Dreptatea, iunie 1933 (Anul 7, nr. 1705-1729)

1933-06-11 / nr. 1713

2 ANTINEVRALGIC DR. NANU-MUSCEL Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc Se vinde numai în cutii originale Conţinând două buline şi cu semnă­tura doctorului. . ^ Depozit Farmacia N. Popovici­­ Bucureşti Calea Rahovei 237 A­VIZ Se aminteşte patronilor şi conducă­torilor de întreprinderi industriale şi comerciale, că după 15 Iunie a. c. tre­buie să depună copii după listele de plata de pe lunile Aprilie şi Maiu a. c., achitând odată cu depunerea lis­telor de plată Contribuţia Suplimen­tară de 1,20 la sută asupra totalului salariilor efectiv plătite. Listele de plată po­t fi întocmite ca în trecut adăugându-se coloanele spe­ciale cerute de Casa Asigurărilor So­ciale din Bucureşti, în care să se trea­că reţinerile pentru cotizaţiile prevă­zute în Legea pentru Unificarea Asi­gurărilor Sociale. Pentru întreprinderile, care până în prezent nu au avut formulare speciale de liste de plată, Casa Asigurărilor Sociale din Bucureşti, pune la dispo­­ziţia lor, în mod gratuit, modele înso­ţite de instrucţiunile necesare. DIRECŢIUNEA CASEI ASIGURĂRILOR SOCIALE BUCUREŞTI Str. Piaţa Amzei No. 3 ----popou—— ROMANIA Primăria comunei Pogoneşti JUDEŢUL TUTOVA publicaţie: No. 532 Se aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de 25 Iunie 1933, ora 10, se va ţine o licitaţie publică cu ofertă închi­să şi sigilată şi fără supra ofertă la primăria comunei Pogoneşti, pentru darea în întreprindere a localului de construirea localului primăriei. 1. Valoarea lucrării după deviz este de lei 125­ 000. Termenul pentru executa­rea lucrării este de 3 luni. Concurenţii î vor depune o garanţie de 5 la sută d din valoarea lucrării. Cadtul de sarcini, devizul, proectul Şi toate condiţiunile se pot vedea în fiecare zi la cancelaria primăriei. Dis­­poziţiunile art. 80—110 din legea Con­tabilităţii Publice şi art. 31—53 C. C. L., sunt aplicabile.­­• Primar, (Indescifrabil). Notar, (Indescifrabil). - ooXoo------­ Primăria comunei Jarestea JUDEŢUL PUTNA PUBLICAŢIE No. 547, 2 Iunie 1933 Se aduce la cunoştinţa celor intere­saţi că în ziua de 22 Iunie 1933 ora­­10 a. m. se va ţine pentru a doua oară licitaţie publică, cu oferte închise şi ■sigilate în oficiul Primăriei Jarestea, pentru construcţia locuinţei directora­­tului şcoalei primare de băeţi din lo­calitate. Preţul după deviz lei 250 000. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice, regulamnetul Oficiului cen­tral de licitaţii şi normelor publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iu­nie 1931. Termenul de executarea lucrării este de 90 zile dată care curge dela facerea contractului. Toate persoanele cari vor lua parte la licitație vor depune garanţia pro­vizorie de 5 la sută din valoarea ofer­tei. Ofertele se va face în conformitate cu caietele de sarcini cari pot fi vă­zute la oficiul acestei primării în fie­care zi de lucru. Supra oferte nu se primesc. In cazul când la termenul arătat mai sus, licitaţia nu va da rezultate favorabile pentru o comună se va ţine o nouă licitaţie şi în aceleaşi condiţi­­uni, pentru ultima dată 5 Iulie 1933. PRIMAR, (Indescifrabil). Primăria oraşului Ramnicu-sarat PUBLICAŢIUNE [n­ In ziua de 22 Iunie 1933, orele 10 dimineaţa se va ţine licitaţiune pu­blică cu termen de urgenţă prin o­­ferte închise şi sigilate în localul acestei Primării, pentru procura­rea şi montarea unei pompe verti­cale la sonda de apă No. 2 din a­­cest oraş. Termenul de furnizare nu va de­păşi cin'»» săptămâni dela perfecta­rea colenzei. Condiţiunile speciale pentru fur­nizarea acestei pompe se pot vedea în orice zi de lucru în cancelaria serviciului technic comunal. P­rimar, D .r. LUPESCU. Comptahy A. MORARESCU. No. 3823 din fl .Iunie 1933. -----1 .../1 ROMÂNIA Prefectura Judeţului Durostor Serviciul administrativ. PUBLICATIV/NE No. 8422, 2 Iunie 1933 Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi, că în ziua de 19 I­sxdffl 1933 orele 11 dimineaţa, se vss lici­taţie publică în localul Prefectu­rei Durostor, situat în oraşul Si­­listra, strada Carol No. 3, pentru aprovizionarea acestei prefecturi, cu 2000 (două mii nouă sute) stâlpi de telefon. Licitaţia se va ţine cu oferte în­chise şi sigilate. Odată cu oferta, concurenţii vor depune în plic separat o garanţie provizorie de 5 la sută din valoarea întregei furnituri în efecte de stat, sau garantate de stat, cu borderou de proprietate, sau în recepție de consemnarea sumei la una din Ad­­ministraţiiel financiare din ţară. Termenul în care se va face pre­darea materialelor este de 10 zile de la data adresei Prefecturii prin care se face cunoscut adjudecarea definitivă. Supra oferte nu se pri­mesc. D-nii concurenţi pot lua cunoştin­ţă despre cadtul de sarcini, la Pre­fectura jud. Durostor, Serv. Ac­­tiv, în zilele şi orele de serviciu. Dispoziţiunile art. 88-110 din le­ge®, comptabilităţii Publice, pre­cum şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor Ad­ţiunilor pu­blice, înserate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931, sunt apli­cabile şi licitaţiei de faţă. Prefect Leon Gheorghiu. Şeful Serviciului Gh. Duţescu. Prefectura Judeţului Brăila Serviciul Financiar PUBLICAŢIE No. 7109, 6 Iunie 1933 J.S - ----- i'h Se duce la cunoştinţa celor intere­saţi că în ziua de 26 Iunie 1933, ora 11, se va ţine licitaţie în localul pre­­fecturei judeţului Brăila, situat în Brăila, str. N. Gr. Filipescu No. 17, li­citaţie publică cu termen scurt pentru: 1. Transportul cu carul a 390 m. c. piatră spată și savura de granit, din depozitul situat pe malul Dunărei, în portul Brăila, punctul Conoasor, pe şoseaua jud. Brăila—Focşani klm. 12—17. Valoarea acestui transport este, con­form devizului de lei 87.493, iar ter­menul de executare este de 20 zile. 2. Manopera lucrărilor de recons­trucţia şoselei judeţene Brăila—Slobo­zia klm. 3 — klm. 6+500, cuprinzând scarificarea, nivelarea terasamentelor, aranjarea patului, aşternerea de pia­tră spartă, aprovizionarea şi aşterne­­■rea nisipului, cilindrarea, executarea şanţurilor şi aranjarea banchetelor. Valoarea acestei manopere este, con­n­­form devizului de lei 310.000, iar ter­menul de executare este de 45 zile. Solcitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea Con­tabilităţii Publice, regulamentul ofi­ciului central de licitaţii şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor la administraţiile publice. Persoanele care vor lua parte la li­citaţie, vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5 la sută din valoa­ra to­tală a transportului şi manoperei, iar oferta se va face numai în conformi­tate cu caietele de sarcini, cari se pot vedea în zilele şi orele de lucru la prefectura judeţului Brăila.­­,,, Prefect, IONEL MARINESCU Şeful serviciului, ION G. TEODORESCU -00X00-GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA RADIO S­AM­BATA IO IUNIE 1933 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (plăci de gramofon): In­termezzo din «Manon Lescaut» de Puc­cini, executat de oreb. Simfonică din Milano, dirijată de Molatoli (C); Aria Rosinei din «Bărbierul din Savila» de Bossini, cântată de Marguerita Salvi (C), Srenada ţigănească de Valdez şi Meditaţia din Thais de Massenet, exe­cutată de Prihoda la violină (H­M), Se­­lecţiuni din «Tosca» de Puccini, exe­cutată de orch. New Queen’s Hall (C), Cor din «Cavaleria Rusticană» de Mas­cagni, executat de corul şi orch. Operei de stat din Berlin. Muzică uşoară. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon: Muzică uşoară. ORA ŞCOLARILOR (curs superior) 17.00: Em. Bucuţa: Excursiile şcolare. 17.20: G. Breazul. 17.40: O. Nedelcu: Viaţa şcolară. 18.00: Orchestra Sibiceanu: Arii naţio­nale; Waldteufel: întoarcerea primăve­­rii-vals; Er. Lehar: Selecţiuni din ope­reta «Ţareviciul»; eu nu ştiu de ce n’am pace-romanţă; Ariii populare; Petrini: Silvana-boston; Travaglia: Un bicchiere de Porto; Simons: Martha-lied; Spen­­ner: We Know - foxtrot. 19.00: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra Sibiceanu: Arii naţio­nale; Reccee: Reverie d'automme; Elly Roman: Tu nu mai eşti a mea; Sârba de la Brăila. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Dr. V. Voiculescu: Viaţa la munte. 20.20: Plăci de gramofon. 20.30: Prof. N. Al. Rădulescu: Ţara Vrancei. PROGRAM DE SEARA 21.00: Transmisiune de la Ateneu: Fe­stivalul de Gală a Sidicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, sub înal­tul Patronaj al Majestăţei Sale Regelui: Valeriu Popa-Neacşa-bariton: Giordano, Caro mio ben Paolo Tosti: Non t’amo piu, Tomel Spătaru-temor de la Opera Română din Cluj: Donizetti: Una fur­tiva lacrima; Rachmaninoff: Cântec georgian; d-na Lya Pop-mezzo-soprană, dela Opera Română din Cluj: Henri Duparc: La Vague et la Cloche; Gluck: Alceste—Divinités du Styx; Petre Ștefă­­nescu-Goangă-bariton, dela Opera Ro­mână din Cluj: Massenet: Herodiade, Vision, Arie din Benvenuto Diaz; d-na Aca de Barbu-soprană dramatică dela Operea Română din Cluj: Verdi: «Bal Mascat», Aria Antalei din act. III, tabl. 3 Weber: «Oberon», Aria Reziei; Octav Arbore Calmuski — dela Opera Ro­mână din Cluj: Puccini: «Fanciula dein West»; Ch’ella mia creda Giordano: «Andréa Chénier» Improviso; d-na Lya Pop şi Petre Ştefănescu-Goangă; Saint Saens: «Samson şi Dalila» duetul din actul II; Alexandru Grozuţa tenor; Gui­­laume Şorban: Pată mare (poezie da O. Goga); Guilaume Şorban: Dorurile mele; Ioan Ignaton« Când aud cucul cântând; Filaret Barbu: Bătrâneţe, haine rele; Valeriu Popa-Necşa-bariton: Dimitriu: Eu mă duc, codrul rămâne, cântec popular ardelenesc: «Murguleţ»; d-na Aca de Barbu: Sabin Drăgoi: Cri­­zantame; G. Dima: Vai bădiţă, dragi ne-avem; Temei Spătaru: G. Dima: De ce nu vii; Sabin Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Octav Arbore Calmuski: Sabin Drăgoi: «Năpasta» Doina lui Dra­­gomir; M. Negrea: Melancolie; Nic. Bretan: Lae Chiorul;­­d-na Lya Pop: Tib Brediceanu: Bade, pentru ochii tăi, Floare lui, floare trecut; La pian: d-na Adrienne Calmuski. 23.00, Radio Jurnal. iminenţa femeii asupra evoluţiei sociale OOOXOOO­ (Continuare din pagina I-a) Kci fiind rezultanta cauzală a unei evoluţii de mii de ani de cultură omenească — evoluţie care a însu­mat deja de repeţite ori şi toate divagările extremiste şi a profi­­tat de multe experienţe costisitoa­re — nu poate fi înlocuită cu nici o improvizaţie, ci trebue cruţată de­­oscilaţii şi perturbări disolvante. Feminismul luminat nu urmăreş­te distrugerea valorilor dobândite prin trudă de secole a civilizaţiei omeneşti, ei din contră năzuieşte la o muncă constructivă, care ba­­zându-se pe temelia solidă a trecu­tului, evoluează mai încet dar si­gur spre organizări mai desăvârşite în viitor. Pe lângă criza generală, noi tra­versăm şi o criză specială a fe­m­eii! Mentalitatea ei, graţie rostu­lui ei firesc în lume, se reazimă mai mult pe conservarea tradiţiei. După cum în gospodăria familiei, păstrează patrimoniul câştigat, sub raport material cât şi moral­­ieii în viaţa publică îi revine a­celaş rol de a conserva şi de a con­solida temeliile, deci bunurile acu­mulate prin experienţă, munca şi jertfa generaţiilor trecute. Răpită de această bază a fiinţei ei — de tradiţie rămâne prada desorien­­tării şi fluctuează pe valurile agi­tate ale vieţii, ca o corabie fără bu­solă. Nu tot astfel se pare proble­ma pentru bărbat. El este prin ex­celenţă factor al propulsiunii, ră­mâne şi în timp de crize în rolul său normal. Există legi imuabile ale firii, con­cluziile lor sunt formulate în axio­mele datinilor şi virtuţilor strămo­şeşti, iar paza lor este dată în gri­ja conservatismului femenin. Femei române, întorceţi-vă spre scutul acestor virtuţi, cari atâtea veacuri vitrege dearândul ne-au a­­părat fiinţa noastră etnică şi cre­deţi, că vor fi şi de astădată în sta­re să ne ajute peste greutăţile a­­cestor timpuri grele ,cari sunt me­nite însă, să ne conducă spre pro­gres EXTRACT No. 33921 D. Grigori D. Munteanu din corn. Bogdăneşti, cu petiţia înreg. No. 32632 din 3 Octombrie 1932, cere să fie di­vorţat de soţia Maranda Gr. Muntea­nu, pentru cazuri determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat copila Balaşa de 8 ani şi Gheorghe de 6 ani. Termen la 15 Iunie 1933. Pentru satisfacerea art 285 C. civ., prezentul extract se va publica în zia­rul «Dreptatea». Grefier, (Indescifrabil). Dosar No. 3093/932 Ter. la 15 Iunie 1933 f înfiinţarea a 2 batalioane de grăniceri Joi a apărut decretul regal pen­­tru înfiinţarea, pe ziua de 8 iunie, a două nouă batalioane grănice­­reşti: batalionul I din regiunea Bistriţa-Năsăud şi batalionul II din regiunea Banat. Aceste unităţi intră în compune­rea organică a diviziei de gardă. «DREPTI­ TEA» Germania in preajma unei catastrofe financiare ?­ ­Continuare rul şi oamenii de afaceri ai State­­lor­ Unite, Germania a pompat ca­pitaluri frumoase cu care şi-a plă­tit... reparaţiile, a raţionalizat indu­stria, a modernizat comunele, îm­prumuturile nu s’au făcut pe cale oficială. Fiecare oraş şi orăşel ger­man, fiecare judeţ, apoi fiecare pro­vincie au contractat împrumuturi pe piaţa americană. Nu mai vorbim de particulari. Orice ramură indus­trială s’a înoit şi perfecţionat în pe­rioada de înflorire cu capital ame­rican. Din 30 miliarde mărci (adică 1200 miliarde lei) pe care Germania i-a împrumutat din America, peste 15 miliarde mărci i-a trimis înapoi ca reparaţii. A plătit creditorii cu banii pe ca­re i-a împrumutat de la ei şi a mai rămas cu încă 15 miliarde mărci în ţară. In momentul când acordarea de credite străine Germaniei a în­cetat — cam la sfârşitul lui oc­tombrie 1929 — au început tratati­vele pentru a nu plăti nici o repa­raţie. Dr. Hjalmar Schacht a declarat zilele acestea: «stabilitatea mărcii o menţinem prin restricţiuni la devi­ze. Banca Reichului nu poate să in­tervină pe piaţa aurului şi a devi­zelor străine pentru că nu mai are nici o rezervă de aur sau devize­Aceste lipsuri au condamnat Ban­ca Reichului la inacţiune. Există pericolul, ca rezervele Băncii să a­ din pag. I­ a­­ jungă la zero. Dacă se continuă e­­voluţia în acest sens, marca germa­nă se află în pericol. Vânzările de mărci în străinătate nu mai pot fi stăvilite. Aceasta însemnează, că a­­jungem cu siguranţă, la un disagio oficial al mărcii germane şi vom a­­vea din nou o devalorizare a mărcii, care va însemna o catastrofă mai mare decât aceea din 1923. O NOUA CATASTROFA FINAN­CIARA IN GERMANIA? In momentul când preşedintele Băncii Naţionale a Reich-ului tra­tează cu creditorii străini pentru neplata datoriilor, cabinetul hotăre­­şte să aloce 1 miliard mărci (40 mi­liarde lei) pentru lucrări de utili­tate publică. Evident, finanţele publice şi pri­vate ale Germaniei sunt secătuite. Secătuite, în primul rând, de inver­stiţiile făcute fără socoteală, care au raţionalizat şi pus la punct a­­paratul economic cu ultimile cerin­ţe ale ştiinţei contimporane, pentru ca odată cu izbucnirea crizei să fie obligată a închide obloanele fabri­cilor şi atelierelor. Contradicţiile adânci din mărun­taiele organismului economic au nă­ruit şi această îmbogăţire a Ger­maniei pe spinarea Statelor­ Unite. îmbogăţirea virtuală persistă ca o comoară închisă într’o vitrină de sticlă pe care nimeni nu are drep­tul să o utilizeze. PETRE PANDREA -OOQXOOO­ Jo­­d. Popescu-Zorica prefectul jud. Ilfov» a fost sărbătorit prin­­tr’un banchet, dat de funcţionarii p­refecturi­i, la restaurantul Enescu D-sa împlinind un an de când se află în fruntea prefecturii jud. Il­fov, funcţionari, prieteni politici şi personali au ţi­nut să-şi manifeste dragostea faţă de şeful lor şi în mod public. Protoereul Popian deschizând se­ria toasturilor arată meritele sărbă­toritului, aducându-i laude pentru modul cum a ştiut să se comporte în fruntea trebilor administrative ale judeţului. V. Ion Ispir, directorul prefectu­rii, explică rostul sărbătoririi d-lui Popescu-Zorica, care împlineşte un an, de când se găseşte în fruntea prefecturii, în care timp a creiat o eră nou de muncă, cu rezultate prac­ti­ce. D-nii Stoica, durea avocat al ju­deţului îşi exprimă satisfacţia că poate constata o sărbătorire bine­meritată a unui om, care în ciuda tuturor, a ştiut întotdeauna să fie la datorie. D-nii Marinescu, Dr. Şerbănescu, prim pretor, aduc elogii pentru munca depusă în viaţa rurală a ju­deţului. D. C. Sârbu şef de serviciu, mulţu­meşte în numele funcţionarilor din prefectură pentru modul părintesc cum a înţeles nevoile celor mici cu care a fost un adevărat colaborator. Funcţionarii judeţului îi vor fi veş­nic recunoscători, închee d-sa. D-na Apostolescu în numele func­ţionarelor, aduce elogii pentru felul cum a ştiut să selecţioneze funcţio­narii buni. RĂSPUNSUL SĂRBĂTORITULUI D. N. T. POPESCU-ZORICA, mulţumeşte tuturor pentru dragos­tea cu care sau elogiat şi sărbăto­rit. Desigur că administrația este una din cele mai grele manifestări so­ciale şi de multe ori eşti silit să iei măsuri, care să ă nu împace pe toa­tă lumea. Totuşi dacă măsurile pe care le ordoni sunt echitabile şi în spiritul legii, ele pot satisface chiar pe acei, care nu au fost sa­tisfăcuţi. Legalitatea şi spiritul de dreptate m-au călăuzit în viaţă şi aceasta îmi este evanghelia vieţii mele. Recunosc că conduc un judeţ în timpuri extrem de grele şi anumite măsuri pe care am fost nevoit să le iau; dacă au prejudiciat pe unii, a­­ceasta se datoreşte efectelor legilor, pe care înţeleg să le aplic, cu toată conştiinciozitatea. Manifestarea dv. de astăzi, de a mă sărbători îmi umple sufletul de bucurie şi-mi dă puteri de muncă şi mai mari, pentru a putea să le fo­losesc în slujba binelui obştesc. Strângerea rândurilor dintre con­ducător şi colaboratori nu poate fi decât de folos pentru administraţie. Voiu continua să-mi fac datoria până la sfârşit şi nu voiu înceta munca începută, până când nu voiu duce la bun sfârşit lucrul început. Mulţumesc încă odată tuturora pentru deosebita dragoste, cu care am fost înconjurat de dv. şi de fe­lul cum m-aţi sărbătorit D-na EUG. AP­OSTOLESCU func­ţionară oferă în numele funcţiona­rilor un frumos buchet de flori şi urează sărbătoritului sănătate. Banchetul a luat sfârşit la ora 5 d. a. când d. N. T. Popescu-Zorica a fost obiectul unei entuziaste mani­­festaţiuni de simpatie din partea participanţilor, care l-au ovaţionat îndelung. şiu­l­ lui H. I. prefectul Jud. Ilfov D. POPESCU-ZORICA DATORIILE COMERCIANŢILOR Secţia de Notariat a Tribunalului Ilfov, a judecat ori o interesantă ce­rere de anulare a tuturor formelor unui creditor şi a dat iar o impor­tantă hotărâre în această privinţă. D. avocat Tom­a Dragu, împrumutase pe comerciantul cunoscut d. Temistocle Alexandrescu cu o sumă de aproape 2.0OO.000 lei garantată cu ipotecă. D. Temistocle Alexandrescu a cerut, pe baza art. 29 şi 6 din legea pen­tru reglementarea datoriilor agricole şi urbane să anuleze toate formele de urmărire şi să desfiinţeze conser­vatorul ce era numit pe imobilele ce garantau ipoteca. D. avocat Oncescu din partea cre­ditorului a ridicat chestiunea că fiind vorba de un comerciant care face o cerere pentru o datorie garantată cu ipotecă, această datorie este excep­tată de la beneficiul legei mai sus indicată. Tribunalul după, o lungă de­liberare a hotărât că orice datorie chiar când este garantată cu ipotecă făcută însă de un comerciant este exceptată de la beneficiul legei și că ideci nu­ i se poate aplica nici mora­toriu. Tribunalul a respins clar con­testația prin care se cerea anularea tuturor formelor de urmărire a imo­bilelor d-lui Temistocle Alexandrescu. ACTIUNE PUBLICA IMPO- ~ TRIVA UNUIA CARE ÎNFIIN­TEAZĂ BĂNCI D, jude instructor al cab. VI G. Stratulat, a cercetat cazul d-lui Şte­fan Morărescu Adina din str. Pă­­traşcu Vodă No. 1 care era trimis spre cercetare pentru un delict care frizează codul penal. Pe baza aces­tor cercetări de procuror Prosper Constantinescu a deschis acţiune pu­blică împotriva acestuia potrivit art. 264 cod. com­. care defineşte un de­lict special. Este vorba de aceea care lansează subscripţii pentru societăţi fictive făcând prospectul şi arătând un capital enorm dar în realitate ine­xistent. D. Ştefan Morăescu Adina înfiinţase Banca de Credit Financiar şi cea în prospect de 10.000.000 dintre care 25.000.000 deplin văr­saţi, în realitate însă erau problema­tici chiar 500.000 lei. SIFIS Cronica judiciară Raidul aviatorului Matte­rn PARIS, 9 (Rador). — Se comunică din Moscova că aviatorul Matter, silit să aterizeez din cauza unei pene de motor, și- a luat zborul de la Krasnoyarsk, plecând spre Chita. Inaugurarea primului spital I­oi orfani şi Discursul d-lui ministru D. R. Ioaniţescu dri dimineaţă a avut loc inaugura­rea primului spital pentru invalizi, orfani şi văduve de­ războiu, înfiinţat de d. D. R. Ioaniţescu, ministrul mun­cii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. La această solemnitate a asistat un mare număr de conducători de institu­ţii sanitare şi de asistenţă, precum şi d-nii: ministru D. R. Ioaniţescu, Petre Tudor şi dr. C. Deculescu secretari generali, precum şi Societatea Invali­zilor, văduvelor şi orfanilor de răz­boiu, împreună cu reprezentanţii lor. După oficierea serviciului religios, d. dr. Negulescu, directorul Spitalului, arată importanţa operei realizate şi face un istoric al vechiului dispensar, transformat şi mărit astăzi în acest spital. După ce promite concursul necon­diţionat al întregului corp medical al nouei instituţii, d-sa exprimă mulţu­miri d-lui ministru al muncii. D. căpitan Ionescu, invalid de răz­boiu, director al Oficiului I. O. V­, vor­beşte de importanţa spitalului pentru eroii neamului, cari încă mai suferă de pe urma rănilor ce au din timpul războiului. D-sa mulţumeşte dease­­meni d-lui ministru şi îl asigură de întregul devotament al acestui oficiu. D. căpitan invalid Zamfir Apostol, vorbeşte de rolul important ce prezin­tă pentru invalizi noul adăpost de u­­şurare al rănilor lor. D. M. Văgăunescu, deputat, în nu­mele comitetului central al I. O. V.­­ului, sprijinitorul de totdeauna al in­valizilor în parlament, mulţumeşte d-lui ministru al muncii şi sănătăţii pentru opera realizată şi îl roagă să continue a acorda sprijin invalizilor, care au mare nevoie întrucât se gă­sesc cu mijloace materiale extrem de reduse. Cuvântarea d-lui ministru D. R. Ioaniţescu D. ministru al sănătăp face un is­toric de ceea ce a găsit înglobat în mi­nisterul sănătăţii pentru invalizii de războiu. Constatând că, invalizii, vă­duvele şi orfanii aveau într’adevăr o situaţiune, care merita o deosebită a­­tenţiune şi primind din partea condu­cătorilor Societăţii invalizilor plân­geri şi reclamaţiuni, a înţeles că tre­buie să acorde o mai mare solicitudine acestor eroi ai neamului. In comparaţie cu alte state, unde in­valizii au o deosebită ocrotire şi pot să-şi aibă asigurată existenţa cu spri­jinul efectiv al statului, la noi dimpo­trivă statul a făcut foarte puţin pentru aceştia, întrucât conducătorii­­ O. V.-ului nu se puteau fixa pentru a cere un sprijin efectiv statului, — I. O. V. a fost trecut mai întâi la război, apoi la interne, la sănătate, iar la răsboi şi acum în urmă la ministerul muncii , d. ministru Ioaniţescu a ţinut să pună capăt acestei stări de lucruri şi a ho­tărât instituirea unui consiliu technic pentru fixarea unui program de lucru în vederea mai întâi a verificărei si­­tuaţiei invalizilor, iar mai apoi a fi­­xărei unui regim mai omenesc pen­tru ei. Recunoaşte greutăţile prin care trec invalizii de războiu, întrucât din ne­norocire sunt unii invalizi cari primesc pensii derizoriu­, chiar de 100 lei pe lună. Şi tocmai pentru a le mai putea uşura viaţa a obţinut 7­ milioane de la ministerul de interne în vederea aju­tării pensiilor. Am afectat deasemeni patru milioane de lei pentru proteze, absolut necesare invalizilor mutilaţi, iar pentru asistenţa invalizilor am mai putut da o sumă de patru milioane lei. D. ministru Ioaniţescu ocupându-se de noul spital spune că, a înţeles să mărească acest dispensar şi să extindă diversele specialităţi medicale, astfel ca fiecare boală să poată fi tratată minuţios. Ştiu că, realizarea de faţă va aduce o mare uşurinţă pentru membrii I. O­­V.-ului şi că ea trebuie completată printr-o schimbare ce trebuie să acor­dăm invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu prin condiţiuni de trai mai demne. Adresându-se corpului medical, d. ministru Ioaniţescu face un călduros apel pentru ca vitejii neamului de odi­nioară să fie bine primiţi, să fie bine trataţi şi să plece însănătoşiţi. Descon­siderare pentru invalizi înseamnă, desconsiderare pentru țară. Recepţia de la primărie în onoarea echipelor sportive -oooxooo- Eri la orele 6 d. a. id. Dem. Dobrescu primarul general al Capita­lei a oferit o recepţie în onoarea e­­chipelor sportive cari luptă în „bal­caniadă“. , SALUTUL D-LUI DEM. DO­­BRESU Primind pe oaspeţi d. Dem. Do­­brescu a spus că este fericit că a­­ceastă frumoasă dispută a tinerimei balcanice are loc în Capitala Ro­­mâniei­ Mari. Această fraternitate pacifistă la care asistăm umple de bucurie acest popor român, pentru care pacea este o a­­devărată religie. Ţara noastră a fost în trecut Piemontul ţărilor balcanice, capitala noastră aspiră astăzi se de­vină Geneva Balcanilor. Va fi pentru noi o mare mândrie dacă vom putea simţi că părăsiţi Bucureştii mai uniţi şi mai înfrăţiţi, că noi am fost o legătură de pace şi pacificae. De la tinerimea sportivă aşteptăm noi­„omul mai bun“ pentru că de­viza voastră trebuie să fie: Potentins sive melior* Trebuie să vă daţi seama că în­vingătorii în sport sunt învingătorii unui eroism nou, şi eroismului păcii. Sportul şi turismul sunt două instru­mente moderne de apropierea po­poarelor pentru că prin ele noi ne cunoaştem mai bine şi a ne cunoa­şte mai bine înseamnă deja a ne iubi. In curând popoarele răsboinice vor fi izgonite din umanitate. In ma­rea ligă a naţiunilor pacifiste, nu va avea loc decât pentru „cei mai buni“ ai omenirii. Credeţi-mă că capitala noastră şi ţara noastră întregită apreciază cum se cuvine simbolul acestei balcaniade sportive şi în numele capitalei noas-­ tre vă rugăm să spuneţi ţărilor voas­tre că Bucureştii vă iubesc şi vă consideră ca pe proprii săi copii pen­tru că vede în voi viitorul atât de fru­mos al popoarelor balcanice. Trăiască patria balcanică a tuturor popoarelor din Balcani. RĂSPUNSUL ŞEFULUI DELE­GAŢIEI GRECEŞTI A răspuns d. Costaudaras şeful delegaţiei greceşti, care spune că e„ foarte fericit de a putea, să exprime recunoştinţa d-lui primar şi popula­ţiei Bucureştilor, pentru primirea a­­tât de mişcătoare pe care a făcut-o în tot timpul şederii în Bucureşti. Este o adevărată fericire de a ne afla între d-voastră şi de a bene­ficia de ospitalitatea d­ vs. După ce mulţumeşte din nou d-lui primar, d. Costandaras face o u­­rare: ca toate oraşele mari să aibă norocul de a avea un primar care să aibă pentru atletism aceleași senti­mente ca d. Dobrescu. Conferinţele medicilor c. f. r. D. dr. N. Demetriad, directorul serviciului medical c. f. r., a dispus ca medicii c. f. r. de circumscripţie să ţină — în cursul anului 1933 — conferinţe populare şi pe înţelesul tuturor în centrele importante ce­feriste. Conferinţele se vor ţine —de către medici — în ocaziuni festive pentru a participa cât mai mulţi ceferiști, fixându-se următoarele date: Intre 10—20 Iunie, 20—30 Iunie, 1- 10 Septembrie, 10—20 Septembrie, 20—30 Septembrie și 10—20 Octom­brie. r* V­ CI inspecţiile d-lui ministru Gusti in judetul Caras -poolooo­După cum se ştie d. prof. D. Guşti, ministrul instrucţiunii, a în­soţit pe Suveran în călătoria făcu­tă în Banat. După terminarea festivităţilor de la Oraviţa şi Herculane, d. minis­tru Guşti, a rămas în judeţul Ca­­raş spre a inspecta şcoalele. Astfel d-sa a vizitat comunele Grelova-Montana şi Crelova-Româ-n1a. In această din urmă a găsit loca­lul şcoalei complect neglijat In a­­ceastă comună d. ministru a găsit un plugar cărturar, pe Dimitrie Brânzeu, care are o bibliotecă de două mii de volume. La Răcăşdia a vizitat şcoala pri­mară şi cea de ţesătorie­­In coamna Cacoveiu, d. ministru a fost primit de învăţător şi de co­rul căminului cultural «Mihai Vi­teazul». D. prof. D- Gusti, a îndem­nat pe săteni la bună înţelegere şi înfrăţire în jurul instituţiilor de cultură: biserica, şcoala şi căminul cultural . A vizitat apoi biserica satului D-sa a vizitat apoi şcoalele din Rachitova şi Ilidia. La Bozovici, d. ministru a rămas cu o rea impresie despre şcoala de meserii, care se află într’o mizerie de nedescris. S’a decis ca această şcoală să fie mutată la Oraviţa, în­tr’un local oferit de prefectura ju­deţului. D-sa a mai inspectat şcolile şi bi­sericile din comunele Rugăria, Pri­­gor şi Peturi. La Oraviţa a vizitat şcoala de fete «Notre Dame» liceul «General Dragalina», gimnaziul de fete şi şcolile primare.

Next