Dreptatea, august 1935 (Anul 9, nr. 2343-2366)
1935-08-01 / nr. 2343
m Dela tineretul naţionaHărănesc din Culoarea de Albastru Duiminică 28 Iulie a. c. a avut loc alegerea comitetului Circ. 21, de a cărei organizare s’a ocupat d-1 av. A. Udran împreună cu d-1 Ion Crăciun şi Th. IVoinescu. In prezenta d-lui I. Crăciun — delegat al centrului T. N. Ţ, se procedează la alegerea comitetului de conducere, prin vot secret. Ies d-nii : av. A. Udran, preşedinte, Dicu Ion, v.-preşedinte, C. Hornsteinsecretar, Gheorghe Tălângă-casier, V. Constamtinescu-membru. D. A. Udran mulţumeşte tuturor pentru încrederea şi dragostea cu care-l au •les conducător al acestei secţii, făgăduind că va căuta să fie întotdeauna COI puţin la nivelul aşteptărilor. Mulţumeşte deasemeni d-lui Crăciun, care l-a încurajat la lupta şi-l asigură de ■inceră colaborare în organizarea sectorului. Expune apoi programul de lucru : conferinte în contradictoriu, asupra diferitelor chestiuni politice, econo- mice şi sociale, de actualitate, şezători culturale, având pe program o conferinţi cu caracter de cultură generală; înfiinţarea unui cabinet de asistenţă juridică gratuită, pentru membrii Tineretului şi partidului nat-ţărănesc, din circ. 21. Roagă pe d-1 Crăciun să intervie pe lângă d-1 Dem. I. Dobrescu, spre a obţine sala culorii, cel puţin de două ori pe lună, pentru conferinţe şi şezători. Inchee strigând să Trăiască Ion Mihalache, preşedintele partidului şi tineretului Nat.-Ţărănesc ! »— şi întreaga secţie cântă In cor : «Mulţi ani trăiască* 1 Vorbesc d-nii C. Hornstein, V. Constantinescu, I. Georgescu şi din partea circ. 27 d-1 Th. Voinescu. D-1 ION CRĂCIUN vădit emoţionat de avântul tineresc cu care circ. 27 porneşte la muncă reaminteşte d-lui Udran, datoriile ce-i incumbă disciplina T. N. Ţ. şi înfăţişează tuturor viaat grea de luptă la care au pornit. Ii îndeamnă la o dârză şi curată acţiune, pentru întregirea şi impunerea singurei doctrine româneşti, cinstită şi sănătoasă aceei a partidului nato-ţărănesc. Ca pildă de energie şi credinţă în idealul Tineretului N. Ţ. arată pe vechii luptători şi conducători ai lui, d-nii Nestor Badea, Anton Alexandrescu, Petre Strihan, care rămân, pentru generaţiile ce le urmează. Un simbol de nesecată răbdare şi nebiruită convingere Crescuţi în această credinţă, formaţi în spiritul acestei doctrine, cu avântul tinereţii noastre, vom forma un CERC de foc în jurul lui Ion, Mihalache, pentru izbăvirea neamului nostru supt şi batjocorit de rămăşiţele unei politici învechite dezorierată înoua viaţă de afirmare a energiilor româneşti. Astfel pregătiţi, mâine când lupta cea mare se va da — vom învinge şi vom şti să ne desăvârşim victoria, prin întărirea Statului Ţărănesc, rezultat firesc al aspiraţiunilor noastre de buni români. . . MAGLAVITUL VA DEVENI UN LOURDES AL ROMÂNIEI? 50 de cununii la Broasca (Buzău) Republica de la Fântânele Viaţa şi moartea unei sărbători 14 Iulie în Franţa ROLUL UNEI FEMEI Epilog al afacerii Dreyfus Cetatea Hotinului şi Movileştii de C. GANE Hoinărind cu aparatul fotografic prin Bucureşti de LIESELOTTE WILHELMY In ultimul număr al excelentei reviste „REALITATEA ILUSTRATA“ Actualităţi din ţară şi străinătate, Jocuri distractive: Humor, Modă, Cinema, Sport şi suplim. în 24 de pagini „De toate pentru Toţi" 48 de pagini tipărite in culori la Heliogravură PREŢUL 10 LEI Oraşul Grădinii 3p FRANZENSBAD (Cehoslovacia) Cel mai mare succes la maladiile de Inimă, de femei, sterilitate, gută, reumatism şi constipare cronica, informaţiuni complecte ţi aranjamente cu plata In Lein dau la toate AGENŢIILE COMPANIEI WAGONS-LITS & COOK DIN ÎNTREAGA ŢARA Reprezentanța onorifică a Băilor Cehoslovace in Romania sau direct la KURVELWALTUND FRANZENSBAD (Cehoslovacia) --------------------------±± HOTEL SAVOY PRANZENSBAD de primul rang, in faza parcului principal, lângă zi și surse. Camere de la 12 Kc. pe zi. Pensiune complectă de la 42 Kc. pe zi. Aranjamente speciale cuprinzând penelunea complectă mată, casă, precum și toate taxele și medic pentru alte Kc. de persoană, ooooooooo De la ateneul popular „Dr. Ii. Lupu“ Membrii ateneului popular „Dr. N. Lupu’’, precum şi membrii tineretului naţional ţărănesc, circ. 13-a şi un mare număr de membrii circ. 13-a au făcut Duminecă 28 iulie a. c. o frumoasă excursie pe Valea Prahovei. Excursioniştii au plecat la orele 6 dimineaţa cu autobuze confortabile, de la Casai de sfat „Iuliu Maniu” a circ. 13-a direct la Buşteni, la vila d-lui avocat Ionel Bâsceanu, preşedintele ateneului şi al circ. 13-a, unde au fost primiţi cu multă căldură şi după un popas de o oră, au pornit cu toţii, însoţiţi de preşedintele loi Ionel Băsceanu şi de d. Mitu, fost primar naţional ţărănist în Buşteni, la muntele Diham, unde au luat masa în comun, în restaurantul clădit de primăria comunei Buşteni, în urma iniţiativei fostului primar naţional-ţărănist din Buşteni. In urmă au făcut ascensiune pe munte, iar la orele 6 au vizitat Poiana Ţapului şi Sinaia. Excursioniştii s-au întors în Bucureşti la orele 12 noaptea. Tot drumul excursioniştii au manifestat pentru d. Ion Mihalache, dr. N. Lupu, Virgil Madgeau, Ionel Băsceanu şi pentru fruntaşii partidului naţional ţărănesc. Autobuzele au fost frumos împodobite şi încadrate de placarde mari pe care scriau: „Trăiască partidul naţional ţărănesc’, „Trăiască d-nii Ion Mihalache, dr. Lupu, Virgil Madgearu”. Am remarcat în asistenţă pe d-nii avocat Ionel Băsceanu, cu d-na şi fiul, Mitu Popescu, Degeratu, Drumea, Gh. Popa cu doamnele: Ionescu Nica, Vincler, avocaţii M. Schwartz, A. Segal, Meirovici, dr. Gheler, Eremia, Dragu Dragomir, Alex. Anghel Farmazon, Ionescu Voicu, I. Niculescu, d-nele B. Drăgan, Stedrenschy, Munteanu, Coman Lac, d-ra Mini Teodorescu cu d-na Teodorescu, întreg tineretul, etc. Veşti din Craila Reprezentanţii poliţiei au făcut eri noapte o razie generală în oraş cu care ocazie au fost arestaţi un mare număr de indivizi suspecţi şi fără acte de identitate. Crima din Cocioc-Ilfov Administratorul Domeniilor Coroanei ucis de hoţi In comuna Cocioc, din judeţul Bfov, s’a săvârşit era noapte o fioroasă crimă, a cărei victimă a căzut Gh- Boboc- fost în serviciul Domeniilor Coroanei, din com. Periş. CUM A FOST COMISA CRIMA O bandă de tâlhari a jefuit magazinele comercianţilor Gh. Adam şi VasileVasilache din sus zisa comună. Când se pregăteau să depară au simţit că cineva se află în urmărire. Intr’adevăr în acel timp trecea pe acolo, în drum spre casă, Gh. Boboc, care a tras de sgomotul neobşnuit la ora aceia s’a apropiat de magazin. N’au trecut nici două minute şi Gh. Boboc a fost lovit puternic în cap. Deşi în vârstă de 55 ani, Gh. Boboc a rezistat loviturii şi s’a luat la luptă cu bandiţii. In cele dn urmă a fost însă răpus, iar bandiţii s’au făcut nevăzuţi. Dimineaţa, mai mulţi săteni au descoperit victima, care încetase de mult din viaţă Au fost înştiinţate autorităţile care au luat întinse măsuri pentru identificarea şi arestarea criminalilor. Optimismul lui Coşbuc ("Continuare din pag. 1a) de Eminescu şi Coşbuc, cred, că din Năsăud — care a urmat mai există o trăsătură comună în perfecta aprofundare a psihologiei ponorului, a simţurilor şi vederilor romanului. Coşbuc trebue studiat, in cetit superficial, înţelesul adânc al cuvintelor vii, care exprimă experienţele inimilor mari, nu se poate epuiza prin explicaţia logică fie ea cât de fină sau pătrunzătoare. Asemenea cuvinte se tălmăcesc numai printr’o serie nesfârşită de vieţi individuale şi cu cât înţelesul lor ni se descopere, cu atăt simţim mai mult adâncimea lor plină de taină. Coşbuc a fost un fanatic discipol al lui Leibnitz. El credea că toate forţele lumii lucrează fiecare spontan; dar la toate acţiunile pe care le exercită, există o potrivire voită de Dumnezeu, o concordanţă stabilind ordinea universală, o armonie prestabilă, făcându-le să contribue toate la acelaş ţel. Era de părere că omul e o prescurtare şi o icoană a lumii şi că lumea ne seamănă. . Acasă încă fiul preotului unitar târziu la Bucureşti la universitatea de filosofie şi litere — a studiat şi aprofundat opera teologului şi filosofului Leibnitz. Când cetim pe Coşbuc trebue să ne gândim la Leibnitz. , Iată un pasaj din opera marelui cugetător german: „Tot ce există e o forţă, sau acţiune, sau tinzând spre acţiune. Şi forţa, orice forţă are două caractere; ea vrea să lucreze şi să gândească. Lumea e compusul erarhic al tuturor forţelor sale. Sus de tot e forţa supremă, Dumnezeu, care e forţă infinită, gândire infinită, din degradafiune în dsgadaaun?, se ajunge la forţele de jos şi obscure, care par a nu avea nici putere, nici gândire, dar care cu toate acestea au un minimum de putere şi chiar de gândire, pentru a spune astfel, latente. Dumnezeu gândeşte şi acţionează infinit; omul gândeşte şi lucrează mult graţie raţiunii, care îl deosebeşte de restul creaţiunii; animalul lucrează şi gândeşte obscur, dar lucrează şi gândeşte, căci arei un suflet, un suflet care-i alcătuit din memorie şi, în treacăt spus „trei pătrimi din acţiunile noastre sunt cârmuite de memorie, şi de celei mai multe ori noi acţionăm ca animalele“; vegetalele acţionează şi dacă nu gândesc, cel puţin simt, ceea ce încă e a gândi, mai obscur decât animalele; şi în sfârşit, în minerale, puterea de acţiune şi gândul doar fice, dar nu sunt nule, pentru că sunt capabile de a se transforma, la vegetale, animale şi oameni, în materie vie şi care simte şi orândeşte“. Coşbuc cerea poetului multă gândire („Frumoasă ca un gând răsleţ"). Iat-o! Plină, despre munte, £ Ese luna din brădet ^ 5$. Şi se ’nalţă ’ncet-încet, III Gânditoare ca o frunte ^ ' De poet“. In opera nemuritorului bard întâlnim dragostea pentru tot ce e existentă, năzuinţă infinită către perfecfia sufletească, către armonia superioară a spiritului cu întregul univers, şi aşa pricepem aceste cuvinte deştepte ale maestrului Coşbuc... „Popoarele — milioanele de oa-meni din clasele de jos — n’ar ţinea sute şi mii de ani la o religie dacă ea n’ar fi poezie şi cu atâta are o religie mai multă poezie cu cât are mai mult adevăr. Nu adevăr ştiinţific, ci e adevăr estetic. Dacă Palas-Atene iese din capul lui Zeus, minciuna asta e un adevăr estetic — dacă însă Palas ar fi ieşit din capul Afroditei, asta ar fi fost o neghiobie. Fără îndoială în ştiinţă, ori în viaţa zilnică, nu e frumos tot ce-i adevărat, şi nu e adevărat totdeauna ce e frumos, dar în jurtă adevărul şi frumosul sânt una. Când zici: „poezie frumoasă“ zici „poezie adevărată“, la un loc: „poezie bună“. Şi acum, cum cred tinerii noştri poeţi că fac poezii bune, câtă vreme nu scriu frumos, fiindcă nuscriu adevărat? Cred ei că frumuseţea poeziei stă în rime, în ritm, în vorbe alese şi în strofe măestrite? Că adevărul poeziei stă în spunerea oricăror lucruri cari corespund realităţii? Atunci matematicile ar fi suprema poezie a omenirii. Dar în urmă, luând lucrul şi aşa, corespunde realităţii ceea ce spuneţi? In poezie se plâng, ţipă, cer trecătorilor milostivi un revolver să se sinucidă — n’au bani nici să şi-l cumpere — nu voesc să se mai târâd în noroiul vieţii nici o clipă de acum. Iar în realitate? De s’ar găsi un milostiv să le cumpere un revolver, ei ar pălmui pe acest milostiv şi i-ar ţine Sâmbetele viața întreagă. In loc să plângă, ei hohotesc dealungul bu’e a du ui legănându-se de femei, în loc să se tare prin noroiu, aleargă la șosea cu muscalul; iar dar pentru tânguirea că nici o clipă n’ar vrea să mai trăiască, o, fii sigur că ei ‘abia aşteaptă seara, să tragă un chef cu lăutarii la Iordache. Şi scrisul oamenilor ăstora epoezie? Oricât de mari talente poetice să fie, scriind aşa, la ce pot să ajungă? Să adeverească numai vorba: „mincinos ca un poet“. Eu urăsc pe acest soiu de poeţi, căci sunt fariseii artei. Ei nu scriu nici frumos, nici adevărat, scriu însă imoral, căci minţesc şi minciuna ce e? De aceea am zis de la început că mi-e greu să te laud. D-ta ai versuri frumoase ca muzica, ai o limbă corectă, ai idei drăguţe. Dar aş vrea să te tângueşti mai pufin, şi mai ales aş vrea să nu te fi tânguit fără pricină. Să dea Dumne-I zeu să n’ai în viaţă motive de plângere, dar — vezi, sunt răutăcios! În interesul artei eu mai bine vreau să sufere într’adevăr poeţii şi să cânte dureri adevărate, de cât să le meargă bine şi să-şi inchipuiasca numai că sufăr. E fatal lucru: sufăr poeţii ca să câştige omenirea“. Coșbuc vede totul sub o lumină favorabilă ca un veritabil discipol al lui Leibnitz. E un optimist radical, constructiv. El crede că totul e bine cu tot răul pe care nimeni nu-l poate contesta că există, adică el crede că totul e cel mai mare bine posibil în cea mai bună dintre lumile posibile. După Coşbuc cer şi la Leibnitz — filosoful armoniei prestabilite — există cele trei rele: metafizic, fizic şi moral, cu scopul, ca oamenii să aibă prilejul de a fi merituoşi, sau nemerituoşi. Optimismul lui Leibnitz a fost zeflemist de Voltaire în „Candide”. Optimismul lui Coşbuc a fost ironizat de Duiliu Zamfirescu. La poezia „Noi vrem pământ“ a lui Coşbuc, autorul operei „Viaţa la ţară“ a răspuns cu celebrele cuvinte sarcastice „Noi vrem bumbac“. Duiliu Zamfirescu afirma că nu există o problemă agrară în România — adică Coşbuc n’are dreptate să se plângă. Pământul e o marfă — crede Duiliu Zamfirescu — in ţara românească ca şi bumbacul în America, şi lucrătorii industriali din ţara dolarului vor putea striga: „Noi vrem bumbac“. J. J. Rouseau a apărat ingenios pe Leibnitz. Victor Hugo a poetizat pe Leibnitz în aceste versuri: „Şi cine ştie dacă, colo de după nori* In sânul unui paşnic azur odihnitor, Durerea omenească nu-i doar unelement In creaţiuni străine de-al nostru /firmament“. Coşbuc a fost lăudat, divinizat aproape de mai toţi contemporanii lui şi mai ales de nemuritorul C. Dobrogeanu-Gherea în opera sa: „Poetul ţăranilor“. Să ne întoarcem la „prefaţa“ lui Coşbuc... „Mi-a plăcut foarte mult „Pastelul“ d-tale. Ai câteva poezii de valoare. Scrie înainte! Dar sămi asculţi o povară: scrii cât de mult, şi publică puţin. Deprinde-te mereu cu scrisul, daralege ce publici şi nu eşi la lumină nepregătit aşa numai cu „Ce-o da târgul şi norocul. Despre optimismul lui Coşbuc vom continua. CAROL BRIMEIR. Grav accident de automobil pe şos. Ploeşti-Bucureşti Un grav accident de automobil s’a întâmplat ori spre seară pe şoseaua Tipeşti-Bucureşti, în dreptul comunei Romaneşti. Un automobil din Bucureşti, în care se aflau d-nii senator Penescu şi magistrat Costin, împreună cu doamnele, s’a răsturnat în dreptul susnumitei comune. Cauza accidentului, se datoreşte faptului că şoferul maşinei a adormit la volan şi maşina a pierdut direcţia. In răsturnare automobilul s’a sfărâmat complect, prinzând sub el pe călători. D. senator Penescu, d-na Costin şi şoferul grav răniţi, au fost scoşi de sub sfărămături şi duşi cu o altă maşină la Ploeşti unde au fost internaţi la spitalul Boldescu. D-na Penescu şi d. Costin ale căror răni nu prezintă nici o gravitate au fost pansaţi la o farmacie din localitate. •dire.pt at Preţul la grâu a ajuns la 25.000 lei vagonul Continuare din pagina 13 Dar preţul minimal, asigurat formal printr-o serie de sancţiuni însrise in decretul-lege, nu se respectă. A fost înfrânt din prima zi. Astăzi preţul grâului este în mod curent cu circa 10.000 lei sub preţul minimal. Se persistă totuşi în aplicarea întocmai a regimului de valorificare, deşi este notoriu că singura garanţie acordată producătorului, preţul minimal, este în realitate, o amăgire. Dar, ceea ce este mai grav, guvernul minte oficial, mistificând realitatea că nu se plăteşte la vânzările de grâu preţul minimal. Ministrul agriculturii afirmă in delegaţia economică, cutezător, că aplicarea regimului de valorificare se face în bune condiţiuni. Delegaţia economică îl aplaudă. Guvernul îşi însuşeşte această declaraţie şi se minte oficial . Cerem să se întreprindă de urgentă o cercetare în această privinţă. Am afirmat şi susţinem, având la dispoziţie dovezi oficiale, că preţul general la grâu este astăzi cu circa 10.000 lei sub preţul minimal legal. Situaţia nu poate dăinui. Interesele agricultorilor sunt grav primejduite. Ţara este ameninţată să intre în iarnă cu populaţia rurală înfometată. Condiţiunile în care se desface recolta sunt dezavantajoase. Economia naţională va fi în acest an falimentară. Pentru stabilirea răspunderilor cel puţin, dacă nu pentru îndreptarea situaţiei, pe care guvernul, cel dintâi, ar trebui să o dorească şi este dator să o dorească, cerem să se cerceteze în târguri şi oboare care sunt condiţiunile de preţ în care se închee tranzacţiunile de grâu. In acelaş timp, întrebăm: Care este situaţia ministrului agriculturii, în cazul că se dovedeşte şi pe această cale că a minţit atunci când a afirmat că preţul minimal al grâului se respectă? Mai poate rămâne un guvern un ministru care, ori a fost inconştient, ori a mistificat cu bună ştiinţă realitatea, provocând prin aceasta ruina agricultorilor? Guvernul să nu se joace cu focul. Poliţia din Cernăuţi a încheiat cercetările asupra floaroasei bande de criminali Penciuc retrimis la Doftana.Ceilalţi vor fi predaţi parchetului pe Tecuci CERNĂUŢI, 30. Chestura de poliţie din Cernăuţi a continuat zi la zi cercetările asupra periculoasei bande de sub conducerea lui Gheorghe Luca, zis Brânzan, care, după cum am relatat în reportaţiile noastre anterioare, are la activul ei zeci de crime fioroase şi jafuri de milioane. Se ştie că descoperirea acestei bande se datoreşte unuia din membrii ei, anume Penciuc, singurul care fusese arestat ii care ispăşea o pedeapsă de 10 ani la închisoare la Doftana. Penciuc a făcut denunţul, sub forma unei anonime, trimiţându-l apoi chestureide poliţie din Cernăuţi. Stabilinduse cine e autorul denunţului, Penciuc a fost adus la chestura de poliţie din Cernăuţi, unde a făcut senzaţionalele lui divulgară Datorită acestor divulgări, au fost arestaţi şi aduşi la Cernăuţi toţi membrii fioroasei bande de criminali: Gheorghe Luca, zis Brânzan, Simon Mustacan, Idei Rabinovici şi Vasile Morariu. Din cercetările ce au urmat, s’au putut clarifica cele zece fioroase crime, comise în diferite localităţi din ţară. Bandiţii au fost confruntaţi între ei, putându-se astfel afla, în mod amănunţt cum au operat. A rămas acum ca să se clarifice celelalte crime ale lor, precum şi ce au făcut cu bijuteriile furate. S-a constatat, în această privinţă, că prima declaraţie a lui Penciuc, cum că le-ar fi vândut unui anume Leon Solomon, din Bacău, nu corespunde realităţii. Se pare că singurul tăinuitor de care s’au folosit criminalii e tot faimos”! Ataţchi din Chişinău. PENCIUC RETRIMIS LA DOFTANA Poliţia din Cernăuţi terminând cercetările în privinţa isprăvilor comise de către această bandă în localitate, a procedat Marţi dimineaţă la retrimiterea lui Penciuc la închisoarea Doftana, unde numitul urmează să-şi ispăşească vechea pedeapsă de 10 ani recluziune. In ce priveşte pe ceilalţ criminali, în frunte cu şeful lor Gheorghe Luca, zis Brânzan, aceştiavor fi trimişi parchetului din Tecuci, pentru continuarea cercetărilor. Parchetul de Cernăuţi împărtăşeşte punctul de vedere că instruirea bandei e de competinţa parchetulu de Tecuci, întrucât cei mai mulţi dintre membrii bandei sunt originari din acel judeţ şi fiindcă tot în acel judeţ au comis cele mai fioroase crime. S-au luat toate măsurile ca fioroşii criminali să fie trimişi sub cea mai severă pa®ă parchetului ale Tecuci. Transportarea lor se face în cursul acestei săptămâni. w O NOUA MĂRTURISIRE A LUI PENCIUC Penciuc a făcut o nouă şi interesantă mărturisire asupra motivelor cari l-au determinat să-şi divulge tovarăşii de crime şi jafuri. După cum a declarat de la început, principalul motiv a fost că, în timp ce el se găsea în puşcărie, tovarăşii săi, deveniţi bogaţi de pe urma crimelor şi jafurilor, se găseau liberi şi nu mai vroiau să ştie de el. Acum, Penciuc mai face şi mărturisirea că, ştiind că va fi trimis pentru cercetări la Cernăuţi, şi-a închipuit că va putea să evadeze. Cum însă a fost transportat de la Doftana la Cernăuţi sub cea mai severă pază, planul de evadare nu i-a reuşit. Poliţia din Cernăuţi, după cum am arătat mai sus, şi-a încheiat cercetările. Rămâne acum ca parchetul de Tecuci să continue cercetările, spre a clarifica pe deplin toate crimele comise de către această bandă. Nemulţumiri pe chestia şefiei la cuziştii şi gogiştii din brăila ~C=- r£C=£, BRAILA, 31. — In cercurile cuziste şi gogiste dela Brăila, domneşte o mare fierbere pe chestiunea şefiei organizaţiei noului partid naţionalcreştin. Partizanii d-lui Octavian Goga impun ca şef al organizaţiei pe d. Ghiţă Duchiade, preşedintele organizaţiei gogiste. Cuziştii se opun cu îndârjire. Ei nu mai vor ca preşedinte nici pe conducăorul lor d. avocat Petre Jecu. Cuziştii cer ca noul preşedinte al organizaţiei naţional-creştine să fie o persoană care să activeze. In cercurile cuziste s’a vorbit că va fi impus ca şef d. comandor Octav Nedelcu, care ar fi dispus să se înscrie în noua organizaţie. Apoi cuziştii au fost de părere să ceară ca şef pe d. colonel Surugiu conducătorul cuziştilor tulceni. Pe ziua de eri a intervenit o nouă propunere cu care se spune că ar fi căzut de acord şi actualul şef al cuziştilor. Anume se precizează că întreaga organizaţie cuzistă va cere ca noul şef al naţional-creştinilor locali să fie d. avocat Jak Mihălcescu, preşedintele Asociaţiei avocaţilor români creştini. D. Jak Mihălcescu, deşi membru marcant în partidul liberal şi prim ajutor de primar al municipiului se pare că ar fi dispus să primească propunerea şi să demisioneze din partidul liberal. Această nouă propunere a cuziştilor a nemulţumit profund pe gogişti în ale căror cercuri se dă ca sigură retragerea d-lui Ghiţă Duchiade în cazul când d-sa nu va reuşi să obţină din partea centrului şefia organizaţiei naţional-creştine din localitate. Se mai spune că d. Duchiade în cazul retragerei d-sale se va alătura acţiunei d-lui Valjan care i-ar fi solicitat concursul. In cercurile politice din localitate se urmăreşte cu viu interes desfăşurarea neînţelegerilor dintre cuzişti şi gogişti şi mai ales se aşteaptă cu mare curiozitate hotărârea conducerei centrale a partidului naţionalcreştin în legătură cu neînţelegerile de la Brăila. Conflictul din rândurile germanilor bucovineni ilementele ponderate în luptă cu cele extremiste CERNĂUȚI, 30. — De câteva luni, de când la conducerea partidului german din Bucovina a venit d. Erwin Milanich, care se ilustrase înainte prin afișarea cu emfază a principiilor hitleriste, întreaga populaţie germană din Bucovina se găseşte pradă unor cumplite frământări. E mai mult ca sigur că aceste frământări vor duce în foarte scurt timp la desagregarea partidului german dinBucovina. Se ştie că Erwin Milach, o persoană fără nici un trecut politic, a desfăşurat o cumplită teroare cu prilejul alegerilor pentru consiliul naţional german. Datorită acestei terorări, după modelul procedeelor hitleriste, Erwin Milanich a fost ales preşedinte al consiliului naţional german, regionala Bucovinei. Matadorul principiilor hitleriste, vâzăndu-se într’un post politic atât de important, a început să-şi dea aere de dictator Rezultatul a fost că s’a pus într’un aprig conflict cu element© ponderate, cari împărtăşesc punctul de vedere că politica populaţiei germane nu se poate desvolta fericit decât în cadrul statului român. Ca să scape da aceste elemente* Ervin Milanich s’a pretat la excluderea lor din partid, începutul l-a făcut cu d. Edwin Landwerk, fostulvice-preşedinte al consiliului naţional-german. Acum, a venit rândul altui fruntaş, d. dr. Lebouton, senator de Rădăuţi- Arogându-şi drepturi de dictator, Erwin Milanich a promiv* tat excluderea din partid al d-lui senator Lebouton. Pentru ziua de 4 August Milanich a convocat o şedinţă extraordinară a consiliului naţional ger- man, cu scopul ca acest cosileu să ratifice excluderea d-lor ing. Landwehr şi senator Lebouton. In rândurile populaţiei germane, procedeele nesăbuite ale exponentului mişcării hitleriste au produs cea mai penibilă impresie. Este aşteptat o vre reacţiune a elementei lor ponderate SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ: Hip! Hip! Ura! MARCONI: Figura dela Dorohoi IZBANDA: Domnul dela ora 5 CINEMATOGRAFE TRIANON (Grădina): Scandal pe Broadway: Jurnal şi complectară TRIANON: Scandal pe Broadway: Jurnal şi complectare REGAL: Bolero şi Amok VOX: Dragostea dincolo de mormânt şi Submarinul Fantomă cu R. Montgomeri BD. PALACE: Paradisul într’un sărut cu Jean Harlow şi Connile Woronzeff cu Briggitte Helm FRANKLIN: Vraja trupului şi Fantome vii FORUM: Voltaire cu George Arlis şi Cruciada dragostei CAPITO şi ROXY: Automobilul 99 SELECT: O noapte de dragoste cu Grace Moore şi 2 complectări. DARLY :Misterul unei nopţi şi Convoiul in flăcări CORSO: Femeiuşcă cu George Geu» şi Regele Chibriturilor cu Lillya Damita, seara revistă. LIDO: Alteţa Sa ordonă cu Käthele Nagy şi Rome express cu Conrad Veidt. MARNA: Două filme: Farsele Dragostei şi Casa de corecţie AMERICAN: (sala şi grădina): Eroare conjugatlă cu William Powel şi Farmecul dansului. MARCONI: Dreptul la viaţă cu Ana Hardind şi Cascada Blestemată MODEL: Eram spioană cu Contai Veidt, Hebert Marshall şi Madeleine Carol şi Femei Petrificate, secretul Poliţiei franceze. VOLTA BUZEŞTI (sală şi grădină: Dei doi regi cu Emil Jannings. Oameni fără nervi şi Reuniuni de box. LIA: Simfonia iubirii cu John Bolles şi Paradisul într’un sărut cu Jeane Harlow. OMNIA: Dezamăgire cu Joan Crawford, Franchot Tone şi Enigma morţii cu William Powell. RAHOVA: Vulturul indian și Ocolul pământului în 80 minute. .