestiunea că fiind vorba de un comerciant care face o cerere pentru o datorie garantată cu ipotecă, această datorie este exceptată de la beneficiul legei mai sus indicată. Tribunalul după, o lungă deliberare a hotărât că orice datorie chiar când este garantată cu ipotecă făcută însă de un comerciant este exceptată de la beneficiul legei și că ideci nu i se poate aplica nici moratoriu. Tribunalul a respins clar contestația prin care se cerea anularea tuturor formelor de urmărire a imobilelor d-lui Temistocle Alexandrescu. ACTIUNE PUBLICA IMPO- ~ TRIVA UNUIA CARE ÎNFIINTEAZĂ BĂNCI D, jude instructor al cab. VI G. Stratulat, a cercetat cazul d-lui Ştefan Morărescu Adina din str. Pătraşcu Vodă No. 1 care era trimis spre cercetare pentru un delict care frizează codul penal. Pe baza acestor cercetări de procuror Prosper Constantinescu a deschis acţiune publică împotriva acestuia potrivit art. 264 cod. com. care defineşte un delict special. Este vorba de aceea care lansează subscripţii pentru societăţi fictive făcând prospectul şi arătând un capital enorm dar în realitate inexistent. D. Ştefan Morăescu Adina înfiinţase Banca de Credit Financiar şi cea în prospect de 10.000.000 dintre care 25.000.000 deplin vărsaţi, în realitate însă erau problematici chiar 500.000 lei. SIFIS Cronica judiciară Raidul aviatorului Mattern PARIS, 9 (Rador). — Se comunică din Moscova că aviatorul Matter, silit să aterizeez din cauza unei pene de motor, și- a luat zborul de la Krasnoyarsk, plecând spre Chita. Inaugurarea primului spital Ioi orfani şi Discursul d-lui ministru D. R. Ioaniţescu dri dimineaţă a avut loc inaugurarea primului spital pentru invalizi, orfani şi văduve de războiu, înfiinţat de d. D. R. Ioaniţescu, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. La această solemnitate a asistat un mare număr de conducători de instituţii sanitare şi de asistenţă, precum şi d-nii: ministru D. R. Ioaniţescu, Petre Tudor şi dr. C. Deculescu secretari generali, precum şi Societatea Invalizilor, văduvelor şi orfanilor de războiu, împreună cu reprezentanţii lor. După oficierea serviciului religios, d. dr. Negulescu, directorul Spitalului, arată importanţa operei realizate şi face un istoric al vechiului dispensar, transformat şi mărit astăzi în acest spital. După ce promite concursul necondiţionat al întregului corp medical al nouei instituţii, d-sa exprimă mulţumiri d-lui ministru al muncii. D. căpitan Ionescu, invalid de războiu, director al Oficiului I. O. V, vorbeşte de importanţa spitalului pentru eroii neamului, cari încă mai suferă de pe urma rănilor ce au din timpul războiului. D-sa mulţumeşte deasemeni d-lui ministru şi îl asigură de întregul devotament al acestui oficiu. D. căpitan invalid Zamfir Apostol, vorbeşte de rolul important ce prezintă pentru invalizi noul adăpost de uşurare al rănilor lor. D. M. Văgăunescu, deputat, în numele comitetului central al I. O. V.ului, sprijinitorul de totdeauna al invalizilor în parlament, mulţumeşte d-lui ministru al muncii şi sănătăţii pentru opera realizată şi îl roagă să continue a acorda sprijin invalizilor, care au mare nevoie întrucât se găsesc cu mijloace materiale extrem de reduse. Cuvântarea d-lui ministru D. R. Ioaniţescu D. ministru al sănătăp face un istoric de ceea ce a găsit înglobat în ministerul sănătăţii pentru invalizii de războiu. Constatând că, invalizii, văduvele şi orfanii aveau într’adevăr o situaţiune, care merita o deosebită atenţiune şi primind din partea conducătorilor Societăţii invalizilor plângeri şi reclamaţiuni, a înţeles că trebuie să acorde o mai mare solicitudine acestor eroi ai neamului. In comparaţie cu alte state, unde invalizii au o deosebită ocrotire şi pot să-şi aibă asigurată existenţa cu sprijinul efectiv al statului, la noi dimpotrivă statul a făcut foarte puţin pentru aceştia, întrucât conducătorii O. V.-ului nu se puteau fixa pentru a cere un sprijin efectiv statului, — I. O. V. a fost trecut mai întâi la război, apoi la interne, la sănătate, iar la răsboi şi acum în urmă la ministerul muncii , d. ministru Ioaniţescu a ţinut să pună capăt acestei stări de lucruri şi a hotărât instituirea unui consiliu technic pentru fixarea unui program de lucru în vederea mai întâi a verificărei situaţiei invalizilor, iar mai apoi a fixărei unui regim mai omenesc pentru ei. Recunoaşte greutăţile prin care trec invalizii de războiu, întrucât din nenorocire sunt unii invalizi cari primesc pensii derizoriu, chiar de 100 lei pe lună. Şi tocmai pentru a le mai putea uşura viaţa a obţinut 7 milioane de la ministerul de interne în vederea ajutării pensiilor. Am afectat deasemeni patru milioane de lei pentru proteze, absolut necesare invalizilor mutilaţi, iar pentru asistenţa invalizilor am mai putut da o sumă de patru milioane lei. D. ministru Ioaniţescu ocupându-se de noul spital spune că, a înţeles să mărească acest dispensar şi să extindă diversele specialităţi medicale, astfel ca fiecare boală să poată fi tratată minuţios. Ştiu că, realizarea de faţă va aduce o mare uşurinţă pentru membrii I. OV.-ului şi că ea trebuie completată printr-o schimbare ce trebuie să acordăm invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu prin condiţiuni de trai mai demne. Adresându-se corpului medical, d. ministru Ioaniţescu face un călduros apel pentru ca vitejii neamului de odinioară să fie bine primiţi, să fie bine trataţi şi să plece însănătoşiţi. Desconsiderare pentru invalizi înseamnă, desconsiderare pentru țară. Recepţia de la primărie în onoarea echipelor sportive -oooxooo- Eri la orele 6 d. a. id. Dem. Dobrescu primarul general al Capitalei a oferit o recepţie în onoarea echipelor sportive cari luptă în „balcaniadă“. , SALUTUL D-LUI DEM. DOBRESU Primind pe oaspeţi d. Dem. Dobrescu a spus că este fericit că această frumoasă dispută a tinerimei balcanice are loc în Capitala României Mari. Această fraternitate pacifistă la care asistăm umple de bucurie acest popor român, pentru care pacea este o adevărată religie. Ţara noastră a fost în trecut Piemontul ţărilor balcanice, capitala noastră aspiră astăzi se devină Geneva Balcanilor. Va fi pentru noi o mare mândrie dacă vom putea simţi că părăsiţi Bucureştii mai uniţi şi mai înfrăţiţi, că noi am fost o legătură de pace şi pacificae. De la tinerimea sportivă aşteptăm noi„omul mai bun“ pentru că deviza voastră trebuie să fie: Potentins sive melior* Trebuie să vă daţi seama că învingătorii în sport sunt învingătorii unui eroism nou, şi eroismului păcii. Sportul şi turismul sunt două instrumente moderne de apropierea popoarelor pentru că prin ele noi ne cunoaştem mai bine şi a ne cunoaşte mai bine înseamnă deja a ne iubi. In curând popoarele răsboinice vor fi izgonite din umanitate. In marea ligă a naţiunilor pacifiste, nu va avea loc decât pentru „cei mai buni“ ai omenirii. Credeţi-mă că capitala noastră şi ţara noastră întregită apreciază cum se cuvine simbolul acestei balcaniade sportive şi în numele capitalei noas- tre vă rugăm să spuneţi ţărilor voastre că Bucureştii vă iubesc şi vă consideră ca pe proprii săi copii pentru că vede în voi viitorul atât de frumos al popoarelor balcanice. Trăiască patria balcanică a tuturor popoarelor din Balcani. RĂSPUNSUL ŞEFULUI DELEGAŢIEI GRECEŞTI A răspuns d. Costaudaras şeful delegaţiei greceşti, care spune că e„ foarte fericit de a putea, să exprime recunoştinţa d-lui primar şi populaţiei Bucureştilor, pentru primirea atât de mişcătoare pe care a făcut-o în tot timpul şederii în Bucureşti. Este o adevărată fericire de a ne afla între d-voastră şi de a beneficia de ospitalitatea d vs. După ce mulţumeşte din nou d-lui primar, d. Costandaras face o urare: ca toate oraşele mari să aibă norocul de a avea un primar care să aibă pentru atletism aceleași sentimente ca d. Dobrescu. Conferinţele medicilor c. f. r. D. dr. N. Demetriad, directorul serviciului medical c. f. r., a dispus ca medicii c. f. r. de circumscripţie să ţină — în cursul anului 1933 — conferinţe populare şi pe înţelesul tuturor în centrele importante ceferiste. Conferinţele se vor ţine —de către medici — în ocaziuni festive pentru a participa cât mai mulţi ceferiști, fixându-se următoarele date: Intre 10—20 Iunie, 20—30 Iunie, 1- 10 Septembrie, 10—20 Septembrie, 20—30 Septembrie și 10—20 Octombrie. r* V CI inspecţiile d-lui ministru Gusti in judetul Caras -pooloooDupă cum se ştie d. prof. D. Guşti, ministrul instrucţiunii, a însoţit pe Suveran în călătoria făcută în Banat. După terminarea festivităţilor de la Oraviţa şi Herculane, d. ministru Guşti, a rămas în judeţul Caraş spre a inspecta şcoalele. Astfel d-sa a vizitat comunele Grelova-Montana şi Crelova-Româ-n1a. In această din urmă a găsit localul şcoalei complect neglijat In această comună d. ministru a găsit un plugar cărturar, pe Dimitrie Brânzeu, care are o bibliotecă de două mii de volume. La Răcăşdia a vizitat şcoala primară şi cea de ţesătorieIn coamna Cacoveiu, d. ministru a fost primit de învăţător şi de corul căminului cultural «Mihai Viteazul». D. prof. D- Gusti, a îndemnat pe săteni la bună înţelegere şi înfrăţire în jurul instituţiilor de cultură: biserica, şcoala şi căminul cultural . A vizitat apoi biserica satului D-sa a vizitat apoi şcoalele din Rachitova şi Ilidia. La Bozovici, d. ministru a rămas cu o rea impresie despre şcoala de meserii, care se află într’o mizerie de nedescris. S’a decis ca această şcoală să fie mutată la Oraviţa, într’un local oferit de prefectura judeţului. D-sa a mai inspectat şcolile şi bisericile din comunele Rugăria, Prigor şi Peturi. La Oraviţa a vizitat şcoala de fete «Notre Dame» liceul «General Dragalina», gimnaziul de fete şi şcolile primare.