Dreptatea, decembrie 1933 (Anul 7, nr. 1862-1887)
1933-12-01 / nr. 1862
A venit toamna», cu grijile ei... Chiria, lemnele, îmbrăcămintea şi atâtea altele... De unde atâţia bani?... La 7 şi 8 Decemvrie Lonteria de Stat împarte 2450 câştiguri în valoare de 10 milioane 360.000 Lei. Câştigurile principale sunt de 1.000.000 lei, 300.000 lei, 100.000 lei, 2 câştiguri de câte 50.000 lei, 5 câştiguri de câte 20.000; 10 de câte 15.000; etc. etc. Vaţi preschimbat lozul Dv. de Clasa l-a? Iar cei cari aţi neglijat să intraţi în joc la Clasă l-ă, nu credeţi că e momentul să intraţi măcar la Clasa 2-a? LOTERIA DE STAT PE CLASE A apărut Băiatul Popii roman de Tudor Teodorescu Branişte Editura Adevărul Lei 80 DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindecă numai prin Antinevralgie Ornanu-Muscel , cutii originale, conţinând 7 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, Calea Rahovei, 237 Radio JOI 30 NOEMBRIE 1933 Cugetări Ai parte, ai carte. N’ai carte, n’ai parte. Carte i un loz al Loteriei de Stat. * Singurul câştig uşor de care nu-i poate fi nimănui ruşine este un câştig la Loteria de Stat. Aveţi ocazia să-l realizaţi cu începere dela 30 August, de când încep tragerile clasei a V a Loteriei de Stat. * Cel mai perfect sistem de asigurare mutuală este Loteria de Stat. Şi cel mai idealist sistem, întrucât el e singurul dintre toate sistemele de asigurare socială care crează într’adevăr oameni fericiţi. Promovaţii Destinului nu au nevoie nici de stagiu, nici de ani de pensie, nici de infirmităţi şi nici de alte condițiuni decât de a cumpăra un loz al Loteriei de Stat. * Unicul mijloc de a scăpa fulgerător de sărăcie este cumpărarea unui loz al Loteriei de Stat. 31 Nu vă luați după vorba cântecului: «Am un leu şi vreau să-l beau» Nu-l bea. Pune-1 de o parte şi strânge-l spre a-ţi cumpăra un loz al Loteriei de Stat. 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Uvertură la «Marinarella, de Fuci», executată de orch. simfonică dr. Weissmann (C); Menuet de Boccherini și Milioanele lui Arlequin de Drigo, executate de de orch. B. B. C. Wireless, dirijată de Perey Pit (C); Potpuri din «Vânzătorul de păsări» de Zeller, executat de orch. Bernardo Galico, Zurich (C); Barcarola ] şi Vals Creol de Ceaikovsky, executate de muzica militară a Grănicerilor de Gardă, dirijată de Georg Miller, (C); Marşul triumfal din «Aida» de Verdi, executat de orch. simfonică din Milano şi Corul Operei Scala, dirijate de Molatoni (C). 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). ORA COPIILOR 17.15: D-ra Lucia Demetrius: Lectură. 17.30: Muzică. 17.45: D-ra Alex. Demetrescu: Viaţa copiilor. 18.00: Orch. Gr. Dinicu: Arii naţionale; Leo Delibes: Pasul florilor-vals ; Garoafa roş ie şi Birul greu; Dilinov : Când minţi aşa frumos-tango; Aivaz : Deja-vals boston; Romanţe şi arii naţionale. 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orch. Gr. Dinien: Poleakyn : Canarii (solo vioară Gr. Dinicu); a) Ventura: De ce să mor-romanţă; b) Hora lui Chipan; Tranchant: Barca lui Yves; Oberfeld: Nu fi geloasă-vals; Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00; G. M. Cantacuzino: Cultul soarelui. 2120; N. Busuioceanu: Mişcarea artistică de toamnă. 20.40; Walkyria, operă in 8 acte de Richard Wagner (plăci). După actul I. Scriitori români: wmmmmm Două ani de activitate chirurgicala la spitalul Witting (Continuare din pag. I-a) dispoziţie 6 paturi; în acelaşi timp a dat concursul său preţios pentru punerea în funcţiune a spitalului, grăbind înfăptuirea lui în condiţiuni cât mai potrivite scopului de a adăposti mizeriile omeneşti. Spirit constructiv şi bun organizator, d. agregat I. Bejan nu şi-a îndeplinit complect dorinţa căci a întâmpinat piedeci în realizarea unei opere perfecte. De la înfăptuirea spitalului, d. agregat Bejan, zi de zi a muncit cu energie şi devotament la crearea serviciului său, deoarece domnia sa nu a intrat într’un serviciu deja format şi organizat de vreun predecesor al său. Cu o neobosită tenactate a impus disciplina şi a educat personalul ajutător, asigurând astfel spizaţilor un maximum de îngrijire şi stabilind o tehnică operatorie a înjghebat o echipă chrurgicală într’un centru operator, viitor frumos teren de studiu. In doi ani au fost internaţi 1903 bolnavi dintre care 581 nu au necesitat interventiuni mari ar restul de 1322 au fost operaţi aprinzând 145 de aparate gipsate — cu o mortalitate de 36 la 1903 internaţi socotind 132 urgenţe trecute în serviciul nostru. In totalul intervenilor mari am cuprins şi aparatele gipsate pe care nu le-am exclus din statistica generală, fiind convinşi că a reduce o fractură şi a menţine cooptarea ei până la consolidare în pozţie corectă valorează mai mult ca o amputare pentru bolnavi cât şi pentru profitul instituţiei. In cazul nostru instituţia care beneficiază este Calea Ferată a căror despăgubiri sunt considerabil micşorate. Se ştie că toate urgenţele Gării de Nord şi ale atelierelor, urgente care sunt foarte numeroase, sunt aigutate imediat şi integral la spitalul Witting şi chiar particularii care au de suferit accidente din cauza şi pe căile ferate sunt îngrijiţi aci, economi® enormă ştiind cât costă anual despăgubirile ce se dau acestora. In ceea ce priveşte operaţiunile şi având în vedere acest® economii, am fost călăuziţi de principiul chirurgiei conservatoare, căutând a faceopereile absolut de necesitate şi cu indicaţiuni absolut justificate. S’a evitat pe cât posibil chirurgia mutilantă lucru ce se poate dovedi cu ocazia marilor accidente survente la CFR; s’a căutat ca printr’o technică precsă printr’o asepsie riguroasă să se dea maximum de ajutor în minimum de timp; s’a căutat ca bolnavul să nu piardă timp înainte d® intervenţie şi vindecarea să fie totală, ad că readucerea la integritate funcţională a celui operat, chestiune vitală în administraţia C. F. R, car® prin acest fel de a proceda al nostru, a putut realiza economii mari. In afară de activitatea sus indicată şi de serviciul pur spitalicesc, zilnic se mai dau consultaţiuni între orele 8'A—9 juni. dimineaţa şi se fac pansamentele bolnavilor ieşiţi şi operaţi în serviciu care încă mai au nevoie de îngrijirile şi sfaturile noastre medicale- Dăm aceste consultaţiuni şi în vederea controlului ce-l putem astfel exercita asupra rezultatului îndepărtat al operaţiilor ce executăm — consultaţiile dându-ne posibilitatea de a urmări operatul cel puţin 4—6 luni şi chiar mai mult după operaţie Tot în acest scop, ne interesăm de cazurile cele mai interesante prin corespondenţă, rugându-i să vie la o reexaminare. Având în vedere cele expuse, constatăm cu regret că administraţia a seperata consultaţiile chirurgicale de serviciul chirurgical, căci pentru acesta din urmă consultaţiile sunt o necesitate inerentă pentru a-şi putea revedea pacienţii ieşiţt din spital şi apoi este isvorul din care serviciul de chirurgie se întreţine, putându-şi selecţiona şi interna bolnavii după necesitate. Acest® două servicii separându-se, s’a creat dela sine un al 2-lea serviciu de consultaţiuni chirurg, cale care s’a născut odată cu serviciul spitalicesc şi cresc laolaltă, după nevoile impuse zilnic de bolnavi, care cer să fie reexaminaţi de chirurgii care i-au opera. Am dat publcităţei rândurile de mai sus: a) Din dorinţa unui auto-control asupra activităţei noastre chirurgicale, comparând statistica noastră cu a altor servicii, dacă nu ideal organizate, dar cel puţin mai în apropiere de strictul necesar. b) Din această comparaţie tragem concluzia că sau ne facem părtaş la o crimă ce s ar comuite neglijându-se un serviciu de chirurgie din capitala ţârei sau din rezultatele ei mai mult decât mulţumitoare credem că n® vom oţeri voinţa pentru o nouă perioadă de activitate şi bune speranţe. ( c) Am voit să dovedim că dacă spitalul Witting mai are nevoie, apoi acestea sunt numai de ordin material şi pur administrativ. d) Dacă serviciului chirurgical i s’ar da extindere în tot corpul clădirei în care se află acum având în vedere mişcarea mare de bolnavi, atunci Instituţia Casei Muncei n’ar mai înstrăina lunar sume mari sanatoriului Antoniu în care actualmente se internează, se fac examene de laborator, se radiografiază și se operează ceferiști. spectacole TEATRE NAŢIONAL, matineu: Violete de Parma, şi Căpriţa; seara: Napoleon. VENTURA, matineu şi seara: Fericirea. REGINA MARIA, matineu: Slujbaş la Stat; seara:Sărutul în faţa oglinzii. ALHAMBRA, matineu şi seara: Inimi de ciocolată. IANCOVESCU, împăratul, cinematografe TRIANON: Cântecul Bosforului, cu Gustav Froelich. ROXY: Cântecul soarelui, cu Lauri Volpi. SELECT: Iluzii de fericire. BOULEVARD PALACE: Ultima aventură a lui Sherlock Holmes, cu Clive Brock. , . " REGAL: King Kong a opta minune a lumii cu Fay Wrag și jurnal Fox. CORSO: Cuib de vulturi, cu George O’Brien. CAPITOL: Cântecul soarelui, cu Lauri Volpi şi două jurnale. IRIO: Napoleon... Tănase, şi filmul Cântecul fericirii. VOX: Măşti de ceară, film complect colorat. FORUM: Marlene Dietrich, involuptate, jurnal şi comedie cu Bety. FRANKLIN: Gustav Froelich, în Când două inimi se întâlnesc, şi Preumblare cu Robert Stolz în Viena. EPISCOPIA: Brigitte Helm, în Dunărea albastră şi Fantezie de Strauss. MILANO: Fra Diavol», cu Denis King şi Stan şi Bran; complectări, Covorul fermecat, jurnal şi Miki Maus. RAHOVA: Scandalul, cu Franziska Gaal, artiştii Iulian şi Costin in Manda la Bulandra. LIDO: Valsul imperial şi sânge cald, sânge vienez cu Martha Eggerth. MARCONI: Voluptate, cu Marlene Dietrich, jurnal şi compania de reviste I. Pizone. MARNA: Noaptea voluptăţii, cu Inkijinoff, şi revista Marna Tango, de Puiu Maximilian. AMERICAN (cal. Moşilor 221): Ultima noapte, cu Joan Crawford şi Garry Cooper, şi jurnalul săptămânal. TERRA: Vulturul alb, şi Stan şi Bran, seara trupa Lică Rădulescu. .OMNIA: Stan şi Bran în serviciul Patriei, şi compania Titi Mihăilescu, în «O să fie bine». MACEDONIA: Aurul blestemat, artiști trupa Mona. BiHHiMBHIKHa Îmbunătăţirea circulaţiei trenurilor. — Ce s’a realizat la regia C. F. R. — Expozeul d-lui ing. Cezar Mereuţă, directorul general al c.f.r. D. inginer Cezar Mereuţă, directorul general al c. f. r., a primit ori pe reprezentanţii presei, făcându le următoarele declaraţiuni: — Am luat conducerea direcţiunei generale c. f. r. fiind sigur oft tot personalul căilor ferate îmi va da întregul concurs. SPIRIT COMERCIAL LA G P. R. Primind conducerea, aşi vrea să introduc cât se poate mai mult un spirit comercial în administraţia c. f. r. să se piardă obiceiurile birocratice cari nu se potrivesc cu funcţionarii de cale ferată. Trebue ca funcţionarii, în afară de a fi negustori în adevăratul înţeles al cuvântului, trebue să fie amabili, ca să atragă lumea care face transporturi, pentru ca aceste transporturi să fie date căilor ferate Şi este nevoe de spirit comercial, mai ales acum, când drumul de fier are de luptat cu nouă elemente de transport, cu o mare concurenţă. REORGANIZAREA TRENURILOR Şi pentru că drumul de fier are de luptat cu concurenţi, vom căuta ca atât trenurile de călători, mai ales cât şi trenurile de marfă, să fie astfel organizate încât călătorul să aibă tot confortul, iar expeditorul să fie sigur că transportul va ajunge unde trebue, în timpul cel mai scurt şi în cea mai bună stare. Astfel, pe lângă trenurile accelerate şi rapide cari au viteza şi confortul cunoscut, vom căuta ca și trenurile personale, care deservesc marele public, să aibă mersurile astfel organizate, încât în viteză să rivalizeze trenurile accelerate. Scopul acestei,reorganizări a trenurilor personale este, pe de o parte servirea cât mai bună a publicului, iar pe de altă parte, realizarea de economii în cheltueli de regi s cari, la trenurile personale, sunt foarte mari O primă experienţă în această direcţie am făcut pe linia Bucureşti- Constanţa, scurtând timpul de mers al trenului, prsonal de la şase ore şi jumătate, la patru şi jumătate. Această măsură o vom extinde. Dacă la trenurile de călători această experienţă atrage publicul,la trenurile de marfă, pe lângă economia căilor ferate, se va accelera însă şi distribuţia mărfii la destinaţie. Totul e ca vagoanele să circule cât mai mult timp încărcate. Efectul sa văzut în luna Octombrie a. c. când cu acelaș număr de vagoane s’au încărcat 185000 de vagoane într’o lună, ceeace constitue un record de când există căile ferate la noi. PROECTE DE NOUI LUCRĂRI Proecte pentru noui lucrări la calea ferată avem multe, dar dintre oăii mai importante sunt construirea liniilor Uva Mică — Vatra Dornei, Curtea de Argeş—Jiblea, Tg. Jiu— Bumbeşti — Livezeni şi Caransebeş — Reşiţa Este probabil că mai întâi, începe lucrările liniei Caransebeş — Reşiţa, întrucât s’a ajuns la o convenţie financiară cu Reşiţa. Se duc tratative şi pentru construirea liniilor II, va Mică — Vatra Dornei, care să lege Bucovina de Ardeal şi Curtea de spirit concretal■-----..............-1 Argeş, — Jiblea, importantă pentru traficul internaţional. Este probabil ca în anul 1934 să începem electrificarea liniei Câmpina — Braşov, lucrare pentru care am găsit şi mijloace financiare. STATUTUL FUNCŢIONARILOR In chestia statutului funcţionarilor, d. inginer Cezar Mereuţă a declarat că se continuă aplicarea, lui. «DREPTATEA* Au început zăpezile $i„. tnzăpeziriie Prima zi de zăpadă şi viscol a şi adus la căile ferate o înzăpezim Astfel, şeful staţiei Cerna-Vodă,a comunicat direcţiune! generale c. f. r. că în urma viscolului puternic din noaptea de Marţi, zăpada s'a depus pe liniile ferate, înzăpezindu- se acele spre staţia Saligni. Din această cauză, circulaţia trenurilor se face cu greutate şi întârziere, iar pe liniile trei şi patru circulaţia este complect întreruptă. Cum viscolul continuă a sufla cu putere, şeful stafiei Cerna-Vodă a cerut anularea circulaţiei trenurilor de marfă şi de petrol, iar trenurile de călători să circule cu dublă tracţiune. Reuşiţi la anul preparator la Academia de înalte studii comerciale In urma hotărârii consiliului profesoral din 28 ort, s-au admis în anul preparator al Academiei Comerciale din Bucureşti şi candidaţii cari au obţinut media, la concursul dat. Rezultatul concursului este următorul: Sau înscris la concurs 1097 candidaţi proveniţi de la şcolile superioare de comerţ şi 143 bacalaureaţi. La examenul scris au fost admişi 694 de la şcoalele superioare de comerţ şi 96 bacalareaţi La examenul oral au fost admişi 623 de la şcoalele superioare de comerţ şi 84 bacalaureata Au reuşit deci la concurs 707, candidaţi. Procentual au fost admişi 637 la examenul scris Au reuşit să intre în anul preparator 57 la sută din numărul celor prezentaţi la examen şi au fost respinşi 43 la sută Cronica judiciară RECURSUL LUI NICOLAESCU înalta Curte de Casaţie 8* d a fixat termen de 16 ianuarie 1884, pentru judecarea recursului lui Virgil Nicolaescu, condamnat precum se ştie la 20 ani mancă silnică pentru că a omorât pe bătrâni Ecaterina Boteanu şi pe soţia sa Olimpia Nicolaescu. APELUL UNOR STUDENŢI Trib. Ilfov S. N Corn. în complectul d-lor jude Ionescu şi Zamfiresnu, judecând apelul studenţilor arestaţi cu ocazia manifestaţiilor din ziua de 22 Noenbrie şi cari au fost condamnaţi de acol 7 la câte 3 zile închisoare, a admis în totul apelul studentului Constantin Benedict achitându-l de orice pedeapsă și a admis numai în parte apelul lui Neaga Ion, reducându-i pedeapsa la o zi închisoare. BURSA NEAGRA Trib. Ilfov S. II C. G a judeicat procesul lui Iosef Diekman din București, Parcul Rahova, str. F. No. 2 si a lui Samuel Hirsib din Galaţi, trimişi judecăţii în conformitate cu art. 6 din legea pentru mărginirea celor în drept să facă operaţiuni de devize. Inculpaţii au fost prinşi de către autorităţi în omagiul Macca în momentul când traficau cu monede de aur. După desbaterile cari au avut loc, Tribunalul a amânat pronunțarea. CAPITALA Benă furturi îndrăzneţe D. ing. Al. Ştefănescu, din str. g-ral Cristescu No. 2, a reclamat, acum câteva zile organelor poliţieneşti că a căzut victima unui furt. In lipsa sa de acasă s’au furat din baxou, patru kilograme de argint şi următoarele sume de bani: 1100 franci francezi, 6 lire sterline şi suma de 40 mii lei. Poliţia a lămurit imediat furtul, arestând pe făptuşă, Adela Chicoş, fata bucătăresei din casă. Hoaţa a cheltuit banii cu amantul ei, Iancu Iancovici, care a fost arestat. Un alt furt s-a făptuit la d. ing. Ncolae Nicolau, din strada Tudor Vladimirescu No. 17 de către tânărul Mihail Uspensky zis Mişu, din Chişinău, — o veche cunoştinţă — căruia i-a dat adăpost în casă, proprietatea sa, din bulevardul Pake No. 44. Pentru a se revanşa, junele Uspensky a spart un birou şi a furat o casetă în care se aflau bijuterii în valoare de 300 mii lei, suma da 21 mii lei şi un stop de acţiuni. Jiotu.1 nu prea a avut noroc, căci după eforturi disperate, când a reuşit să spargă caseta, a constatat că mai are de... distrus încă un com- nitiment acela în care se aflau bijuteriile. A renunţat la desăvârşirea operei sale, s-a mulţumit numai cu sumai de 11 mii iei, găsită în compartimentul de sus al casetei şi apoi a aruncat caseta într’o cazna, unde a şi fost găsită-Hoţul a fost arestat. Arestarea unei bande de spărgători Brigada mobilă a siguranţei, generale a statului, condusă de subinspectorul general St Stratilescu, a făcut în ultimele zile o seamă de capturi interesante. Urmărind de multă vreme câţiva indivizi cari operau în Capitală, brigada mobilă a operat câteva arestări importante. E, in primul rând vorba de o bandă de spărgători a cărei membri, au toţi, titluri speciale. In capul acestei bande erau dentiştii Krulicovski Rudolf şi Sorovici Bernard ,originari din Cernăuţi, cari şi-au deschis un cabinet dentar în Parcul Titus No. 29. Urmează apoi membrii:Friedman Iosef, student la drept, domiciliat în str. Traian No. 54, Ron Jack, student în medicină, Provarciuc Iosef frizer, şi Mench Max, mecanic, aceştia din urmă domiciliaţi în str. Smârdan No. 37, împreună cu alţi trei indivizi cari n’au putut fi încă arestaţi, cei de mai sus au săvârşit câteva spargeri de cari s’a vorbit în ultima vreme. La societatea „Sarep” din str. Arcului 21 şi la birourile „Phillips” din str. Luterană No. 6, au spart casele de bani dispărând cu întreg conţinutul. Au mai spart cassele de fier dela notarul Calmuschi ,dentistul Rosenfeld, societatea „Brutul" şi gimnaziul evreesc din Cernăuţi, de unde de asemeni au furat toţi banii. Banda a operat şi în alte oraşe din provincie; dupăl mărturisirile spărgătorilor, prada a fost adusă in Capitală, şi impărată frăţeşte... CRIMINALUL DE LA VALEA LUI MIHAI Tot în Capitală a fost arestat tânărul Weisz Ladislau, care la 18 Septembrie a asasinat, cu 25 lovituri de cuțit pe Sándor Sovacs primarul comunei Valea lui Mihai, căruia i-a furat apoi 40 mii lei și un carnet de economii de 260 mii lei. Venit în Capitală, Weiss Ladislau a stat câtăva vreme ascuns, apoi, crezând că nu va putea fi identificat, a eşit la suprafaţă şi a început să se prepare pentru a fugi din ţară, îşi făcea tocmai formele pentru a scoate un pasport de emigrare, când, agenţii siguranţei l-au arestat. La siguranţa ceneală el a mărturisit crima arătând, amănunţit, cum a procedat. După ce i s-au întocmit actele, a fost trimis sub pază la parchetul Zalau. RĂMĂŞIŢELE UNEI ALTE BANDE.. Aceeaşi brigada a arestat în Capitală pe Estera Weintraub, care făcuse parte din banda internaţioţională de spărgători a lui Edik Wolf, arestată la Cernăuţi. Estera Weintraub rămasă singură în urma arestărei tovarăşilor ei, a venit în Capitală şi s’a îndeletnicit cu alt gen de operaţii — mici escrocherii, furturi mărunte, etc. etc. A fost surprinsă asupra unui furt, la siguranţa statului unde fu identificată, s-a găsit un mandat de arestare emis împotriva ei de parchetul din Iaşi. E condamnată în lipsă la şase luni închisoare. ARESTAREA UNEI SPĂRGĂTOARE IN VARSTA DE OPT ANI In sfârşit, ultima şi totodată cea mai senzaţională captură a siguranţei pe ziua de eri, este aceea a unei spărgătoare care nu are mai mult de opt ani! E vorba de o mică cehoslovacă, Charlotta Frantisek Niklas, care era principala membră a bandei tatălui ei Frantisek Niklas, renumit spăr■iktw, international, cunoscut și cău-,tat de către polițiile din Budapesta, Viena, Prage, etc. etc. Deochiat în marile metropole, Niklas s-a refugiat la Bucureşti împreună cu banda sa compusă exclusiv din membrii familiei sale, în prim rând fetiţa, Charlotta, soţia Marghita şi sora acesteia Maria Kugler. Stabiliţi în Bucureşti, ei au început să opereze, furând în magazinele centrale. Pe urmă Niklas a început spargerile în care s’a dovedit pretutindeni un as în materie. Niklas găurea câte un plafon, sau spărgea un ochiu de geam. Introducea pe Charlotta care, bine instruită, culegea prada și era scoasă afară de tatăl ei. In modul acesta au operat la numeroase magazine din Lipscani. Charlotte Niklas — o fetiță blondă, vioaie, foarte drăgălașă — se află și ea arestată împreună cu familia. Inaugurarea pinacotecei municipale In prezența unui mare număr de intelectuali s’a făcut ori d. a. la or®le 4, inaugurarea pinacotecii municipiului Capitalei, organizată de către DL Dem. Dobrescu. Au participat d-nele Crutescu- Stork, Milita Petrașcu Ella Del®vrancea Cerkez, d-nii Dam. Dobrescu, C. Argetoianu Tzigara Samurcaş, general Nicoleanu, D. I. Noulescu, Garabet Aslan Enăceanu, etc. Pinacoteca este instalată în imobilul general Urseanu din Bd. Catarg şi este proprietatea comunei. Au ţinut cuvântări d-nii Iorgulescu-Jor şi Tzgara Samurcaş cărora le-a răspuns d. Dem. Dobrescu. «H* Congresul studanţesc O delegaţie de student! s’a prezentat ori din nou d-lui subsecretar de stat Iamandi pentru a cere răspunsul privitor la autorizarea congresului studenţesc ce urmează să aibă loc în cursul lunei Decembrie. D. Iamandi a răspuns ori guvernul n’a luat încă nici-o hotărâre, Eri s’a cerut avizul ministerului de instrucţie asupra oportunităţii acestui congres. Comemorarea lui Victor Râmniceanu La înalta curte de casaţie, secţiuni unite, a avut eri loc o comemorare a lui Victor Râmniceanu, fost prim preşedinte al înaltei Instanţe, fost senator de drept, care a decedat în cursul nopţii de eri. A luat cuvântul d. Volanschi primul preşedinte al înaltei curţi care a relevat meritele defunctului, şi rolul le care la jucat ca magistrat şi apoi ca preşedinte al supremei instanţe. D. Viforeanu procuror general la Înalta curte de casaţie a arătat că prin moartea lui Victor Romniceanu justiţia pierde una din figurile cele mai proeminente care i-au făcut cinste. In numele baroului de Ilfov a vorbit d. Radu Rosetti. D-sa vorbind despre meritele defunctului a arătat că Victor Romniceanu în tot timpul cât a fost magistrat a «jutat să înfrăţească cele două corpuri de elită, al magistraturei al avocaţilor. Deplânge pierderea unei personalităţi juridice cum a fost fostul prim-preşedinte al înaltei curţi. Informaţiuni Tribunalul Tulcea a infirmat mandatele de arestare emise împotriva gardiştilor de fier arestaţi la Eschircaba Ministerul muncii a anulat alegerea făcută la Asociaţia funcţionarilor petroliferi. VARŞOVIA 29 (Rador). — Monitorul Oficia a publicat convenţia de la Londra pentru definirea agresorului, precum şi declaraţia guvernamentală asupra ratificării acestei convenţii, de către Polonia, România şi Uniunea Sovietică,, declaraţie făcută la 16 octombrie. 18 minieri îngropat într’o galerie BERLIN 29 (Rador). — Mina «Carolus Magnus» de lângă Aachen, s’a prăbuşit astăzi. Optsprezece mineri au fost îngropaţi în galerii. Lucrările de salvare au început, dar sunt puţine speranţe că minerii îngropaţi vor putea îi salvaţi.