Dreptatea, iunie 1934 (Anul 8, nr. 2007-2030)

1934-06-10 / nr. 2014

Băile Lipo­va (Perla Banatului) Su­nt predestinate a vindeca Stabiliment modern, Hotelul cu tot confortul 50% reducere pe C. F. R. Boalele cordului şi a vaselor san­gine, arterioscleroza,, reumatism, rinichi şi a căilor urinare, dispepsie şi debilitate, neurastenie, boalele femeeşti, inflamaţiuni cronice la mitră şi ovar, etc. Bucătăria dietică de primul rang. Preţuri moderate. La cerere se trimit prospecte gratuit. DIRECŢIUNEA BĂILOR LIPOVA GREFĂ TRIBUNALULUI CETA- i , ,­TEA ALBA S. I-a EXTRACT No. 18060 D-na Maria Cotelnic, domiciliată în corn. Cazaci jud. Cetatea Albă prin petiţia din 25 Mai 1934 a cerut divorţ de soţul său Ivan Cotelnic de­ţinut la închisoarea Doftana pentru motive determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat un copil Ion născut la 19 Septembrie 1929. Pârâtul posedă 6 ha. teren arabil, 1 ha, 10 arii izlaz și două treimi din locul de curte cu clădiri stăpânit în indiviziune cu fratele Leonte Co­telnic, situate în corn. Cazaci jud. Cetatea Albă. Grefier, nedescifrabil -----=====*===3----­GREFA TRIBUNALULUI 1 PRAHOVA SECŢIA I EXTRACT D-na Elena Const. Bogdan din Ploeşti str. Văleni No. 47, cu petiţia înreg. la No. 3987 din 1934 a in­tentat acţiune de divorţ contra so­ţului ei Constantin Bogdan din Ploeşti str. Regina Maria N° 154 pentru cauze determinate. Din căsătorie a rezultat copilul Ovidiu Romulus. Soţii nu posedă avere. Prezentul se va publica în ziarul „Dreptatea”. Grefier, Gh. Georgescu No. 34139, 1934 Iunie 6. Dos­ 707 din 934. im ie reng !T CLUJ 7. — Acţiunea de reorgani­zare a P.N.T. conform nouilor sta­tute, este în plină desfăşurare în­­­oate judeţele din Ardeal şi Banat. Pentru ziua de 10 Iunie a fost convocat congresul judeţean din Hu­nedoara, la care dup­ă informaţiile­­pe cari le deţinem până acuma, va lua parte atât d. Iuliu M­aniu cât şi d. dr. Al. Vaida Voevod. Pentru ziua de 11 Iunie este" con­vocat la Miercurea Ciucului congre­sul organizaţiei judeţene din Ciuc. Congresul organizaţiei de Sibiu, unde preşedintele organizaţiei d. V. V Tilea a cercetat şi organizat toa­te comunele, fiind primit pretutin­deni cu vie însufleţire, a fost fixat pentru data de 24 iunie. In judeţul Sălaj, congresul P. N.­­T. a avut loc la 31 Mai, fiind re­ales ca preşedinte d. dr. Victor De­­leu, iar în delegaţia permanentă d. rev. P. Cupcea Vicar, dr. Valeri Câm­pean, avocat, dr. Sever Oros, rev. Romul Bozila arhidiacon, M. In­­tirian protopop, şi rev. Mihai Pop arhidiacon. Preşedinte al cercului de studii a fost ales d. Aurel Coza, dir. liceului din Cărei. Din comitet fac parte preşedinţii tuturor orga­nizaţiilor de plasă şi un mare număr de intelectuali şi ţărani ai frunta­şului judeţ. In jud. Someş preşidenţia inte­rimară a organizaţiei na­ţiernal-ţă­răniste, cedând insistenţelor cen­trului, a primit-o d. dr. Al. Vaida Voevod. Fruntaşii partidului nostru au cercetat până acum aproape toa­te satele, procedând la reorganiza­rea lor şi la alegerea comitetelor mitetului compus din profesori, co­­mitetului comp­us din profesori, me­dici, advocaţi, meseriaşi şi ţărani, a fost ales d. dr. A. Buşiţa. Din adunarea de reorganizare s’au tri­mis telegrame omagiale d-lor Ion Mi­halache, Al. Vaida Voevod şi K­. N. Lupu. In jud. Sibiu reorganizarea par­tidului, este aproape terminată. Ca totdeauna toţi membrii organizaţiei sunt în deplină solidaritate. Aceas­tă solidaritate a fost mărturisită în mod impresionant la şedinţa comi­tetului judeţean, care a avut loc zilele trecute la Sibiu, şi unde au vor­bit dr. dr. V. V. Tilea, dr. I. Stoi­­chiţă, dr. Pompiliu Simonetti, dr. Coriolan Ştefan etc. naţional a panii­ărănesc in Ardeal De la redacţia noastră din Cluj Razzie la bursa neagră din Cernăuţi CERNĂUŢI, 9. — Organele ches­turii de poliţie au făcut ori o amă­nunţită razzie la bursa neagră din Cernăuţi. Poliţia a închis mai întâiu toate ieşirile gangurilor. Strada, la am­bele capete, era deasemenea sub pa­za poliţiei. S’au operat mai multe arestări. Zece inşi au fost menţinuţi arestaşi şi transportaţi la chestura de poliţie, găsindu-se la ei devize străine. La această razzie au asistat şi doi inspectori de la Banca Naţională din Bucureşti. VALSUL DIMINEŢII LA GRADINA MARCONI Miercuri 13 iunie crt. va avea loc irevocabil premiera comediei «Valsul Dimineţii» trei acte de Tudor Muşate­­scu şi Sică Alexandrescu după Grenet Dan­court. A apărut: „Oraşul Bucuriei” de Mihail Theo­dorescu, o sugestivă povestire asu­pra trecutului Cetăţii lui Bucur. Ti­părită în condiţii technice ireproşa­bile, broşura aceasta conţine multe lucruri interesante. ­in sergent se îneacă in Prut ! CERNĂUŢI, 9. — Ca şi în anii­­ trecuţi, au început să se înregistreze şi acum victimele Prutului. Prima victimă din anul acesta e un sergent aparţinând regimentului­­4 pioneri din localitate. In pădurea Horecea, de pe malul Prutului, se găsesc câteva unităţi din regimentul 4 pioneri, cari fac lucrări şi exerciţii. Ori după amiază, Sergentul Petre Clement s’a dus să se scalde în Prut. Numitul, deşi nu ştia să înoate, a comis imprudenţa de a se avânta în larg. A fost luat însă de curent şi a căzut pradă valurilor. Când camarazii săi au băgat de seamă, era prea târziu. Câţiva sol­daţi au plecat cu o barcă de salva­re, dar n’au mai putut găsi corpul sergentului. Până în prezent, cadavrul n’a fost pescuit. SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ: Cărăbuş—Express. CINEMATOGRAFE CAPITOL ŞI ROXY: O noapte în Ve­neţia cu Tino Patiera, jurnal şi com­­plectare. [TRIANON : (sla şi arena): Lady Lyu cu Mae West. REGAL : Regina frumuseţii cu Louise Brooks. RIO: Voiajul Fericirii cu Magda Sch­neider, Max Hansen. FORUM (sala şi grădina): Venus dan­sează şi Veneţia oraşul visurilor. SELECT (sala şi grădina): Vulturul din California cu Richard Cromwell şi Dorothy Jordan. IRIS: închis pentru renovare. ED. PALACE: Maternele (lupta între două iubiri). VOX: Cântăreţul necunoscut cu Mu­­rattore şi Fenomenul muzical Attic cu trupa sa. CORSO: Anny­ Ondr­a in Povestirile d-rei Hoffman şi Liane Haid In Tai­fun. OMNIA: Omul invizibil cu Maria Stuart şi Vasul fantomă cu Harry Piei. LIDO: Idilă imperială şi Carnavalul cu Gretl Theimer, Paul Hörbiger. MARCONI: Tragedia americană cu Sylvia Sidney şi Henry Garat in Ni­non. MARNA: Al Jolson în «Sunt un va­gabond», jurnal şi complectare. AMERICAN: Fatalitate cu Frederic March şi O crimă epocală cu Jean Hersholt, etc. MILANO : Ştrengărită, cu Franziska Gaal. Trei nopţi de dragose, cu Gary Grant. LI­A: Cazul celor 13 femei cu Irene Dunne şi O doamnă din lumea mare cu Käthe von Nagy. FRANKLIN: Renate Müller in Victor Victoria şi Melodia vioarei. TERRA: Eddie. Polo în Mireasa răpi­tă şi William Bord, seara artişti. EPISCOPIEI:­ Victor de Kowa în Fe­­cioarele de azi şi Gescha. RAHOVA: Jungla morţii şi Cavalerii Străzilor cu James Dunn. ­re *■ Uit CONTROLUL AVERILOR Da. Să se facă până la HALAT ŞI PAPUCI Dacă vreţi să ştiţi cum Cumpăraţi de Duminică 10 Iunie Singura revistă de satiră politică fe-,------==,*=------ Arestarea a opt pasageri clandestini CONSTANŢA 9. P­eri dimineaţă la plecarea vaporului «Polonia» sub pavilion polon, au fost arestaţi 8 tineri cari au intrat fradulos în ţa­ră pe la punctul de frontieră Grigo­re Ghica-Vodă şi cari sunt evrei din Polonia. Aceştia au fost arestaţi pe bordul sus numitului vapor unde se ascunseseră spre a pleca clandestin în Palestina, de­oarece sus numitul vapor face curse Palestina-Constan­ti şi retur. Aceştia sunt: Klein Ga­la, Weisengrun Maier, Silber Ma­­schein, Altman Isidor, Scalman Io­sif, Ludwig Oneis, Lazaros Iulius şi Reghina Tişler. Ei au fost înaintaţi poliţiei care le dresează, acte de da­re in judecată pentru trecerea frau­duioasă a graniţei urmând ca după ispăşirea pedepsei la care vor fi con­damnaţi să fie expulzaţi în Polonia De la organizaţia Ilfov Domnii şefi de sectoare din ju­deţ sunt rugaţi să depună de în­dată la secretariatul general al or­ganizaţiei cererile de înscriere în­ «DREPTATEA» 0 lucratoare din Cernăuţi se spânzură CERNĂUŢI. 9. — Lucrătoarea Popi Laufer î­n vârstă de 35 ani, de fel din comuna Moldoviţa, care ara de câtva timp deprimată, şi-a pus ori dimineaţă capăt zilelor. Numita s’a spânzurat într’o ca­meră din depozitul fabricei de cuie «Jenny», din strada Wassilko No. 7, unde era angajată ca lucrătoare. Numeroase acte de sabotaj MADRID, 9 (Rador). — Informa­­osuojdumu ntunutj atauiAOJd mp c îţi acte de sabotaj comise de greviştii agricoli. La Carmona, In provincia Sevilla, greviştii au tăiat stâlpii susţinând liniile de curent electric. Orașul a fost complect scufundat în intime­­rec. In provincia Saragosa s'au pro­dus ciocniri grave. Se anunță numeroase arestări pentru încercări de sabotaj. Marea statuie a Papei Urban distrusă de trăsnet PARIS 8 (Rador). — Trăsnetul a căzut în cursul furtunei de azi pe mo­numentala statuie a Papei Urban al doilea din Reims. Statuia a fost despi­cată în doua. Scara interioară a fost distrusă. Un bloc de granit, care făcea legătura în­tre statuie și piedestalul de piatră, cântărind trei sue de kilograme, a fost aruncat la o distanţă de o sută de me­tri, sfărâmând acoperişul unei şcoale. Numeroase instalaţii electrice, telefo­­­nice şi radiotelefonice au fost distruse. ) Cercul de studii AL PARTIDULUI NATIONAL-TARANESC SECŢIA ADMINISTRATIVA Secţia administrativă a cercului de studii al partidului naţional-ţă­­rănesc va ţine şedinţa Marţi 32 Iu­nie la orele 6 seara. SECŢIA CULTELOR Secţia cultelor ţine şedinţă Mier­curi 13 Iunie a. c. orele 5 p. m. pre­cis în localul clubului central. P. O. Părinţi referenţi sunt invi­taţi să depună neapărat referatele în această şedinţă când se vor şi discuta. Sunt rugaţi să ia parte la această şedinţă ,şi preoţii din judeţ. SECŢIA FINANCIARA Va ţine următoarele şedinţe pen­tru definitivarea lucrărilor subcomi­­siunilor speciale şi prezentarea con­cluziilor : Luni 11 Iunie orele 11 jum. dimi­neaţa, problema reorganizării siste­mului contribuţiilor directe. Marţi 12 Iunie orele 11 jum. di­mineaţa, problema reorganizării sis­temului de credit. Miercuri 13 Iunie orele 11 luni. dimineaţa, problema creditului jude­ţean şi comunal. . , , soţite de tablourile respective, în­tocmite conform instrucţiunilor. Se reaminteşte cu acest prilej că termenul pentru efectuarea ope­raţiunilor, specificate in instruc­ţiuni, este până la 8 iunie curent. Domnii şefi de sectoare din ju­deţ sunt rugaţi să se prezinte la se­diul organizaţiei din Bucureşti str. G. Clemenceau No. 11 bis pentru a ridica firmele organizaţiilor comu­nale. Candidaţii, delegaţii şi asistenţii pentru alegerile­ comunale de la 10 iunie, se vor prezenta de îndată la judecătoriile de ocol respective pen­tru a-și ridica cămile de intrare in localurile de vot. Altfel sunt expuși să nu poată intra în localul de vot. De la tineretul naţional-ţărănist ORGANIZAŢIA ILFOV Se aminteşte d-lor şefi de sec­toare ai tineretului naţional-ţărănist din jud. Ilfov că termenul pentru depunerea la centru a proceselor ver­bale de constituirea organizaţiilor lo­cale este 24 iunie­­. D-nii şefi de sectoare cari nu şi-au ridicat delegaţiile şi formularele de înscriere sunt invitaţi s’o facă pe cât se poate mai neîntârziat, pentru a avea timpul necesar, pentru consti­tuire. . '­*N Dela conducerea centrală a partidului naţionalărănesc Convocarea congreselor jurdeţene D-nii preşedinţi ai orga­­nizaţiunilor judeţene ale partidului r­aţiona­l-ţără­nesc cari nu au hotărît în­că data adunării congre­sului judeţean, sunt invi­taţi a fixa această dată şi a o comunica de urgenţă Secretariatului general. In nici un caz data fixa­tă nu poate trece de 1 Iulie a. c. COMUNICAREA DECIZIUNEI CONGRESELOR JUDEŢENE Toţi d-nii preşedinţi ai orga­nizaţiilor judeţene cari au ţinut sau vor ţine congresele judeţe­ne, sunt invitaţi a trimite ime­diat organizaţiei provinciale din care fac parte, procesul verbal al şedinţei congresului, însoţit­­ de raportul d-lui delegat al con­ducerii centrale. Un al doilea exemplar de pro­ces verbal şi o copie de pe rapor­tul d-lui delegat se vor trimite secretariatului general la Bucu­reşti. Conform art. 51 din statuie, hotărârile congresului nu sunt definitive decât după confirma­rea organizaţiei provinciale. * D-nii preşedinţi ai organizaţii­lor judeţene ale partidului na­ţional ţărănesc, cari au anunţat Secretariatului data adunării congresului judeţean, sunt invi­tați a lua contact cu delegatul desemnat de conducerea centra­lă pentru a organiza controla­rea lucrărilor pregătitoare ale congresului. RADIO Sâmbătă 9 Iunie 1934 864,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. , 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 18.15; Z­ah­ari­a Buruiană. Lectură. 18.30; Corul şcoalei primaer da fete No. .81, condus de 57;feto& Vrânceanu. 18.45; D-ra Demetrescu­­­Viaţa copii­­lor.­­ 19; Concert de după amiază, execu­tat de Orchestra Radio; 20; Tratamentul boalelor de stomac și intestine la Slănicul din Moldova ; Docent Dr. I. Niculescu, 41. 20.20; Orchestra Radio; 21.15; Th. Sibiceanu-pian;­­ 21.45; Posta radio, 22.05; G. Giurlade canto; 22.30;­ Muzică de djins (plăci, 23; Radio jurnal.­­ 23.80: Muzică de dana (plăci)­. .. Marile Serbări ale restauraţiei Defilarea primarilor. - Dejunul de la Palat - Discursurile M.S. Regelui Cu prilejul împlinirii a patru ani de la Restauraţie, a avut loc Vineri le ora 10 dimineaţa un te-deum la Biserica Domniţa Bălaşa în prezenţa membrilor guvernului, reprezentanţilor armatei şi autorităţilor civile, etc. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, după care primul ministru a rostit o scurtă cuvântare uvând viaţă lungă şi domnie îndelungată M. S. Regelui. DEFILAREA PRIMARILOR La ora 10 jumătate a început defi­M. S. Regele a rostit apoi urmă­toarea cuvântare: D-le primar al municipiului, şi voi reprezentanţi ai întregei ţări. Pentru Mine este o nesfârşită bu­curie sufletească să vă văd aci, a­­dunaţi cu toţii în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimele voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu pot so culeg decât chiar din sufletul şi inima poporu­lui Meu (Urale puternice). Au trecut patru ani de când Cerul şi voinţa poporului M'au pus în a­­cest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am­larea tuturor primarilor din ţară, în faţa Palatului Regal. M. S. Regele şi marele Voevod Mi­hai au primit defilarea din balcon fiind îndelung aclamaţi de mulţime.­ ­ După ce toţi primarii au ajuns la Arenele Romane, la orele 12 iuni. a sosit M. S. Regele. In numele primarilor a ţinut o cu­vântare d. Al. Donescu, lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărât, cu cea mai desăvârşită e­­n­ergie — ori­cum­ ar fi piedicile ce le-aş putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de con­ştiinţă. Dar, pentru a putea înde­plini cu deplin folos această muncă, am neapărat nevoie de sprijinul tu­turor, şi acest sprijin sunt convins că îl voiu găsi neprecupeţit în cu­minţenia şi dragostea poporului (o­­vaţiuni şi urale puternice). Sunt două vechi zicători ale po­porului nostru, care au rămas şi vor trebui să rămână pururi în min­­tea noastră «Apa trece, dar pietrele rămân» şi «România nu piere». în­treg trecutul nostru ne arată acea­sta şi viitorul trebuie să o probeze, căci energia, sufletul, credinţa şi puterea acestui popor trebuie să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostru de ţară şi duceţi salutul Meu, gân­dul Meu de dragoste, hotărârea Mea nestrămutată de muncă şi ce­rerea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot învinge decât printr'o muncă spornică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tutu­ror românilor că în sufletul Meu bate înainte de toate un suflet ro­mânesc şi că toată dragostea o î­n chin poporului Meu. (ovaţiuni şi u­­rale prelungite). DEJUNUL DE LA PALAT La ora 1 jun, a avut loc la Palatul Regal un dejun la care au participat M. S. Regele, marele Voevod Mihai, Regina Elisabeta, patriarhul Miren Cristea, membrii guvernului, Curtea, etc. Discursul M S. Regelui M. S. REGELE Răsbunarea unui amorez W­­ ■ a părăsit Tânăra Magda Mirică, de 19 ani, lucrătoare, cu locuinţa în str. Dra­­galina No. 37, a întreţinut multă vreme relaţiuni de dragoste cu un tânăr din cartier, anume N. Cons­­tantinescu, din str. Petrescu No. 7, pe care apoi l-a părăsit. Astă noapte, N. Cons­tan­tin­eseu în­tâlnind-o pe stradă şi cum era cu­­chef, a luat-o la bătae provocându-i grave leziuni pe cap şi corp. Fiind sezizată poliţia, amândoi ti­neri au fost aduşi pentru cercetări în localul circumscripţiei poliţie­neşti din şos. Pantelimon, iar un in­tern al Salvărei i-a dat rănitei îngin­­grijirile necesare. ------=sfr--------------' i*j it 0 lucrătoare din Cer­năuţi se spânzură CERNĂUŢI, 8. — Lucrătoarea Popi Laufer, în vârsta de 35 ani, de fel din comuna Moldoviţa, care era de câtva timp deprimată, şi-a pus era dimineaţă capăt zilelor. Numita s’a spânzurat într’o came­ră din depozitul fabricei de cuie «Jenny», din strada Wassilko No. 7, unde er­a angajată ca lucrătoare- Lovit de trăznet TG. JIU, 9. — Eri sa abătut asu­pra oraşului nostru o ploaie toren­ţială însoţită de manifestaţiuni e­­lectrice. Pe când d. C. Rota, direc­torul băncii populare «T. Vladimi­­rescu» se afla în poarta locuinţei sale, a fost trăznit. Isis* Nenorocirea din T.-Jiu TG. JIU, 9. — Copilul Tuțu Pe­trescu în etate de trei ani, fiul d-lui av. Petrescu din localitate, pe când traversa o stradă, a fost căl­cat de un docar ce era condus de o femeie. In stare gravă a fost inter­nat în spital. , S’a deschis o anchetă, i *c=9— as Un mareşal chinez convertit la budhism Din LONDRA 9 (Tel. part.).­­ Shanghai se comunică: Mareşalul Feng-gu-Hsiamg, cunoscut în China sub numele de „generalul creş­tin” xîa yeteasi într’un templu din mun­tele sfânt şi se pregăteşte să îmbrăţişeze religia budistă. "'V Puternic incendiu la T.-Severin Pagube de un milion Iei T.-SEVERIN, 8. — Aseară la orele­­ un puternic incendiu s a declarat la locuinţa pensionarului Gutuleanu din str. Cicerone. Focul s’a întins şi la locuinţele vecinilor săi d-na Bu­­joiu, Cristescu şi Iancu Dumitrescu, distrugându-le casele, două şoproa­­ne o magazie cu cereale a d-nei Bu­­joiu şi atelierul de tămplărie şi mo­bilă al d-lui Cristescu. Cu mare greutate s’au putut salva lucrurile casnice ale celor trei sinis­traţi. Şi de data asta s’a remarcat lipsa de organizare a pompierilor. Datorită plutonierilor Gh. Bălă­ceanu, Nica Petre, G. Bănescu, Petre Mangu, Ion Robu, P. Mercioniu, sera. instructor P. Tolboi şi N. Ghiciu din reg. 37 artilerie came sub directa conducere a d-lor colonel Bernescu, cpt. Temeliu şi locotenenţii Teodo­­rescu şi Malenski, au făcut sforţări supraomeneşti pentru ca focul să nu se întindă mai departe. Noroc că n’a bătut vântul ca să alimenteze focul căci altfel întregul oraş ar fi fost pre­făcut în cenuşă. Poliţia s’a ilustrat printr’o totală inactivitate. Epidemie de lear­e la iol tine 25 cazuri mortale CHIŞINĂU, 8. — Inspec­toratul sanitar din locali­tate a fost înştiinţat că in comuna Vorniceni din ju­deţul nostru epidemia de dez­inter­ie face ravagii. Pâ­nă acum s’au semnalat una sută cazuri dintre care 25 mortale. Atacul banditesc din Huşi Un elev jefueşte pe un invalid de 10 mii lei HUŞI 8.­­ Tribunalul local a fixat termenul de judecată pe ziua de 11 iunie în procesul atacului banditesc săvârşit de elevul Radu Gherman de la şcoala comercială din localitate în ur­mătoarele împrejurări: Pe când un debitant invalid se în­torcea de la oraş, a fost atacat şi jefuit de numitul elev de suma de 150 mii lei, după care faptă precocere bandit i-a aplicat mai multe lovituri lăsân­­du-l în nesimţire. -i înecat în Prut CERNĂUŢI 8. — Eri după amia­ză, sergentul Petre Clement din reg. 4 pioneri s’a dus să se scalde în Prut. Numitul, deşi nu ştia să înnoate, a comis imprudenţa de a se avânta în larg. A fost luat însă de curent şi a căzut pradă valurilor. Când camarazii săi au băgat de seamă, era prea târziu. Câţiva sol­daţi au plecat cu o barcă de salva­re, dar n’au mai putut găsi corpul sergentului Până în prezent, cadavrul n’a fost pescuit. la Plutaşi măcelăriţi şi jefuiţi BACAU 8. — Pe când plutaşii Ilie, Florea şi Ion Ciocan, Gh. Neamţ şi Manole Bordea veneau cu plutele dinspre Piatra, ajungând în dreptul podului din corn. Buhalniţa, s’au izbit de un pilon­ Indignat de aceasta, Gh. Preotes­­cu — supraveghetorul podului — ajutat de cei doi fii şi de săteanul Gh. Irimia, şi înarmaţi cu ciomege şi cuţite au tăbărât asupra plutaşi­lor măcelărindu-i îngrozitor. După aceea, jefuindu-şi victimele, sau făcut nevăzuţi.­­Abia mai târziu, revenindu şi din leşin, câţiva plutaşi s’au târât până la postul de jandarmi reclamând cazul. ­ Inaugurarea expoziţiei educaţiei fizice După amiazi s-a făcut pe stadionul C. N. E. F. inaugurarea expoziţiei e-­­­ducaţiei fizice. După cuvântările ros­tite de d-nii dr. C. Angelescu, gene­ral N. Condeescu şi gen. V. Rădulescu, M. S. Regele a pronunţat următorul discurs: Domnule Ministru, Domnilor, «Trebue să mărturisesc că deschi­­derea expoziţiei de educaţie fizică îmi pricinueşte, adâncă mulţumire fiindcă sunt obligat să merg cu gândul cu mulţi ani înapoi şi să-mi aduc aminte — parcă ar fi fost ieri — de începuturile sportului nostru acele faimoase prime încercări, în care ne găseam pe teren, în afară de echipă, câţiva spectatori,­­ iar zilele trecute am auzit că au asistat 25.000 de persoane. Aceasta poate să explice fiecăruia ceia ce s’a făcut şi unde am ajuns în această direcţi­une. «Dar, progresul realizat ne prici­nueşte nouă, acelora care am fost iniţiatorii acelei mişcări, dintre ca­re unii se găsesc în guvern — o mulţumire cu atât mai mare, cu cât ne dovedeşte că s’a schimabt con­­cepţiunea şi cum aceia cari sunt răspunzători de destinele acestei ţări, au priceput că educaţiunea fi­zică nu este numai un joc, ci o parte integrantă a educaţiunii na­ţionale. «Expoziţia, pe care publicul va a­­vea prilejul s’o vadă în această lună va proba tuturor că aci nu ne ju­căm, ci lucrăm. «In acest spirit, fac urări de iz­bândă desăvârşită acestei expoziţii, pentru propăşirea tuturor sportu­rilor româneşti, în interesul şi în­tărirea naţiunii noastre». Suveranul, Voevodul Mihai, mem­brii guvernului şi ceilalţi invitaţi prezenţi, au vizitat apoi principa­lele standuri ale Expoziţiei, Maje­­statea Sa făcând prietenului no­stru Nicolae Petrescu, cinstea de a întârzia câteva minute în standul în care expune produsele industriei sale de articole de sport —­ «Vivi». * Seara a avut loc în Piaţa Palatului, in faţa Suveranului, o­ mare demons­traţie a federaţiilor asociaţiilor cultu­rale şi sportive.

Next