Dreptatea, august 1934 (Anul 8, nr. 2056-2081)
1934-08-01 / nr. 2056
ŢÂNŢARII aduc MALARIA . ... ucideţi-i cu FLIT Când sunteţi ameninţaţi de ţânţari periculoşi, provocători de Malaria, nu veţi fi apăraţi cu insecticidele de proastă calitate. Pentru ca să fiţi bine protejaţi aveţi nevoe de FLIT. Nici un ţânţar nu scapă la vaporizarea cu FLIT. Procuraţi-vă numai FLIT Refuzaţi imitaţiunile. Flit vaporizat nu pătează. Pretindeţi bidonul galben cu soldat şi banderola neagră. O noutalte Pudra Insecticidă FLITI Pudra FLIT pupa capi» pericolului fieh laurilor, protocol« de Ploşniţe, Furnici, şi Păduchi. Ea ră,apără,de molii, ucide porecii câinilor şi altor animale domestice. Pudra FLIT posedă toate calităţile distrugâtoare ale insecticidului FLIT talii aici lil 21 Cutii dubli Ld tt mar* Ui 239 [jxa^^aa I 1(1 P,in aer îndepărtaţi insectele evităndu-le vițel I IM V# W I păturile periculoase cu LOTION FLITJ n i ni» mpii ivit «lin jud. Constanţa CONSTANŢĂ. — Biuroul partidului naţional-ţărănesc întrunit în ziua de 13 Iulie curent, şi luând in cercetare referatul d-lui Ion Nicolaescu, învăţător din corn. Ovidiu, a hotărât reînfiinţarea secţiei tineretului naţional-ţărănesc în acest judeţ. Ca urmare a avut loc o consfătuire la Casa partidului, sub preşedinţia d-lui V. Lepădat, şeful organizaţiei naţ.-ţărăniste la care au participat în afară de d-l avocat Dan Alecu, secretarul general al partidului şi următorii d-ni în majoritate studenţi: G. Homocea, V. Duşa, lVircea Brătucu, dr. Gică Radulescu, D. Denciu, Ion Nicolaescu, învăţător şi Nic. Ion Butucescu ziarist. După explicaţiile date de d. Lepădatu şi în urma discuţiunilor ce au urmat, s’a alcătuit un comitet provizoriu compus din 9 persoane, având ca preşedinte pe d. V. Lepădatu pentru ca acţiunea de organizare să poată fi îndrumată pe baza statutelor partidului nostru şi a dispoziţiunilor centrului. Acest comitet a fost însărcinat să pornească de îndată la organizare pe teren a sfaturilor săteşti. Bri, a avut loc a opta şedinţă de lucru a acestui comitet provizoriu, în care s’au examinat rezultatele obţinute. Au aderat la organizare peste 300 de prieteni din toate colţurile judeţului cărora tot eri li s’au expediat instrucţiunile şi formularele necesare. Aceştia în majoritatea lor studenţi şi învăţători, au înbrăţişat cu entusiasm acţiunea pornită şi au primit ca fiecare în comuna respectivă să înjghebeze sfaturile săteşti. Datorită sprijinului şi a activităţii d-lui Dan Alecu secretarul general al pariului, care a fost viu felicitat de d. Lepădatu pentru modul cum lucrează, tineretul naţionalţărănesc din judeţul Constanţa îşi va putea ţine Congresul în cursul lunei Septembrie, când organizarea lui va fi complectă şi definitivă. coresp. CONSTANŢA. In seara zilei de 23 a lunei curent la sediul sindicatului «Mihail Eminescu» al muncitorilor din portul Constanţa, a avut loc o impunătoare întrunire a memţiilor acestui sindicat Şedinţa s-a deschis la orele 7 seara sub preşedinţia de vârstă a d-lui Neagu Bărbulescu. D. Ion Purcăreu ia cuvântul şi arată cum membrii sindicatului «Mihail Eminescu» sunt bătuţi până la sânge de o bandă din sindicatul «Doctori Manuali» organizaţi, cu caracter politic guvernamental-D-sa mai spune că s-au făcut toate demersurile necesare la ministerul muncii pentru a se muta sediul Biroului Muncii în port în scop de a se evita asemenea acte de barbarie. ia cuvântul muncitorul Andriţoiu Constantin care demonstrează că sindicatul «Mihail Eminescu» fiind organizaţie pur profesională condusă de fruntaşul mişcării muncitoreşti din portul Constanţa, d. Dobrică Radu, nu a fost văzut cu ochi buni de către organizaţia liberală, care a înfiinţat un alt sindicat în coasta sa, pentru ca interesele muncitorilor să nu mai poată fi apărate cu demnitate. Muncitorul Ioniţă Nicolae vorbeşte despre urgia ce s’a abătut asupra muncitorilor şi că partidul liberal practică din nou aceleaşi metode de intimidare de suprimare a libertăţilor cetăţeneşti şi în special a celor muncitoreşti. Ultimul ia cuvântul d. Gh. Valcu, conducător de muncă, care înfierează toate abuzurile săvârşite de Căpriănia Portului şi Inspectorul Muncii cu prilejul alegerilor de conducători de muncă, când nu s’au respectat dispoziţiunile legii de organizare a muncii în porturi de a se face alegeri cu vot secret, sub preşedinţia unui magistrat, ci prin luare de semnături s’au desemnat noii conducători recrutaţi dintre agenţii electorali şi oamenii de club ai partidului liberal. Vorbitorul constată că, membrii devotaţi ai sindicatului «Mihail Eminescu» nu se intimidează şi fac zid în jurul steagului acestui sindicat. Acei ce aţâţă azi şi fură «le la gura muncitorului dreptul la pâine, vor isprăvi mâine toate aceste abuzuri la cari se dedau şi cărora nici ministerul muncii şi nici d. Vâsle Sasu, şeful organizaţiei liberale din acest judeţ nu înţeleg să le pună capăt. Organizarea în statul naționale (Continuare economie apreciabilă de nutreţuri cari, în cadrul gospodăriei individuale bazată pe tracţiunea animală, sunt consumate fără folos de către animalele de muncă în timpul când nu lucrează. Prin intervenţia tractorului, care consumă numai în timpul cât lucrează, intensificăndu-se producţia se va spori deasemenea într-o măsură apreciabilă cantitatea nutreţurilor. Aceste rezerve de nutreţuri vor fi folosite pentru desvoltarea producţiei animale. Abia atunci se va putea vorbi în mod serios de o adevarată zootechnicizare a agricultura, ca să întrebuinţăm acea formulă magică, lansată în ultimul timp mai mult cu scopul de a ridica moralul agriculturei parcelare în faţa pericolului care o aşteaptă. In fine în cadrul fermelor cooperative din regiunile de câmpie se potorganiza industrii agricole adîn pag. 2-anexe: morărit, fabrici de ccrobeală, de uleiuri vegetale, de frânghii, de împletituri de cânepă şi de in, extracţii de esenţe aromatice din plante aromatice şi medicinale, fabrici de brânzeturi, mezeluri etc., în care braţele rurale vor găsi de lucru în timpul când nu sunt ocupate la câmp, îndrumând producţia agriculturei ţărăneşti pe această cale, ţărănimea va putea în adevăr să beneficieze de impulsul dat de capitalismul de stat. Se va pune o bază solidă economiei naţionale îndrumată pe calea capitalismului de stat iar clădirea acestui edificiu nou se va începe cum este firesc de la temelie. Se va spori şi asigura capacitatea de rezistenţă a agriculturei, faţă de loviturile grele cari vor continua să vină din partea agriculturei capitaliste a altor ţări. . A stărui mai departe în ce priveşte producţia agricolă ţărănească în cadrul efortului individual al agriculturei parcelare înseamnă a menţine ţărănimea robită nepoţei, încremenită în primitivitate, cu nevoi primare şi putere de consum redusă, incapabilă de a constitui temelia sigură a statului modern cu nevoi crescânde, pe care-l vrem. In epoca de prefaceri radicale pe cari le suferă agricultura în vremile noastre, ca o consecinţă a influenţei regimului capitalist, între agricultura latifundiară a societăţilor capitaliste pe acţiuni ale statelor americane, în care ţărănimea este proletarizată spre folosul capitalismului bancar şi agricultura sovietică organizată după aceleaşi norme şi în care ţărănimea este proletarizată de asemenea în cadrul capitalismului de stat, organizarea producţiei agricole ţărăneşti pe baze cooperative, cu păstrarea proprietăţii individuale constitue calea de mijloc compatibilă cu condiţiunile noastre geografice, economice şi sociale. ;«! \! " Congresul general al avocaţilor Uniunea avocaţilor face cunoscut confraţilor din întreaga ţara că în vederea Congresului General al Corpului ce se va ţine la Oradea în zilele de 6—7 Septembrie 1934, Regia Autonomă C. P. R. a binevoit să acorde congresiştilor o reducere de 50% la toate trenurile de călători pentru ducerea şi întoarcerea de la Oradea în timpul 1—15 Septembrie 1034. In prezent, Uniunea avocaţilor confecţionează foile de legitimaţie necesare, care după ce vor fi prezentate Regiei C. F. R. ca să le facă valabile, vor fi trimise de Uniune la barouri, de unde confraţii şi d-nii magistraţi ce vor voi să participe la Congres, le vor putea ridica fără nici o plată. ----oxo— Gravă încăerare ,intre comercianţi la Cernăuţi CERNĂUŢI. 31. — Intre comercianţii de porci Leon Appel, Martin Appel şi Valentin Schmitt, toţi trei originari şi domiciliaţi în oraşul Rădăuţi-Bucovina, izbucnind zilele acestea o ceartă violentă pe motivul unor diferende de comerciale,fraţii Appel s-au repezit asupra lui Valentin Schmidt, rănindu-l grav cu cuţitele de măcelărie, pe care le aveau asupra lor. Criminalii au fost arestaţi şi deferiţi parchetului, iar victima a fost internată în stare disperată la spital. Un necunoscut se aruncă în faţa trenului Cernăuţi-Bucureşti CERNĂUŢI, 31. — Inspecţia 8 a C. F. R. din localitate, cât şi inspectoratul regional de poliţie au fost informate că ori seară la intrarea trenului accelerat Cernăuţi—Bucureşti în gara Dărmăneşti un necunoscut s’a aruncat înaintea maşinei. Din fericire, necunoscutul nu a fost apucat sub roţile maşinei, ci numai aruncat de botul acesteia la la o oarecare distanţă de pe linie, alegându-se cu grave răni la cap şi pe trup. In nesimţire sinucigaşul a fost transportat la spital. • «r3 ai• «DREPTATEA» Sărbătorirea fruntaşului cooperator Luca Paul Manifestaţia de la Câmpulung Muscel In ziua de 25 iulie a. c. a avut loc la Câmpu-Lung, Muscel, sărbătorirea d-lui Luca Paul, fost învăţător în Domneşti Muscel, apoi institutor în Tg. Jiu, fruntaş al mişcării cooperatiste încă de pe vremea marelui Haret. Iniţiativa sărbătorirei a fost luată de un comitet, alcătuit din d-nii: I. Mihalache, Gr. Trancu,Iaşi, I. Răducanu, Cezar Partenie, prof. univ. şi preş. al Băncii Centrale Cooperative, Gr. Mladenalz, prof. la Academia de înalte studi comerciale şi industriale, şi fost dir. gen. al Oficiului Cooperaţiei, Gh. Dumitrescu Bumbeşti, membru în Cons. sup.al cooperaţiei, C. Spânişteanu, Niculescu Lungu şi I. Brătulescu, preş. şi administratorul delegat al soc. import şi export. Din partea învăţământului au participat în comitet d-nii I. C. Petrescu, conferenţiar univ., fost secretar al mini instrucţiunii, Al. Muşetescu, prof. şi avocat, Moise Marinescu, fost insp. gen. şi actual preş. al as. înv. din Muscel. La această sărbătorire au asistat delegaţi ai instituţiilor cooperatiste, precum şi un numeros public. D. prezident AL. MUŞETESCU, anunţând deschiderea festivităţii, dă cuvântul pr. Grigore Ionescu din com. Domneşti, care spune următoarele: «D. Luca Paul s’a impus prin personalitate şi muncă asiduă, din care şi-a făcut un crez. A lucrat nu numai în largul ţării, ci şi în satul său şi pe întreaga vale a râului Doamnei. Aci se sărbătoresc năzuinţele unui suflet, care şi-a depus tot efortul, într-o viaţă sbuciumată, de muncă, ca să producă binele aproapelui. Alături de sărbătorit se află d-na Paul, o tovarăşe ideală, care i-a sprijinit cu pricepere şi devotament ascensiunea. D. director şi insp. gen. PETRESCU, delegat al Of. Nat. al Cooperaţiei, arată că d. L- Paul a desfăşurat activitatea cea mai bogată pe ogorul cooperaţiei, pentru care această mişcare îl revendică. In numele instituţiei, îi urează multă sănătate şi viaţă lungă. D. N. HANESCU, institutor pensionar, se referă la trecutul îndepărtat, când a secondat pe sărbătorit în opere de culturalizare a satelor. D. GR. TR. IAŞI, fost ministru, spune: Răsplătind meritele d-lui Luca Paul, conşlinţiozitatea, vigoarea, virtuţile şi dezinteresarea, puse în sujba cooperaţiei, răscolim idealismul îngropat astăzi sub cenuşa materialismului. La temelia educaţiei poporului şi-a depus toată dragostea sufletească. Apoi oratorul zice: «Aşează-te, d-le Paul, în fruntea tineretului, după cum zice poetul flamand: «Iată, mă aşez înaintea voastră să vă servesc de pildă», iar noi te vom ajuta. D. profesor universitar CEZAR PARTENIE, spune: «Cunosc activitatea d-lui Luca Paul, şi în special pe cea de cooperator. In el sărbătorim un om, o viaţă, o credinţă. D. Luca Paul a servit cooperaţia din toate punctele de vedere, prin scrisul său, prin cuvântul convingător, prin gândul şi fapta sa. Ştie să cucerească prin calităţile atât de bogate şi de variate ale sufletului său. A fost un apostol, şi acţiunea lui se rezumă în cele două cuvinte ale numelui său, Luca şi Paul. Sunt fericit că în numele cooperaţiei pot să aduc astăzi sărbătoritului prinosul nostru de recunoştinţă învăţătorului, căci nu-i mai silea nimeni să-şi trimeată copiii la şcoală. Părinţii reţineau copiii din clasele ultime la treburile casei, şi trimeteau în schimb alţii de 4—5 ani, cerând, pe baza acestei substituiri, scutirea de amenzi şcolare. Foarte des se auzea refrenul: «Să dea copii la şcoală cine vrea să-i facă Popi»! E destul atât ca să se vadă concepţia părinţilor din acele vremuri, despre şcoală. Era pe atunci la sate o atmosferă amorţitoare, în care lumina şi binele obştesc înaintau greu sau chiar deloc. Peste câţiva ani sau înlocuit învăţătorii nepregătiţi cu absolvenţi ai şcoalelor normale şi seminarii, cunoscute şcoli de elită. Mai ales în şcolile normale, se picura în sufletele elevilor un ideal de muncă şi jertfă pentru ridicarea satelor. Aceştia ajunşi învăţători la sate, au produs o ciocnire puternică între mediul neprielnic şi aspiraţiile lor. Din aceasta s’a încins o luptă crâncenă între cele două tabere, care a durat aproape două decenii. Războiul acesta s’a complicat şi a fost greu, fiindcă administraţia vremii era mai totdeauna de partea ignoranţei şi împotriva învăţătorului, arătându-l pe acesta ca pe un răsturnător al ordinei sociale. In toiul luptei, forţele erau neegale, şi învăţătorul părea un naufragiat, care sprijinit pe un căpătâiu de scândură, înfrunta valurile spre liman. Povăţuiţi de instinctul de conservare, învăţătorii s’au strâns umăr la umăr şi au înfiinţat vestitele cercuri culturale învăţătoreşti. Primul punct urmărit prin cercuri era: Intensificarea culturei generale şi profesionale. Al doilea punct era extinderea activităţii învăţătorului şi în afară de şcoală, asupra părinţilor. Al treilea, era organizarea învăţătorilor în cercuri şi în corp mare. Primul punct a produs o întrecere în activitatea culturală, foarte rodnică, şi o vădită adâncire a simţului datoriei. Ca urmare, s’a înfiinţat în Domneşti biblioteca populară şi societatea: «Şcoala Nouă» (1886). Prin al doilea punct, s’a oşit din tis pereţii şcolii, punându-se începutul activităţii extra-şcolare. Ne-a fost dat acestei generaţii să vedem cum la sunetul buciumului, în de sărbătoare, se adunau bătrânii cu plete albe, sprijiniţi în toege, şi tineri de toate vârstele, la umbra unui nuc, ca să asculte de la învăţători îndemnuri bune şi să afle câte ceva din cele petrecute pe alte meleaguri. Din conştiinţa trezită de aceste cercuri, «Şcoala Nouă şi Râul Doamnei» a eşit. Constituirea altor cercuri federate, primul congres învăţătoresc la Ploeşti, faimosul memoriu al învăţătorilor, care a dat mult de lucru miniştrilor Poni şi Sturza şi a pregătit terenul Asociaţiei Invăţătoreşti cu care ne mândrim. Activitatea numitelor cercuri, s’a extins şi pe terenul economic, înfiinţând banca «Frăţia» şi cooperativa «Economatul», cari s’au transformat mai târziu în Societatea de binefaceri «Sfânta Treime», Banca populară «înfrăţirea» şi cooperativa «Zorile», cari au adus şi aduc mult bine satului şi împrejurimilor- In sfârşit, venind marele Haret, s’a pus capăt războiului dintre învăţători şi mediul neprielnic, căci Haret a sprijinit pe învăţători pe toate terenurile, dar mai ales a sistematizat activitatea extra-şcolară, i-a îndemnat la lupte împotriva camerei, prin înfiinţare de bănci populare, obştii de arendare şi răscumpărare. Atunci am fost chemat, şi eu să-mi dau obolul de muncă, fiindcă înfiinţasem şi conduceam banca populară încă cu trei ani înainte de legea cooperaţiei. De atunci, mişcarea cooperativă, mulţumită avântului învăţătorilor, a mers cu o vie şi uimitoare ascensiune până la războiu. Astăzi din cunoscute pricini s’a anemiat is prezintă simptome îngrijorătoare, iar fanaticii luptători în cooperaţie, printre cari se prenumărâ mulţi învăţători, tânjesc sufleteşte şi pare a se găsi în situaţia proorocului Eremia, care stând pe ruinele Erusalimului jelea prăbuşirea Regatului Iudeu. Şi totuşi lucrurile sunt altfel, întrucât cooperaţia are rădăcini adânci în structura poporului. Boala şi e trecătoare şi pentru vindecarea avem doctori iscusiţi şi iubitori de ţară. In svârcolirile de astăzi ale cooperaţiei, văd faza ei de purificare, în durerile ei, văd durerile refacerii, cam ca şi durerile facerii, prevestesc sosirea vieţii viguroase, speranţa şi bucuria casei. Şi acum, daţi-mi voia să-mi amintesc că sunteţi veniţi aici, cu osteneli şi strădanii multe, ca să cinstiţi munca celui ce o socotea neştiută şi fără preţ. Daţi-mi voie să cred că gestul d-voastră, dpă ce va însenina un sufet, va avea darul să stimuleze şi generaţiile tinere la munca pentru binele colectiv. Din adâncul sufletului, exprim recunoştinţa mea izvoditorilor sărbătorii de astăzi, d. Mihalache, d. Tran CJ-Iaşi şi d. Răducanu, foşti miniştri ai Cooperaţiei, cari rând pa rând şi-au spus de mult în taină gândul înfăptuit astăzi; iarăşi adâncă recunoştiinţă exprim întregului comitet de iniţiativă central şi local. Mulţumesc din tot sufletul celor cari au grăit atât de cald şi atât de mişcător pentru mine sau pentru mine şi ai mei. Cuvântările domniilor lor, nu mi ser fi spre mândrie, ci cu zmerenie voiu sorbi din ele sucul înviorători spre a continua lucrul cel bun. Preţuesc cu aceiaşi măsură pe doii delegaţi ai instituţiilor, ai unităţilor cooperative şi ai grupărilor de cunoscuţi, ructe şi prieteni, mulţumindu-le cu toată căldura, atât dânşilor cât şi acelora cari i-au delegat. Toată atenţiunea mea şi alor mei, o îndreptez către d-voastre, cari aţi ţinut să fiţi de faţă astăzi aci, sporind bucuria celui sărbătorit. Aceleaşi sentimente păstrez celor ce mi-au exprimat iubire şi urări de bine, în scris. Tuturor, cari aţi contribuit în orice chip astăzi, la cinstirea muncii de 50 ani, vă urez să mă întreceţi atât în numărul anilor cât şi prin calitatea şi cantitatea muncii. Iar pacea şi bucuria, pe care aţi picurat-o în sufletul meu astăzi, urez să se reverse cu îmbelşugare în casele şi familiile d-voastre. In sala de mese a şcoalei Normale a avut loc apoi un banchet. Cu acest prilej, d. I. C. Petrescu, a pitit telegramele de felicitare primite de d. Paul. Apoi, d. Petrescu a omagiat pe d. Luca Paul. După aceasta au vorbit delegaţii de la uniuni, federale şi bănci. D. LUCA PAUL Cuvântarea d-lui Ion Mihalache D. I. Mihalache, fost ministru, spune: iDomiriţh a sărbători pe Luca Paul n’a luat naştere numai întrun cerc de prieteni, ci într’unul, mult mai larg *11 Suntem fericiţi că-l avem în mijicul nostru, căci sărbătorim prin el un om, o idee, o generaţie. D. Luca Paul este unul din puţinele exemplare bune din via Domnului, dexigenţă naturală, bine zidit trupeşte, cu o putere de simţire care nu-i mai dă linişte până nu ajunge la capătul drumului pe care fi l-a propus. Acesta a fost Luca Paul, acelaş a rămas până acum la 70 ani. Mai sărbătorim aistăzi o ideie, pe care a slujit-o toată viaţa: cooperaţia. Acest sistem îşi are caracterele sale universale, dar şi un specific naţional. Cooperaţia se deosebeşte de capitalism prin respectarea dreptului întreg al muncii, iar de comunism, prin respectarea iniţiativei particulare. Poporului nostru îi trebue o cooperaţie a lui, adaptată micului producător, punăndu-i în valoare produsele, prin industrializare şi desfacere. Generaţia pe care o sărbătorim are incontestabil mai multe merite decât cea actuală. Scoţând în relief idealismul generaţiei vechi prin această sărbătorire, sperăm să se int ’spire de la aceasta şi generaţia nouă. Să trăeşti d-le Luca Paul, şi să reverşi şi de aci înainte din prinosul inimii d-tale neobosite. D. DIACONESCU, Zărneşti-Argeş: «Am în faţă tabloul ignoranţei poporului, sclav arendaşului şi a marelui proprietar. Alături, activitatea lui Luca Paul cu care am dus, împreună, zile grele. D. Luca Paul a fost unul dintre cei aleşi, prieten al lui Dobrescu-Argeş, apropiindu-se unei idei sănătoase: desrobirea micului producător da sub stăpânirea misiilor şi samsarilor. Actele lui Luca, Paul sunt nişte lemeţi nepieritoare. Sarbătorindu-l, dăm un exemplu generaţiilor viitoare. RĂSPUNSUL SĂRBĂTORITULUI Sărbătoritul, inspector general Luca Paul, răspunde: Mă simt prea onorat de prezenţa d-voastră aici, iar cuvintele atât de mişcătoare, le socotesc pricinuite nu de modesta mea persoană, ci de sufletul d-voastră nobil şi îmbolditor spre bine. Altfel, nu v-aţi fi oprit atât de stăruitor, asupra unei vieţi, pe care timpul a însemnat ca pe un răboj, 70 de crestături, tot atât de lungi şi tot atât de scurte, ca ale fiecărui om. Este adevărat că 70 ani în viaţa omului însemnează o etapă prielnică încheierii socotelilor, sau unei priviri retrospective, dar nu bătrâneţele cele de mulţi ani iubeşte Domnul, ci pe acelea prin care se înfăptueşte binele. Asemenea bătrâneţe unse, s’ar părea că se aseamănă acelui fericit artist, care creindu-şi opera, stăruieşte în contemplarea ei, fără alte preocupări. Ei bine, un asemenea fericit nu e sub soare, pentru că, pe dată ce o dorinţă s'a împlinit, alte zeci de dorinţi năvălesc în sufletul omului şi cer a fi realizate. Aşi putea să adaog că cine are 70 ani, are şi conştiinţa că n’are timp de pierdut.De aceia aspiraţiile lui, dorinţele lui, sunt mai îmbolditoare şi mai persistente. Ele îi poruncesc să se frământe, să se grăbească, să galopeze pe suişul vieţii, pentru a ajunge la anumite realizări. Iată încă o taină a vieţii omeneşti, care tot depărtează pe omul bătrân de fericire. Rămâne însă stabilit că o viaţă lungă şi sănătoasă, dacă nu va fi o fericire, este un dar ceresc, care putceda de sus, de la Părintele Luminilor, dar pentru care eu n’am nici un merit, decât greaua răspundere de a o întrebuinţa bine. De aceia astăzi, când d-voastrâ v-aţi oprit asupra jumătăţii de secol, pe care Dumnezeu mi-a hărăzit-o pentru muncă, mă simt pătruns de fiorul răspunderii şi mă întreb: Iost am eu destul de sârguitor pe calea binelui! Puterile mele sufleteşti, şi puţina strânsură intelectuală, întrebuinţatu-te-am eu cu iscusinţă, pentru rispirea întunerecului şi luminarea generaţiilor încredinţate! Inogorul cooperaţiei, semănat-am cu hărnicie sămânţarea bună a înfrăţirii sociale, a ajutorului reciproc, a iubirii aproapelui! Şi mai vârtos, făurit-am pe alecurea, măcar, sufletul cel bun al Samariteanului, din parabolă! Răspândit-am eu cuvântul mântuitor al Cooperaţiei până în adâncul întunerecului! Instrunat-am mâinile celor nevoiaşi şi mulţi ca să biruiască în lupta cea dreaptă! Iată întrebări, cari îmi poruncesc să mă uit înapoi. Domniile Voastre, cu multă bună voinţă, aţi subliniat două momente din viaţa mea, stăruindu-se asupra ostenelilor mele în învăţământ şi cooperaţie. Deşi sunt mulţi ani de când n’am lucrat direct în şcoală, totuşi mă simt şi astăzi puternic atras către ea. Trecerea mea în cooperaţie, m’a ajutat să descoper în viaţa didactică bunuri sufleteşti, nebănuit de mari şi superioare, faţă de acelea la care le pot da alte îndeletniciri. Pe vremuri însă, când eu am pus plugul în brazdă, şcoala la sate era casa cea mai neîngrijită, o cocioabă, care mai înainte, din pricini vitrege, a fost câtva timp şi cu mărăcini în ferestre, învăţători cu patru clase primare, încă mai erau. Aceştia când se apropia vremea statelor de leafă, făceau o săptămână două corvoadă la curtea revizorului şcolar, ca să alunece mai repede răsplata muncii Sătenii se arătau bucuroşi de lipsa RADIO Mart! 31 Iulie 1934 1875 m. RADIO ROMANTA 20 kw. 160 kHz. 865.5 m. BUCURESTI « kw. 19 Ora. Mersul vremii. 19.05 Muzică variată, executată de orchestra P. Motoi. 20.30 Viaţa în adâncul mării de dr. George Vasiliu. 20.45; D-na Gloria Grant-canto. 21.00; Ziolul elitelor de Radu Patrutiu». 21.15 Concert simfonic al orchestrei Radio dirijat de Th. Rogalsky. 22 Antologia Radio, Aler, Macedon, sky. 22.15 Continuarea concertului simfonic 23 Radio Jurnal 23.30 Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). SPECTACOLE STRANDUL K1SELEFF: Nisip de mare, 4 bazine, tennis, dans, restaurant. IJDO: Nuaic cu valuri. TEATRE CĂRĂBUŞ: Cărăbuş Express. MARCONI: Valsul dimineţii. CINEMATOGRAFE CAPITOL (sala şi grădina): Anna şi Elisabeta, cu Dorothea Wieck şi Herta Thiele. Jurnal şi complectare. TRIANON (sala şi arena): Congresul dansează, cu Libian Harvey, Willy Fritsch, Lil Dagover, Contrad Veidt, etc. şi jurnal Fox. SELECT (sala şi grădina): Destinul nu iartă, cu Tabulab Banhead şi Robert Montgomery. Jurnal nou şi complectare. REGAL: Renate Mueller şi Hermann Thimig în Victor şi Victoria. Brigitte Helm în Frumoasa din Aranjuez. VOX: Voiaj de nuntă, cu Brigitte Helm şi România ţara amorului. ED. PALACE: Aşa cum mă doreşti şi Răzvrătitul. MARNA: Any, Any, ce dulce eşti şi Pat şi Patachon somnambuli. AMERICAN: In ghiarele păcatului şi Peratru ochi tăi frumoşi. MARCONI: Romanul unei femei cinstite şi Voluptate. MODEL: Ocnaşul, cu Pat O'Brien şi Gloria Stuart; 150 km. pe oră (Dragoste în viteză). LIA: Jocul dragostei şi al morţii şi Totul pentru o noapte. EPISCOPIA: Femeia care nu te uită şi Pat şi Patachon recruţi. MILANO: Aeroportul central şi Târgul iluziilor. FRANKLIN: Crucişătorul Emden şi Regină pentru o zi. RAHOVA: Răpeşte-mă, şi Paiaţele. ROXY: Anna şi Elisabeta, cu Dorothea Wieck şi Herta Thiele. Jurnal şi complectare. RIO (sala şi grădina): Goana după frumuseţe cu Buster Cabbe, Ida Lupino şi o complectare. CORSO: Sergentul X, şi Am iubit doi ochi albaştri. FORUM: Iluzii de fericire, şi Nu sunt înger. OMNIA: Jenny Gerhadt, cu Sylvia Sidney şi Mineri cu Douglas Fairbanks junior. ’ TERRA: Harry Piei şi Pat şi Patachon. Seara cu pletistul Jianu. SCALA: Toţi bărbații sunt la fel şi Miajul Parisului.