Dreptatea, decembrie 1933 (Anul 7, nr. 1862-1887)

1933-12-01 / nr. 1862

A venit toamna», cu grijile ei... Chiria, lemnele, îmbrăcămintea şi atâtea altele... De unde atâţia bani?... La 7 şi 8 Decemvrie Lon­teria de Stat împarte 2450 câştiguri în valoare de 10­ milioane 360.000 Lei. Câştigurile principale sunt de 1.000.000 lei, 300.000 lei, 100.000 lei, 2 câştiguri de câte 50.000 lei, 5 câştiguri de câte 20.000; 10 de câte 15.000; etc. etc. Vaţi preschimbat lozul Dv. de Clasa l-a? Iar cei cari aţi neglijat să intraţi în joc la Clasă l-ă,­ nu credeţi că e momentul să intraţi măcar la Clasa 2-a? LOTERIA DE STAT PE CLASE A apărut Băiatul Popii roman de Tudor Teodorescu Branişte Editura Adevărul Lei 80 DU­RERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindecă numai prin Antinevralgie Or­­nanu-Muscel , cutii originale, conţinând 7 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, Calea Rahovei, 237 Radio JOI 30 NOEMBRIE 1933 Cugetări Ai parte, ai carte. N’ai carte, n’ai parte. Carte i un loz al Loteriei de Stat. * Singurul câştig uşor de care nu-i poate fi nimănui ruşine este un câştig la Loteria de Stat. Aveţi ocazia să-l realizaţi cu începe­re dela 30 August, de când încep tra­gerile clasei a V a Loteriei de Stat. * Cel mai perfect sistem de asigurare mutuală este Loteria de Stat. Şi cel mai idealist sistem,­­ întru­cât el e singurul dintre toate sisteme­le de asigurare socială care crează în­­tr’adevăr oameni fericiţi. Promovaţii Destinului nu au nevoie nici de stagiu, nici de ani de pensie, nici de infirmităţi şi nici de alte con­­dițiuni decât de a cumpăra un loz al Loteriei de Stat. * Unicul mijloc de a scăpa fulgerător de sărăcie este cumpărarea unui loz al Loteriei de Stat. 31 Nu vă luați după vorba cântecului: «Am un leu şi vreau să-l beau» Nu-l bea. Pune-1 de o parte şi strân­­ge-l spre a-ţi cumpăra un loz al Lote­riei de Stat. 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (plăci): Uvertură la «Ma­­rinarella, de Fuci», executată de orch. simfonică dr. Weissmann (C); Menuet de Boccherini și Milioanele lui Arle­­quin de Drigo, executate de de orch. B. B. C. Wireless, dirijată de Perey Pit (C); Potpuri din «Vânzătorul de păsări» de Zeller, executat de orch. Bernardo Galico, Zurich (C); Barcarola ] şi Vals Creol de Ceaikovsky, executate de muzica militară a Grănicerilor de Gardă, dirijată de Georg Miller, (C); Marşul triumfal din «Aida» de Verdi, executat de orch. simfonică din Milano şi Corul Operei Scala, dirijate de Mo­­latoni (C). 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). ORA COPIILOR 17.15: D-ra Lucia Demetrius: Lectură. 17.30: Muzică. 17.45: D-ra Alex. Demetrescu: Viaţa copiilor. 18.00: Orch. Gr. Dinicu: Arii naţio­nale; Leo Delibes: Pasul florilor-vals ; Garoafa roş ie­ şi Birul greu; Dilinov : Când minţi aşa frumos-tango; Aivaz : Deja-vals boston; Romanţe şi arii na­ţionale. 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orch. Gr. Dinien: Poleakyn : Canarii (solo vioară Gr. Dinicu); a) Ventura: De ce să mor-romanţă; b) Hora lui Chipan; Tranchant: Barca lui Yves; Oberfeld: Nu fi geloasă-vals; Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00; G. M. Cantacuzino: Cultul soa­relui. 2­120; N. Busuioceanu: Mişcarea ar­tistică de toamnă. 20.40; Walkyria, operă in 8 acte de Richard Wagner (plăci). După actul I. Scriitori români: wmmmm­m Două ani de activitate chirurgicala la spitalul Witting (Continuare din pag. I-a) dispoziţie 6 paturi; în acelaşi timp a dat concursul său preţios pentru punerea în funcţiune a spitalului, grăbind înfăptuirea lui în condi­­ţiuni cât mai potrivite scopului de a adăposti mizeriile omeneşti. Spirit constructiv şi bun organiza­tor, d. agregat I. Bejan nu şi-a în­deplinit complect dorinţa căci a în­tâmpinat piedeci în realizarea unei opere perfecte. De la înfăptuirea spi­talului, d. agregat Bejan, zi de zi a muncit cu energie şi devotament la crearea serviciului său, de­oarece domnia sa nu a intrat într’un ser­viciu deja format şi organizat de vre­un predecesor al său. Cu o ne­obosită tenac­tate a impus discipli­­na şi a educat personalul ajutător, asigurând astfel sp­­izaţilor un maximum de îngrijire şi stabilind o tehnică operatorie a înjghebat o echipă ch­rurgicală într’un centru operator, viitor frumos teren de studiu. In doi ani au fost internaţi 1903 bolnavi dintre care 581 nu au nece­sitat interventiuni mari ar restul de 1322 au fost operaţi aprinzând 145 de aparate gipsate — cu o mor­talitate de 36 la 1903 internaţi soco­tind 132 urgenţe trecute în serviciul nostru. In totalul interveni­lor mari am cuprins şi aparatele gipsate pe care nu le-am exclus din statistica gene­rală, fiind convinşi că a reduce o fractură şi a menţine cooptarea ei până la consolidare în poz­ţie co­rectă valorează mai mult ca o am­putare pentru bolnav­i cât şi pen­tru profitul instituţiei. In cazul nos­tru instituţia care beneficiază este Calea Ferată a căror despăgubiri sunt considerabil micşorate. Se ştie că toate urgenţele Gării de Nord şi ale atelierelor, urgente care sunt foarte numeroase, sunt a­i­gutate imediat şi integral la spitalul Witting şi chiar particularii care au de suferit accidente din cauza şi pe căile ferate sunt îngrijiţi aci, econo­mi® enormă ştiind cât costă anual despăgubirile ce se dau acestora. In ceea ce priveşte operaţiunile şi având în vedere acest® economii, am fost călăuziţi de principiul chirurgiei conservatoare, căutând a face­­ope­­reile absolut de necesitate şi cu in­­dicaţiuni absolut justificate. S’a evitat pe cât posibil chirurgia mutilantă lucru ce se poate dovedi cu ocazia marilor accidente surven­­te la CFR; s’a căutat ca printr’o technică prec­să printr’o asepsie ri­guroasă să se dea maximum de a­­jutor în minimum de timp; s’a cău­tat ca bolnavul să nu piardă timp înainte d® intervenţie şi vindecarea să fie totală, ad că readucerea la in­tegritate funcţională a celui operat, chestiune vitală în administraţia C. F. R­, car® prin acest fel de a pro­ceda al nostru, a putut realiza eco­nomii mari. In afară de activitatea sus indi­cată şi de serviciul pur spitalicesc, zilnic se mai dau consultaţiuni în­tre orele 8'A—9 juni. dimineaţa şi se fac pansamentele bolnavilor ie­şiţi şi operaţi în serviciu care încă mai au nevoie de îngrijirile şi sfatu­rile noastre medicale- Dăm aceste consultaţiuni şi în vederea contro­lului ce-l putem astfel exercita asu­pra rezultatului îndepărtat al o­­peraţiilor ce executăm — consulta­ţiile dându-ne posibilitatea de a ur­mări operatul cel puţin 4—6 luni şi chiar mai mult după operaţie­ Tot în acest scop, ne interesăm de cazurile cele mai interesante prin corespon­denţă, rugându-i să vie la o reexa­minare. Având în vedere cele expuse, con­statăm cu regret că administraţia a seperata consultaţiile chirurgicale de serviciul chirurgical, căci pentru acesta din urmă consultaţiile sunt o necesitate inerentă pentru a-şi pu­tea revedea pacienţii ieşiţt din spi­tal şi apoi este is­vor­ul din care ser­viciul de chirurgie se întreţine, pu­­tându-şi selecţiona şi interna bolna­vii după necesitate. Acest® două ser­vicii separându-se, s’a creat dela sine un al 2-lea serviciu de consul­ta­ţiuni chirurg, cale care s’a născut odată cu serviciul spitalicesc şi cresc laolaltă, după nevoile impuse zilnic de bolnavi, care cer să fie re­examinaţi de chirurgii care i-au o­pera. Am dat publcităţei rândurile de mai sus: a) Din dorinţa unui auto-control asupra activităţei noastre chirurgi­cale, comparând statistica noastră cu a altor servicii, dacă nu ideal organizate, dar cel puţin mai în a­­propiere­ de strictul necesar. b) Din această comparaţie tra­gem concluzia că sau ne facem păr­taş la o crimă ce s ar comuite negli­­jându-se un serviciu de chirurgie din capitala ţârei sau din rezultate­le ei mai mult decât mulţumitoare credem că n® vom oţeri voinţa pen­tru o nouă perioadă de activitate şi bune speranţe. ( c) Am voit să dovedim că dacă spitalul Witting mai are nevoie, a­­poi acestea sunt numai de ordin material şi pur administrativ. d) Dacă serviciului chirurgical i s’ar da extindere în tot corpul clă­­direi în care se află acum având în vedere mişcarea mare de bolnavi, a­­tunci Instituţia Casei Muncei n’ar mai înstrăina lunar sume mari sa­natoriului Antoniu în care actual­mente se internează, se fac exame­ne de laborator, se radiografiază și se operează ceferiști. spectacole TEATRE NAŢIONAL, matineu: Violete de Par­ma, şi Căpriţa; seara: Napoleon. VENTURA, matineu şi seara: Ferici­rea. REGINA MARIA, matineu: Slujbaş la Stat; seara:Sărutul în faţa oglinzii. ALHAMBRA, matineu şi seara: Inimi de ciocolată. IANCOVESCU, împăratul, cinematografe TRIANON: Cântecul Bosforului, cu Gustav Froelich. ROXY: Cântecul soarelui, cu Lauri Volpi. SELECT: Iluzii de fericire. BOULEVARD PALACE: Ultima aven­tură a lui Sherlock Holmes, cu Clive Brock. , . " REGAL: King Kong a opta minune a lumii cu Fay Wrag și jurnal Fox. CORSO: Cuib de vulturi, cu George O’Brien. CAPITOL: Cântecul soarelui, cu Lauri Volpi şi două jurnale. I­RIO: Napoleon... Tănase, şi filmul Cân­­tecul fericirii. VOX: Măşti de ceară, film complect colorat. FORUM: Marlene Dietrich, in­volup­tate, jurnal şi comedie cu Bety. FRANKLIN: Gustav Froelich, în Când două inimi se întâlnesc, şi Preumbla­re cu Robert Stolz în Viena. EPISCOPIA: Brigitte Helm, în Dună­rea albastră şi Fantezie de Strauss. MILANO: Fra Diavol», cu Denis King şi Stan şi Bran; complectări, Covo­rul fermecat, jurnal şi Miki Maus. RAHOVA: Scandalul, cu Franziska Gaal, artiştii Iulian şi Costin in Manda la Bulandra. LIDO: Valsul imperial şi sânge cald, sânge vienez cu Martha Eggerth. MARCONI: Voluptate, cu Marlene Dietrich, jurnal şi compania de re­viste I. Pizone. MARNA: Noaptea voluptăţii, cu Inki­­jinoff, şi revista Marna Tango, de Puiu Maximilian. AMERICAN (cal. Moşilor 221): Ultima noapte, cu Joan Crawford şi Garry Cooper, şi jurnalul săptămânal. TERRA: Vulturul alb, şi Stan şi Bran, seara trupa Lică Rădulescu. .OMNIA: Stan şi Bran în serviciul Pa­triei, şi compania Titi Mihăilescu, în «O să fie bine». MACEDONIA: Aurul blestemat, artiști trupa Mona. B­iHHiMBHIKHa Îmbunătăţirea circulaţiei trenurilor. — Ce s’a realizat la regia C. F. R. — Expozeul d-lui ing. Cezar Mereuţă, directorul general al c.f.r. D. inginer Cezar Mereuţă, direc­torul general al c. f. r., a primit ori pe reprezentanţii presei, făcându le următoarele declaraţiuni: — Am luat conducerea direcţiu­nei generale c. f. r. fiind sigur oft tot personalul căilor ferate îmi va da întregul concurs. SPIRIT COMERCIAL LA G P. R. Primind conducerea, aşi vrea să introduc cât se poate mai mult un spirit comercial în ad­ministraţia c. f. r. să se piardă obi­ceiurile bi­rocratice cari nu se po­trivesc cu funcţionarii de cale fe­rată. Trebue ca funcţionarii, în a­­fară de a fi negustori în adevăra­tul înţeles al cuvântului, trebue să fie amabili, ca să atragă lumea care face transporturi, pentru ca a­­ceste transporturi să fie date căi­lor ferate­ Şi este nevoe de spirit comercial, mai ales acum, când drum­ul de fier are de luptat cu nouă elemente de transport, cu o mare concurenţă. REORGANIZAREA TRENU­­RILOR Şi pentru că drumul de fier are de luptat cu concurenţi, vom căuta ca atât trenurile de călători, mai ales cât şi trenurile de marfă, să fie ast­fel organizate încât călătorul să ai­bă tot confortul, iar expeditorul să fie sigur că transportul va ajunge unde trebue, în timpul cel mai scurt şi în cea mai bună stare. Astfel, pe lângă trenurile accele­rate şi rapide cari au viteza şi con­fortul cunoscut, vom căuta ca și trenurile personale, care deservesc marele public, să aibă mersurile ast­fel organizate, încât în viteză să ri­valizeze trenurile accelerate. Scopul acestei,reorganizări a tre­nurilor personale este, pe de o parte servirea cât mai bună a publicului, iar pe de altă parte, realizarea de economii în cheltueli de regi­ s cari, la trenurile personale, sunt foarte mari­ O primă experienţă în această di­recţie am făcut pe linia Bucureşti- Constanţa, scurtând timpul de mers al trenului, p­rsonal de la şase ore şi jumătate, la patru şi jumătate. Această măsură o vom extinde. Dacă la trenurile de călători a­ceastă experienţă atrage publicul,­­la trenurile de marfă, pe lângă econo­mia căilor ferate, se va accelera în­să şi distribuţia mărfii la destina­ţie. Totul e ca vagoanele să circule cât mai mult timp încărcate. Efec­tul sa văzut în luna Octombrie a. c. când cu acelaș număr de vagoane s’au încărcat 185000 de vagoane în­­tr’o lună, ceeace constitue un record de când există căile ferate la noi. PROECTE DE NOUI LUCRĂRI Proecte pentru noui lucrări la calea ferată avem multe, dar dintre o­ăii mai importante sunt construirea li­niilor Uva Mică — Vatra Dornei, Curtea de Argeş—Jiblea, Tg. Jiu— Bumbeşti — Livezeni şi Caransebeş — Reşiţa­ Este probabil că mai întâi, începe lucrările liniei Caransebeş — Reşi­ţa, întrucât s’a ajuns la o convenţie financiară cu Reşiţa. Se duc tratati­ve şi pentru construirea liniilor II­, va Mică — Vatra Dornei, care să le­ge Bucovina de Ardeal şi Curtea de spirit concreta­l■-----..............-1 Argeş, — Jiblea, importantă pentru traficul internaţional. Este probabil ca în anul 1934 să începem electrificarea liniei Câmpi­­na — Braşov, lucrare pentru care am găsit şi mijloace financiare. STATUTUL FUNCŢIONARILOR In chestia statutului funcţionarilor, d. inginer Cezar Mereuţă a declarat că se continuă aplicarea, lui. «DREPTATEA* Au început zăpezile $i„. tnzăpeziriie Prima zi de zăpadă şi viscol a şi adus la căile ferate o înzăpezim Astfel, şeful staţiei Cerna-Vodă,a comunicat direcţiune! generale c. f. r. că în urma viscolului puternic din noaptea de Marţi, zăpada s'a depus pe liniile ferate, înzăpezindu- se acele spre staţia Saligni. Din această cauză, circulaţia tre­nurilor se face cu greutate şi întâr­ziere, iar pe liniile trei şi patru circulaţia este complect întreruptă. Cum viscolul continuă a sufla cu putere, şeful stafiei Cerna-Vodă a cerut anularea circulaţiei trenuri­lor de marfă şi de petrol, iar tre­nurile de călători să circule cu du­blă tracţiune. Reuşiţi la anul prepa­rator la Academia de înalte studii comerciale In urma hotărârii consiliului pro­fesoral din 28 ort, s-au admis în a­­nul preparator al Academiei Co­merciale din Bucureşti şi candi­daţii cari au obţinut media­­, la concursul dat. Rezultatul concursului este ur­mătorul: Sau înscris la concurs 1097 candidaţi proveniţi de la şco­lile superioare de comerţ şi 143 ba­calaureaţi. La examenul scris au fost admişi 694 de la şcoalele supe­rioare de comerţ şi 96 bacalareaţi­ La examenul oral au fost admişi 623 de la şcoalele superioare de co­merţ şi 84 bacalaureata Au reuşit deci la concurs 707, can­didaţi. Procentual au fost admişi 637 la examenul scris­ Au reuşit să intre în anul preparator 57 la sută din numărul celor prezentaţi la exa­men şi au fost respinşi 43 la sută Cronica judiciară RECURSUL LUI NICOLAESCU înalta Curte de Casaţie 8* d­ a fixat termen de 16 ianuarie 1884, pentru judecarea recursului lui Virgil Nicolaescu, condamnat pre­­cum se ştie la 20 ani mancă silnică pentru că a omorât pe bătrâni E­­caterina Boteanu şi pe soţia sa O­­limpia Nicolaescu. APELUL UNOR STUDENŢI Trib. Ilfov S. N­ Corn. în complec­tul d-lor jude Ionescu şi Zamfires­nu, judecând apelul studenţilor a­­restaţi cu ocazia manifestaţiilor din ziua de 22 Noenbrie şi cari au fost condamnaţi de acol 7 la câte 3 zile închisoare, a admis în totul apelul studentului Constantin Be­nedict achitându-l de orice pedeap­să și a admis numai în parte ape­lul lui Neaga Ion, reducându-i pe­deapsa la o zi închisoare. BURSA NEAGRA Trib. Ilfov S. II C. G a judeic­at procesul lui Iosef Diekman din Bu­curești, Parcul Rahova, str. F. No. 2 si a lui Samuel Hirs­ib din Ga­la­ţi, trimişi judecăţii în conformi­tate cu art. 6 din legea pentru măr­ginirea celor în drept să facă ope­raţiuni de devize. Inculpaţii au fost prinşi de către autorităţi în oma­giul Macca în momentul când tr­a­­ficau cu monede de aur. După des­­baterile cari au avut loc, Tribuna­lul a amânat pronunțarea. CAPITALA Benă furturi îndrăzneţe D. ing. Al. Ştefănescu, din str. g-ral Cristescu No. 2, a reclamat, acum câ­teva zile organelor poliţieneşti că a că­zut victima unui furt. In lipsa sa de acasă­­ s’au furat din baxou, patru kilograme de argint şi ur­mătoarele sume de bani: 1100 franci francezi, 6 lire sterline şi suma de 40 mii lei. Poliţia a lămurit imediat furtul, a­­restând pe făptuşă, Adela Chicoş, fata bucătăresei din casă. Hoaţa a cheltuit banii cu amantul ei, Iancu Iancovici, care a fost arestat. Un alt furt s-a făptuit la d. ing. Ncolae Nicolau, din strada Tudor Vladimirescu No. 17 de către tână­rul Mihail Uspensky zis Mişu, din Chişinău, — o veche cunoştinţă — căruia i-a dat adăpost în casă, pro­prietatea sa, din bulevardul Pake No. 44. Pentru a se revanşa, junele Us­pensky a spart un birou şi a furat o casetă în care se aflau bijuterii în valoare de 300 mii lei, suma da 21 mii lei şi un stop de acţiuni. Jiotu.1 nu prea a avut noroc, căci după eforturi disperate, când a reu­şit să spargă caseta, a constatat că mai are de... distrus încă un com-­ nitiment acela în care se aflau bijuteriile. A renunţat la desăvârşirea ope­rei sale, s-a mulţumit numai cu su­mai de 11 mii iei, găsită în com­partimentul de sus al casetei şi apoi a aruncat caseta într’o cazna, unde a şi fost găsită-Hoţul a fost arestat. Arestarea unei bande de spărgători Brigada mobilă a siguranţei, ge­nerale a statului, condusă de sub­­inspectorul general St Stratilescu, a făcut în ultimele zile o seamă de capturi interesante. Urmărind de multă vreme câţiva indivizi cari operau în Capitală, bri­gada mobilă a operat câteva ares­tări importante. E, in primul rând vorba de o bandă de spărgători a cărei mem­bri, au toţi, titluri speciale. In capul acestei bande erau den­tiştii Krulicovski Rudolf şi Soro­­vici Bernard ,originari din Cernăuţi, cari şi-au deschis un cabinet den­tar în Parcul Titus No. 29. Urmează apoi membrii:­­Fried­man Iosef, student la drept, domi­ciliat în str. Traian No. 54, Ron­ Jack, student în medicină, Provar­­ciuc Iosef frizer, şi Mench Max, mecanic, aceştia din urmă domici­liaţi în str. Smârdan No. 37, împreună cu al­ţi trei indivizi cari n’au putut fi încă arestaţi, cei de mai sus au săvârşit câteva spar­geri de cari s’a vorbit în ultima vreme. La societatea „Sarep” din str. Arcului 21 şi la birourile „Phil­lips” din str. Luterană No. 6, au spart casele de bani dispărând cu întreg conţinutul. Au mai spart cassele de fier dela­ notarul Calmuschi ,dentistul Rosen­­feld, societatea „Brutul" şi gim­naziul evreesc din Cernăuţi, de unde de asemeni au furat toţi banii. Banda a operat şi în alte oraşe din provincie; dupăl mărturisirile spărgătorilor, prada a fost adusă in Capitală, şi impărată frăţeşte... CRIMINALUL DE LA VALEA LUI MIHAI Tot în Capitală a fost arestat tânărul Weisz Ladislau, care la 18 Septembrie a asasinat, cu 25 lovi­turi de cuțit pe Sándor Sovacs pri­marul comunei Valea lui Mihai, că­ruia i-a furat apoi 40 mii lei și un carnet­ de economii de 260 mii lei. Venit în Capitală, Weiss Ladis­­lau a stat câtăva vreme ascuns, a­­poi, crezând că nu va putea fi i­­dentificat, a eşit la suprafaţă şi a în­ceput să se prepare pentru a fugi din ţară, îşi făcea tocmai formele pen­tru a scoate un pasport de emigrare, când, agenţii siguranţei l-au ares­tat. La siguranţa cene­ală el a mărtu­­risit crima arătând, amănunţit, cum a procedat. După ce i s-au întocmit actele, a fost trimis sub pază la parchetul Zalau. RĂMĂŞIŢELE UNEI ALTE BANDE.. Aceeaşi brigada a arestat în Ca­pitală pe Estera Weintraub, care făcuse parte din banda internaţio­­ţională de spărgători a lui Edik Wolf, arestată la Cernăuţi. Estera Weintraub rămasă singură în urma arestărei tovarăşilor ei, a venit în Capitală şi s’a îndeletnicit cu alt gen de operaţii — mici es­crocherii, furturi mărunte, etc. etc. A fost surprinsă asupra unui furt, la siguranţa statului unde fu iden­tificată, s-a găsit un mandat de a­­restare emis împotriva ei de par­chetul din Iaşi. E condamnată în lipsă la şase luni închisoare. ARESTAREA UNEI SPĂRGĂ­TOARE IN VARSTA DE OPT ANI In sfârşit, ultima şi tot­odată cea mai senzaţ­ională captură a sigu­ranţei pe ziua de eri, este aceea a unei spărgătoare care nu are mai mult de opt ani! E vorba de o mică cehoslovacă, Charlotta Frantisek Niklas, care era principala membră a bandei tatălui ei Frantisek Niklas, renumit spăr­­■iktw, international, cunoscut și cău-,­tat de către polițiile din Budapesta, Viena, Prage, etc. etc. Deochiat în marile metropole, Ni­klas s-a refugiat la Bucureşti îm­preună cu banda sa compusă ex­clusiv din membrii familiei sale, în prim rând fetiţa, Charlotta, soţia Marghita şi sora acesteia Maria Kugler. Stabiliţi în Bucureşti, ei au înce­put să opereze, furând în maga­zinele centrale. Pe urmă Niklas a început spargerile în care s’a dove­dit pretutindeni un as în materie. Niklas găurea câte un plafon, sau spărgea un ochiu de geam. Introdu­cea pe Charlotta care, bine instrui­tă, culegea prada și era scoasă afară de tatăl ei. In modul acesta au operat la nu­meroase magazine din Lipscani. Charlotte Niklas — o fetiță blon­dă, vioaie, foarte drăgălașă — se află și ea arestată împreună cu fa­milia. Inaugurarea pinacotecei municipale In prezența unui mare număr de intelectuali s’a făcut ori d. a. la o­­r®le 4, inaugurarea pinacotecii mu­nicipiului Capitalei, organizată de către DL Dem. Dobrescu. Au participat d-nele Crutescu- Stork, Milita Petrașcu Ella Del®­­vrancea Cerkez, d-nii Dam. Dobres­­cu, C. Argetoianu Tzigara Sam­ur­­caş, general Nicoleanu, D. I. N­ou­­lescu, Garabet Aslan Enăceanu, etc. Pinacoteca este instalată în imo­bilul general Urseanu din Bd. Ca­targ­ şi este proprietatea comunei. Au ţinut cuvântări d-nii Iorgu­­lescu-Jor şi Tz­gara­ Samurcaş că­rora le-a răspuns d. Dem. Dobres­cu. «H* Congresul stu­da­nţesc O delegaţie de student! s’a pre­zentat ori din nou d-lui subsecretar de stat Iamandi pentru a cere răs­punsul privitor la autorizarea con­gresului studenţesc ce urmează să aibă loc în cursul lunei Decem­­­brie. D. Iamandi a răspuns ori guver­nul n’a luat încă nici-o hotărâre, Eri s’a cerut avizul ministerului de instrucţie asupra oportunităţii acestui congres. Comemorarea l­ui Victor Râmniceanu La înalta curte de casaţie, sec­ţiuni unite, a avut eri loc o come­morare a lui Victor Râmniceanu, fost prim preşedinte al înaltei In­stanţe, fost senator de drept, care a decedat în cursul nopţii de eri. A luat cuvântul d. Volanschi pri­mul preşedinte al înaltei curţi care a relevat meritele defunctului, şi rolul le care la jucat ca magistrat şi apoi ca preşedinte al supremei instanţe. D. Viforeanu procuror general la Înalta curte de casaţie a arătat că prin moartea lui Victor Romnicea­­nu justiţia pierde una din figurile cele mai proeminente care i-au fă­cut cinste. In numele baroului de Ilfov a vorbit d. Radu Rosetti. D-sa vor­bind despre meritele defunctului a arătat că Victor Romniceanu în tot timpul cât a fost magistrat a «ju­tat să înfrăţească cele două cor­puri de elită, al magistratu­rei al avocaţilor. Deplânge pierderea unei personalităţi juridice cum a fost fostul prim-preşedinte al înal­tei curţi. Informaţiuni Tribunalul Tulcea a infirmat mandatele de arestare emise împo­triva gardiştilor de fier arestaţi la Eschircaba Ministerul muncii a anulat ale­gerea făcută la Asociaţia funcţio­narilor petroliferi. VARŞOVIA 29 (Rador). — Monito­rul Oficia a publicat convenţia de la Londra pentru definirea agresorului, precum şi declaraţia guvernamentală asupra ratificării acestei convenţii, de către Polonia, România şi Uniunea Sovietică,, declaraţie făcută la 16 oc­tombrie. 18 minieri îngropat într’o galerie BERLIN 29 (Rador). — Mina «Carolus Magnus» de lângă Aa­chen, s’a prăbuşit astăzi. Opt­sprezece mineri au f­ost îngro­paţi în galerii. Lucrările de sal­vare au început, dar sunt puţine speranţe că minerii îngropaţi vor putea îi salvaţi.

Next