Dreptatea, ianuarie 1935 (Anul 9, nr. 2178-2201)
1935-01-01 / nr. 2178
T R.JD. HODIODNIŢA BUCUREŞTI, STR. APELE MINERALE, 75 Fabrici de încălţăminte, Pielărie, Articole de voiaj şi Confecţiuni încălţăminte: Pantofi şi ghete din box, chevreaux şi lac, negre şi culori, pentru doamne, domni şi copii Ghete de patinaj. Bocanci de munte, ski, turism, şi vânătoare, din piele specială impermeabilă, încălţăminte de casă, pantofi din piele şi melton. Toatăîncălţămintea ESTE CUSUTĂ SOLID cu maşinile AMERICANE (Good-Year). Talpa este impermeabilă, higienică, nu arde piciorul, nu pătează ciorapul, fiind tăbăcită prin sistem lent Articole de raloat: Geamrguane, cufere, truse, casete, serviete, genţi de damă, port-feuilles, port-monede, centiroane, etc. etc. numai din piele veritabile. Haine de piele elegantă, durabile, confecţionate din piele special tăbăcită, gata şi de comandă. • Uniforme civile şi militare, de cercetaşi şi şcolare. • Mari stocuri de curele de transmisie şi harnaşamente. o Numai mărfuri garantate şi proaspăt confecţionate. Toate articolele se vând cu preţuri mai eftine ca oriunde. DEPOZITE PROPRII DE VÂNZARE: BUCUREŞTI Str. Carol 29, Calea Giviţei 128,Şos. Mihai Bravu 12 PROVINCIE: Cluj, Braşov, Craiova, Galaţi, Ploeşti, Roman, Tecuci, Buzău, Câmpu-Lung, Târgovişte VIN M DMGANI1MIeftin şi natural se găseşte de vânzare la depozitul de vinuri PI ARINLINCA Strada Robert de Flers 23. Bucureşti Serveşte la domiciliu Telef. 2.23/37 ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI. NEVRALGIEI, etc. S« vinde aninai In cutii originale conţinând două buline şi en gem» ■A turn doctorului. Deposit Farmacia N. Popovici, ; Bucureşti Calea Rahovei 237. Spectacole TEATRE PETRECEŢI CEL MAI DISTRACTIV — RGVELLION — La Renumitul Restaurant „GAMBRINIS“ Orchestra maestrului GRIGORAŞ DINICU. Surprize — Dans. TRANSPORTURI DELA DOMICILIU LA D3MICILIU in condiţium finifiDA III avantajoase execută 1 DfKJI A AH* €* A „mnUPAJUI STRADA ILFOV No. 3 Reprezentanţe şi filiale în HOMAN S.A. Telefon 392-40 toate oraşele principale ale ţării OPERA ROMANA. — Seara mare. TEATRUL NAŢIONAL. —• Tinereţea anei regine. TEATRUL REGINA MARIA. — Şcoala contrib nobililor. TEATRUL EFORIA. - La calini bălan. TEATRUL COMOEDIA. - Tovarăşi. TEATRUL MARIA CINSKY.Sylvia. CINEMATOGRAFE CAPITOL.—încătuşaţi, cu Joan Crawford. ROXY. — încătuşaţi. REGAL. — Privighetoarea Vienei, cu Martha Egert. RIO. — Triumful tinereţii, cu Jessie Matthews. TRIANON. — Joseph Schmidt. «Iţi cânt iubirea mea». SELECT. — O noapte de nebunie cu Irene Y. Zulagi. BUL. PALACE. — Primar te fac, cu Harald Lloyd. BIZANTIN.—Omul Invizibil, cu Gloria Stuart. LIDO. — Dragoste princiară şi Simfonia primăverii. FORUM. — Moartea în vacanţă şi Wonder-bar. «VICTORIA». — Aşa se termină o iubire cu Paul« Wessely complectate şi Jurnal. OMNIA: Fantome vii şi Melodia interzisă. FRANKLIN: Dezamăgire şi Fra Diavolo. EPISCOPIEI: Eskimo şi complectări. MARNA. — Trupa de reviste şi Sânge Polonez. MARCONI. — Moartea în vacanţă şi compania de reviste «Arta». VOLTA BUZEŞTI. — Aşa se termină o iubire, cu Willy Forst. MODEL. — Goana morţii şi Femeia biciuită. PACHE. — Silvia, cu Martha Egerth şi Ajutor, sunt milionar, cu Biscot, MILANO. — Povestiri din Pădurea vieneză cu Magda Schneidter şi Eu sunt Suzana. LIA. — Regina Cristina, jurnal şi Sybi simphonie. TERRA. — Vulturul din California şi ’ST «OREPTATEA» Itinerar medlteranlan (Continuare din pag. I-a) nizare a serviciului maritim. Adânc cunoscător al tuturor porturilor al problemelor de transport, al debuşeurilor nu odată a intervenit prin rapoarte documentate, la cei în drept, cerând și indicând măsurile de luat. Dar cine citește rapoartele căpitanului Răşcanu ? O energie foarte utilă pe un vapor, dar mai utilă la conducerea unor servicii de vapoare. Mi l’am închipuit acum câteva săptămâni, la puntea de conducere în mijlocul Valurilor furioase, atunci când vasul «Suceava» era ameninţat în aPr°PÎere de Malta. După două zile de furtună continuă, la 8 octombrie ora 10 dimineaţa intrăm în Alger. Intrarea în portodarte originală. ’ In întâmpinarea vaporului au pornit de la ţărm câteva barei. In fiecare, barcagiul şi un însoţitor în costume de baie foarte sumare. Dau târcoale vaporului implorând călătorii să asvârle în mare un franc — «vingt sous monsieur», — pe care apoi, înotând îl prind în gură. Din toate părţile ce aruncă acum banii, pe urma cărora din fiecare barcă se asvârle într’o impecabilă figură de înotători, câte un negru ce ese apoi scuturându-şi crema printre valurile mărei, cu francul între dinţi. Nici nu simţi, din cauza acestui spectacol când a ajuns vaporul la mal şi când a ancorat. Octav Livezeanu RadioSerbarea din 16 Decembrie 1934 in Rădăuţi I 1935 -1875 m. RADIO ROMANIA 20 kw 1 160 kHz. . 864,5 m. BUCUREŞTI 12 kw 1 823 kHz. 18. Cota apelor Dunării. 13 03: Concert de prânz. Orchestra Petrică Motoi; Romanţe şi arii naţionale, A. Midloscu; De dragul ochilor tăi-vals; Romanţe şi arii naţionale; Rony: Inimă-tango; Basiliceanu; Copila mea, tango; Romanţe şi arii naţionale; Mi- Cheli; Sărutul, serenadă-13.45; Spectacolele. 13.47; Continuarea concertului: Romanţa şi arii naţionale; Florin: Smaranda, romanţă; Fernic; Dormi păpuşi: Miercuri, 2 ianuarie 1935 1875 m. RADIO-EOMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13. Cota apelor Dunării. 13.03. Concert de prânz (discuri); Preludii la actul I și II din «Carmen» de Bizet (orch. din Berlin, dirijată de Leo Bloch,H. M. V.); Vals din «Cavalerul Rozelor», de Rich. Strauss, (orch. Filarmonică din Bornin, dirij. de Bruno Walter,C.); Nocturnă japoneză de Eicheim, (orch. Simfonică din Filadelfia, dirij. de Stokowakv.H. M. V.); Fantezie din «Maeştri cântăreţi» de Wagin, (orch. Steifoudi, dirij. de Schmälstch-H. M. V); Balot rus de Luigini (orch. Covent Garden, dirij. de John Barbirolli.-H. M. V.). 1-3.45. Bursa. Spectacolele. 1347: Muzică uşoară (discuri); «Viena rămâne Viena» de Michaelofî şi «Drumul la tine nu e niciodată prea lung de Stolz, (arch Odeon.-O.) «Tu eu şi noi» şi «Pentru o oră» de Murice Hermite, cântate de ansamblul de la Folies-Bergère (Gramophone) ; Două cântece din filmul «Iubeşte- mă la noapte» de Rodgers, cântte de Jeannette Macdonald (H. M. V.); «Fetiţele din Bucureşti» de Vasilescu şi «Te-ai jucat cu mine» de Markush, cântate de Nic°lae Georgescu (H. M. V.). 14.15. Ora. Mersul vreme. 14.40. Muzică uşoară (discuri): «Dansul lanternelor japoneze de Yoshitome şi «Când dragostea moarte» de Crémieux (arch. Wiener Bohémé (O.); «La Picioarele finei femei» de Rosen şi «Sunt îndrăgostit» de Strasser cântate de Austin Rgen (H. M. V.); Vals de Tahaferri şi Foxtrot de Fragna, (jazzul Mascheroni.C.); «Când lilieul înfloreşte» de Doelle şi «Vincl pleacă cu mine» de Ackermann (preb. Odeon-O. 18: Concert de Muzică variată. Orchestra Radio; Dvorak; Uvertură «Carnaval»; Gound; Marele balet din «Faust»; Giordano: Fantezie din opera «Andrea Chenior»; Lehar; Potpuriu din «Giuditta». 19. Ora. Mersul vremii. 19.05: Comunicare. 19-15: Continuarea concertului: Morogna: Un supeu la Suppé-potpuriu; Rieh- Strauss; Vals din «Cavalerul Rozelor»; Ceaikowsky; Hopak-dans căzăcesc. 22.15: Concert de mandoline, orchestra Mutafian; Laciocchi; Intre noi, marş; Iacovacci; Ultima floare-serenadă; Potpuriu rusesc; Maciochi; Cerul Sevilei Frendo; Steaua fericirei; Alecsio; Noaptea instelată-serenadă; I. Baumann: Orăguţă midinetă. 22.59: Radio jurnal. 23.1.: Muzică distractivă (discuri), lieduri din comedia muzicală «Giuditta» de Lehar cântate de Richard Tauber (O.); Două foxtroturi de Noble (arch. Jack Payne,-Kristal); Rumba Carioca şi «Norocul meu eşti tu» de Vasilescu, căutate de Jean Moscopol (H. M.); «Ţi-am dat inima mea» de Lehar şi «Viaţă pierdută» de Nirvessed, cântate de Jean Sorbier (C.); «Dulce cămin» de Bishop şi «Parafrază de jazz din Killarney» de Balfe, (orch. londoneză de jazz (C.); Inimă, inimă de Ronny şi «Un plânset de vioară, tango de Andreescu, cântate de Florin (H-M.V.); 4 şlagăre, (orch. Oscar Joost.-Kristtal); Două cântece ruseşti (C.); Sârvenez *: Dunărea Albastră, valsuri de Joh, Utrauss (orch. Debroy Comers (C.), 19.00; Th. Sibiceanu: Muzică de dans »pentru pian; Coslow: Emaline-Blues ; iMiezul nopţii (vioară: Iordan); Th. Sibiceanu; Iubirea-i poveste minunată ; Andreas; Rendez-vous, slowfox. 1915: Muzică variată (discuri): Uverltura la «Russian și Ludmilla» de Glinka, (orch. Simfonică din Chicago diriji de Stock (H. M. V.); Poem de Fibich(orch. Ulraphon-Ultraphon); Parafrazăi de valsuri din «Liliacul» de ,oh. Strauss şi Arie de balet din «Rosamunda» de Schubert (Pian. Anna Dorfmann (C), Peer Gynt, suită de Griegorch. Co-vent Garden, dirij. de Goossens (H. M. V.); Duet din «Haensel şi Ghetel» de Humperdinck şi «Niinfe şi păstori» de Oganzaţia Partidului naţionalţărănesc din judeţul Rădăuţi a hotărât să serbeze Duminică, în 16 Dec. 1934 anversarea a 16 ani de la înfiinţarea Partidului ţărănesc. Din cele mai depărtate colţuri ale judeţului au sosit, desdimineaţă fruntaşii satelor noastre, ţărani îmbrăcaţi în haine de sărbătoare cari înfrăţindu-se cu cei din capitala judeţului, cu negustori şi meseriaşi, se îndreptau cu mândrie şi Cu încredere cătră sala Casei gernoapte bună, slowfox. A. Miclescu: Nu-i mane, care era mult prea mică mai când eşti lângă mine, tango. 1 pentru a putea cuprinde mea pes- 14.15. Ora, Mersul vremii,te 1500 participanţi la ceasta zi de 14.17; Radio jurnal. • O sărbătoare a ţărănimii noastre. 14.40: Continuarea concertului» RoJ Serbarea aceasta, care a fost cea mante şi arte naţionale: Anişoara, tan- mai demnă şi frumoasă manifeS- go; Porumbescu: Baladă (P. Motoi; sdloare politică,a fost deschisă la previoară); A. Miclescu: Povestea iubirii, tango; Romanţe şi arii naţionale. 16.45: Matchul «România-Iugoslavia» în cadrul Balcaniadei (reporter G. Ţari) transimisiune din Atena. 18.00: Muzică uşoară (discuri): «Domnişoara Annemarie» de Bochmann şi le 11 a. m. de către preşedintele organizaţiei, d. Percec. Acesta salutând pe cei prezenţi cu toată dragostea, arată în cuvinte pline de entuziasm însemnătatea zilei pe care o serbează ţărănimea Vals de Grothe (arch. Odeon O.). Două pentru a 16 oară, iar d. prof. Vişan rosteşte discursul festiv. In frumoasa şi documentata conferinţă «începuturi de ţărănism», d. Vişan spune în rezumat următoarele: Cea dintâi izbândă a ţărănimei a fost acu 16 ani, când d. Mihalache întovărăşit de o mână de oameni cu tragere de inimă pentru ţărănime înfiinţează partidul ţărănesc. Astăzi partidul naţional-ţărănesc ţine în mâna sa steagul care garantează fiinţa de veci a statului nostru şi nimeni nu va fi în stare să clintească partidul naţional-ţărănesc din lupta ce o duce, până când nu va clădi o ţară nouă, cu drepturi egale pentru toţi. Ţărănismul e săpat în stâncă de granit. Vorbind despre luptele Românilor pentru desrobire, conferenţiarul evocă icoane din răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan şi a lui Tudor Vladimirescu, când atâţia mucenici şi eroi ai neamului nostru pecetluesc cu sângele lor încercarea de a scutura jugul robiei. Nici răscoala din 1848 n’a adus ţăranilor din Moldova şi Muntenia desrobirea aşteptată, cu toată constituţia dela Izlaz. Toate sarcinele au fost puse pe umerii ţăranilor, iar Purceii (corul de copii din Manchester, boierii se bucurau de toate dreptu- C.).; Două dansuri din opera «Feramors», file. Țăranii din Bucovina au fost de Rubinstein (H.); Marș sau de Ceai-Ikowsky (orch. din Filadelfia dirij. de Stokowsky (H-M.V.). 2000; Din operete celebre (discuri): 20.30; «Radio revista» anului. 21.05; Concert (Ascară-Orchestra Radio: Dineké; fîvff3rv:i''nr“opereta «Nunta Nakiriei»; Kalmăt:' Vals din opereta «Lăutarul»; Ceaikovsky: Suită de balet din »Frumoasa adormită»; Ketelb©y: Pe albastrele ape havaiene. 22.00: Lectură din literatura Anului Nou de N Băltăteanu. 22.15: Continuarea concertului: 23.00: Radio jurnal. 23.15: Muzică distractivă .(discuri). , ceva mai norocoşi, căci poporul de aici alege în 1848 în parlament ca reprezentanţi ai Bucovinei deputaţi ţărani, cari sprijinesc cererile ţărănimii. Astfel deputatatul Rădăuţului, ţăranul Mihai Bodnariu- Bodnarescu propune în parlament desfiinţarea boerescului fără despăgubire Această cerere a fost împlinită şi la 1848 s-a înfăptuit reforma agrară în Bucovina. Se începe apoi lupta pentru autonomia Bucovinei, pentru care se cere un parlament al ei. O mare parte din cererile deputaţilor ţărani şi ale celorlalţi fruntaşi ai Românilor au fost acceptat de împăratul Austriei. Unirea celor 2 principate române i-a găsit pe ţărani robi, pe ai căror umeri zăceau grele sarcini. Domnitora I Cuca şi M. Cogălniceanu vroiesc să facă împroprietărirea ţăranilor, dar se împotrivesc boerii şi liberalii; doi ani după ce se făcu împroprietărirea, domnitorul Cuza este detronat şi silit să părăsească ţara. Pământul dat ţăranilor nu li sa putut lua înapoi, dar ţărănimea lăsată fără lumină cade în scurtă vreme în stare de sărăcie şi robie. La 1907, în loc de pământ, ţăranii capătă gloanţe. Armata de cărturari pornită de la brazdă începe lupta pentru desrobirea şi ridicarea ţărănimii. Eminescu, Coşbuc, Vlăhuţă şi alţii se pun în fruntea luptătorilor pentru desrobirea ţărănimii. Ardealul, Banatul şi Bucovina merg pe acelaş drum. Gazeta «Viaţa Românească» în frunte cu Stere pune cheagul la înfiinţarea unui partid ţărănesc. In Muntenia, Dobrescu- Argeş, porneşte lupta pentru salvarea ţărănimii, dar e întemniţat de ciocoi. La sfârşitul răsboiului mondial Ion Mahalache pune temelia partidului ţărănesc şi astfel se câştigă cea dintâi biruinţă a ţărănimii. Gudul lui Mihalache pentru desrobirea politică, socială şi economică a ţărănimii se înfrăţeşte cu chemarea lui Iuliu Maniu, Pan Halipa şi Partidul ţărănesc din Bucovina şi astfel marele Partid naţional-ţărănesc începe lupta pentru înfăptuirea statului ţărănesc, în care se va clădi adevărata viaţă a ţărănimii din România. Credinţa noastră în dreptatea sfântă trebue să vină pentru ţărănime, care va birui. D. avoe. Chirilă, desvoltând conferinţa sa «Partidul Naţ.-Ţăr, tu actuala viaţă politică a României», spune. Ţara noastră de ţărani a fost condusă din cele dintâi începuturi de ţărani maivnţeji şi, mai cuminţi, numiţi juzi, cneji, voevozi. Mai târziu voevozii au avut nevoie de ajutoare şi aşa s’a înfiinţat clasa funcţonărească numiţi boieri. Această clasă de funcţionari primesc danii, devin mai puternici, iar clasa ţărănească sărăceşte tot mai mult Cu timpul ţăranii devin robi, iar boierii, cari erau în jurul domnului devin stăpâni pe întreg pământul şi peste ţăranii robi. Conferenţiarul evocă apoi luptele duse de ţărani pentru pământul pe are-l muncesc şi pentru dreptul lor la viaţă şi ilustrează mai ales cererile ţăranilor din Divanul ad-hoc, precum şi împotrivirea boerilor (conservatori şi liberali) la împroprietărirea ţăranilor. Domnitorul Cuza şi Kogălniceanu fac împroprietărirea; conservatorii şi liberalii caută să înlăture pe Domnitor şi pe Kogălniceanu. Aceştia desfiinţează Camera şi fac plebiscit. Peste 600.000 voturi ţărăneşti cer împroprietărirea, peste 1.000 voturi boereşti sunt contra împroprietăririi, astfel ţăranul devine stăpân pe o bucată de pământ. Boierii se plâng Porţii împotriva lui Cuza, lui Kogălniceanu şi împotriva ţăranilor. Domnitorul Cuza pleacă, iar liberalii fac legi, cari apără pe boieri şi apasă pe ţărani. Prin «legea tocmelilor» ţăranul e adus cu sila la lucrul boerilor. Ţăranul nu mai poate răbda şi se răscoală la 1907 şi cere pământ. Liberalii cu Averescu înăbuşă răscoala cu tunurile şi în loc de pământ dau ţăranilor o mare de sânge. In preajma răsboiului mondial, Regele Ferdinand dându-şi seama că ţăranul va lupta cu mai mare elan, dacă va avea o bucată de pământ a sa, promite pământ şi votul universal. De frica unei revoluţii şi siliţi de cuvântul regal liberalii fac împroprietărirea şi dau votul universal. Ţărănimea n’a fost pregătită pentru aceste reforme iar liberalii au căutat pe toate căile să împiedice înfăptuirea acestor reforme Pentru apărarea acestor drepturi s’a înjghebat partidul naţional-ţărănesc. După ce arată conferenţiarul care este programul partidului naţional, ţărănesc şi luptele duse de acesta pentru apărarea drepturilor ţărănimii, dovedeşte, că liberalismul este o haină străină, care nu se potriveşte pe trupul ţării noastre. Concepţiile librealismului (libertatea politică şi în ce priveşte economia naţională) nu sunt respectate nici de liberali, cari prin politica lor greşită şi hrăpăreaţă au adus ţărănimea în stare de robie economică. Trebuie deci răsturnată această oligarhie, care a adus atâta rău făţrii noastre şi care partid nu mai are nici un drept la viaţă. Se scot în relief apoi toate înfăptuirile celor două guvernări naţ. ţărăniste precum şi uneltirile liberalilor pentru a samâna neîncredere în masele poporului faţă de partidul naţional-ţărănesc, care este nădejdea de bine şi garanţia viitorului acestei ţări. Mihalache oara ne-a dat acum 16 ani, cea dintâi l» bandă, ne va da şi biruinţa de mâune: Statul ţărănesc. Adunarea trimite o telegramă domnului Ion Mihalache. Odată cu această aniversare d-l Patac ţine, în cadrul Cercului de studii al Partidului, conferinţa (Problema conversiunei», iar d- Ios Larionescu vorbeşte despre «Problema agriculturei în Statul ţârănesc! Toate conferinţele au fost ascultate cu evlavie şi pe feţele tuturora se putea ceti încredere în mântuirea ce poate veni, pentru ţărănime numai de la partidul naţional-ţătrănesc. Cu un apel călduros al preşedintelui Percec pentru muncă spre binele acestui neam şi pentru consolidarea acestei ţări serbarea sfârşit la orele 8 p. m. i-a Asupra poeziei d-lui G. Şt. Cazacu, noi, ne-am pronunţat cu ocazia apariţiei volumului „Calea sângeui ” — când îi găseam meritul de-a fi adus o notă originală în poezia războiului. Aşa fiind, în ceea ce priveşte talentul d-sale poetic, n’am mai avea prea mult de adăugat. Dacă ţinem totuşi să ne ocupăm de poeziile cuprinse în volumul „Acorduri”, o facem pentru două motive: pe de o parte spre a evidenţia felul oarecum deosebit de a se ataca şi soluţiona. în poezie, marele şi permanentul conflict social aşa numit „dreptul de viaţă al individului”, iar pe de alta, pentru a sublinia unele frumuseţi ce au tot dreptul să nu fie trecute sub tăcere. Nefiind un poet de nuanţe tari — lucru menţionat şi cu altă ocazie — este uşor de înţeles că, în d. Cazacu, nu vom afla nici când pe un revoltat. In cântul meu, nu veii afla nici patimi nici iubiri de amante prefăcute. (Acorduri, pag. 11) In d-l Cazacu, nu vom afla decât un simplu emoţionat. Un înduioşat care, din acumularea durerilor unune nu caută să facă nici instrument de opoziţie sau de rebeliune, nici motiv de dispreţ oamenilor faţă de oameni. Nu caută nici măcar să tulbure, prin scoborîrea simţului de nedreptate, în suflete chinuite, cum admirabil de reuşit o face d-l Aron Cotruş. D-l G. Şt. Cazacu, se mulţumeşte doar, să redea durerile „într’o mai umană formă”. Strănd strop cu strop în suflet amara tragedie, Ca s'o return, odată, în mai umană sformă.Aceasta este cauza care îl menţine pe d-l Cazacu, în atitudinea astră de viaţă, pe care am arătat-o. Nu este însă singura. O cauză tot atât de importantă, în privinţa aceasta, este şi concepţia pe care o are poetul asupra rostului legilor fireşti cari guvernează universul. Relele de azi şi din toate vremurile, suferinţele pe cari le îndură omenirea, nu provin atât din vina oamenilor sau a răutăţii lor, cât mai ales din cauză că. ............................. însăşi firea cere De-apururi luptă, forţă, jertfi silă, însăşi legile firii îi forţează să fie aşa cum sunt, fiindcă. .........................tot sălbateca putere Va hotărî între noi, nu sfânta milă! Cum vedem, legea selecţiunei naturale, legea de fier care, dela Darwin, domină atăt de autoritar ştiinţa, legea care, mai mult decât lămurit, ne arată la ce uriaş nimic, la ce simplă soluţie se reduce dreptul de viaţă, al individului. In formă de vers, prin d-l Cazacu, darwinismul păşeşte triumfător şi făţiş şi in literatura noastră. Admisă odată această lege, este explicabil de ce, contrar regulei generale, poetului nu i se pare de loc ciudat ca îngenunchiaţii de azi, să devină tiranii de mâine: Şi-astfel, din nou, cu apucături de fiară Vom fi şi 'nvingători şi 'nvinşi pe lume ; Va fi păcatu-acelaşi,dar cu-alt nume Şi pot fi alţii acei ce'ngenunchiară. (Cântec pentru veacul meu, pg) Concepţie admirabilă, exactă şi pe cât ştim, rar formulată aşa de precis ■ în poezia noastră. Fără îndoială, aceste chestiuni, au mai fost puse şi de Coşbuc în „Moartea lui Fulger’”, „Pe deal’, într-un sonet de Şt. O. Iosif şi de mulţi alţii, însă au fost puse ori într’o formă filozofică de cugetare, ori primite de cei mai mulţi ca o fatalitate nejustificată, oarbă. Sub formă de probleme sociale, simple, logice, n’au fost puse de nimeni aşa de precis, de com- plect ca d-l Cazacu. Şi în şirul acestor idei, n’am avea decât o observaţie de făcut d-lui Cazacu: d-sa, spre deosebire de Aron Cotruş, neglijează în poezia socială elementul foarte important care este „ordinea”. Dacă sentimentele de milă, de dreptate, sunt în adevăr neglijate de neîndurarea legii de selecţiune naturală, nu se întâmplă la fel cu elementul care se chiamă „ordine”. Acesta este singurul factor care, într’o măsură apreciabilă, ar putea limita valabil, in graniţe relativ juste, dreptul celui mai tare. De altfel, în puterea acestei ordine, s’a putut şi se poate menţine şi echilibrul — destul de defectuos, recunoaştem — al intereselor contrare ale omenirei şi chiar ale întregei vieţi din univers. Evident, d-l G. Şt. Cazacu îşi are orizontul cu totul în altă parte. Descrierea naturii, evocarea lucrurilor şi oamenilor din vremuri trăite, iată câteva elemente pe cari este stăpân absolut : Văd hanul vechiu. — acolo, pitit lângă răscruce, unde noptau haiducii certavi cu stăpânirea ; Pe Popa Stan, în cârjă, îl văd, abia se duce, Pe ulița pe care mă poartă amintirea Era o veche moară, la Unchiu, în ogradă, Ce măciina belşugul, ne’ncăpător pe-o goară; Pe-atunci — cu toţi copiii — sburdând prin praf grămadă, Pierdui copilăria pe ulița de cară. (Prevestire pag. 14) Evocarea trecutului, descrierea, imaginea, nu ştii ce să admiri, mai intâiu, din strofele de mai sus. Tot aşa de admirabil este şi în „Icoane săteşti”, unde, descriind satul cu fântâni şi cu plopi, ne dă imagini ca acestea: Luna — ochiu de vâlvătaie —. Peste turlele bătrâne, Arden vârf de plopi şi 'mbraed Tot cuprinsul în văpaie... Argintii vedenii joacă Pe moțate cuşmi de paie; Suflet refractar expansiune! violente, vigoarei şi cu atât mai vârtos luptei; gata oricând la renunţare, pe d-1 Cf^Tgci» îl descoperi uşor în versuri ca acestea: La fântâna din răscruci, Poposii, odată... Suflete, ce drum al mei, Că’n fântâna din răscruci, Apa e sărată! E sărată, parc'ar fi nouă, de sub gene. Suflete, dacă 'ntre ei Pribegind, n’om mai găsi Lacrimi pământene, Şi-om fi dornici de popas, Nu te mire, frate, Că ţi-oiu zice: «bun rămas»... Ne-or ajunge la grumaz, Apele sărate! (Popa«, pagi) De un profund interior şi o fină sensibilitate, poezia d-lui G. Şt. Cazacu impresionează, ca un cântec trist ce-şi tremură prelung notele finale. (V. I. Bergheanu) CărţiVoui G. Şt. Cazacu: „Acorduri“ Poezii, tr. II*a