Dreptatea, august 1935 (Anul 9, nr. 2343-2366)

1935-08-01 / nr. 2343

m Dela tineretul naţionaHărănesc din Culoarea de Albastru Duiminică 28 Iulie a. c. a avut loc a­­legerea comitetului Circ. 21, de a cărei organizare s’a ocupat d-1 av. A. Udran împreună cu d-1 Ion Crăciun şi Th. IVoinescu. In prezenta d-lui I. Crăciun — dele­gat al centrului T. N. Ţ, se procedează la alegerea comitetului de conducere, prin vot secret. Ies d-nii : av. A. Udran, preşedinte, Dicu Ion, v.-preşedinte, C. Hornstein­­secretar, Gheorghe Tălângă-casier, V. Constamtinescu-membru. D. A. Udran mulţumeşte tuturor pen­­t­ru încrederea şi dragostea cu care-l­ au •les conducător al acestei secţii, făgă­duind că va căuta să fie întotdeauna COI puţin la nivelul aşteptărilor. Mul­ţumeşte deasemeni d-lui Crăciun, care l-a încurajat la lupta şi-l asigură de ■inceră colaborare în organizarea secto­­ru­lui. Expune apoi programul de luc­­ru : conferinte în contradictoriu, asup­ra diferitelor chestiuni politice, econo-­ mice şi sociale, de actualitate, şezători culturale, având pe program o conferin­ţi cu caracter de cultură generală; în­­fiinţarea unui cabinet de asistenţă ju­ridică gratuită, pentru membrii Tinere­­tului şi partidului nat-ţărănesc, din circ. 21. Roagă pe d-1 Crăciun să inter­vie pe lângă d-1 Dem. I. Dobrescu, spre a obţine sala culorii, cel puţin de două ori pe lună, pentru conferinţe şi şeză­tori. Inchee strigând s­ă Trăiască Ion Mihalache, preşedintele partidului şi ti­neretului Nat.-Ţărănesc ! »— şi întrea­ga secţie cântă In cor : «Mulţi ani trăiască* 1 Vorbesc d-nii C. Hornstein, V. Cons­­tantinescu, I. Georgescu şi din partea circ. 27 d-1 Th. Voinescu. D-1 ION CRĂCIUN vădit emoţionat de avântul tineresc cu care circ. 27 porneşte la muncă reaminteşte d-lui Udran, datoriile ce-i incumbă discipli­na T. N. Ţ. şi înfăţişează tuturor via­­at grea de luptă la care au pornit. Ii îndeamnă la o dârză şi curată acţiune, pentru întregirea şi impunerea singurei doctrine româneşti, cinstită şi sănătoa­să aceei a partidului nato-ţărănesc. Ca pildă de energie şi credinţă în idealul Tineretului N. Ţ. arată pe vechii lup­tători şi conducători ai lui, d-nii Nes­tor Badea, Anton Alexandrescu, Petre Strihan, care rămân, pentru generaţii­le ce le urmează. Un simbol de nese­cată răbdare şi nebiruită convinge­re Crescuţi în această credin­ţă, formaţi în spiritul aces­tei doctrine, cu avântul tinereţii noas­tre, vom forma un CERC de foc în ju­rul lui Ion, Mihalache, pentru izbăvirea neamului nostru supt şi batjocorit de rămăşiţele unei politici învechite dezo­­rierată în­oua viaţă de afirmare a energiilor româneşti. Astfel pregătiţi, mâine când lupta cea mare se va da — vom învinge şi vom şti să ne desăvârşim victoria, prin întă­rirea Statului Ţărănesc, rezultat firesc al aspiraţiunilor noastre de buni ro­mâni. . . MAGLAVITUL VA DEVENI UN LOURDES AL ROMÂNIEI? 50 de cununii la Broasca (Buzău) Republica de la Fântânele Viaţa şi moartea unei sărbători 14 Iulie în Franţa ROLUL UNEI FEMEI Epilog al afacerii Dreyfus Cetatea Hotinului şi Movileştii de C. GANE Hoinărind cu aparatul fotografic prin Bucureşti de LIESELOTTE WILHELMY In ultimul număr al excelentei reviste „REALITATEA ILUSTRATA“ Actualităţi din ţară şi străinătate, Jocuri distrac­tive: Humor, Modă, Cinema, Sport şi suplim. în 24 de pagini „De toate pentru Toţi" 48 de pagini tipărite in culori la Heliogravură PREŢUL 10 LEI Oraşul Grădinii 3p FRANZENSBAD (Cehoslovacia) Cel mai mare succes la maladiile de Inimă, de femei, sterilitate, gută, reu­­m­atism şi constipare cronica, informaţi­uni complecte ţi aranjamente cu plata In Lei­n dau la toate AGENŢIILE COMPANIEI WAGONS-LITS & COOK DIN ÎNTREAGA ŢARA Reprezentanța onorifică a Băilor Cehoslovace in Romania sau direct la KURVELWALTUND FRANZENS­BAD (Cehoslovacia) --------------------------±± HOTEL SAVOY PRANZENSBAD de primul rang, in faza parcului principal, lângă zi și surse. Camere de la 12 Kc. pe zi. Pensiune complectă de la 42 Kc. pe zi. Aran­­jamente speciale cuprinzând pen­­elunea complectă­­ mată, casă, pre­cum și toate taxele și medic pentru alte Kc. de persoană, ooooooooo De la ateneul popular „Dr. Ii. Lupu­“ Membrii ateneului popular „Dr. N. Lupu’’, precum şi membrii tineretului naţional ţărănesc, circ. 13-a şi un mare număr de membrii circ. 13-a au făcut Duminecă 28 iulie a. c. o frumoasă excursie pe Valea Prahovei. Excursio­niştii au plecat la orele 6 dimineaţa cu autobuze confortabile, de la Casai de sfat „Iuliu Maniu” a circ. 13-a direct la Buşteni, la vila d-lui avocat Ionel Bâs­­ceanu, preşedintele ateneului şi al circ. 13-a, unde au fost primiţi cu multă căldură şi după un popas de o oră, au pornit cu toţii, însoţiţi de preşedintele loi Ionel Băsceanu şi de d. Mitu, fost primar naţional ţărănist în Buşteni, la muntele Diham, unde au luat masa în comun, în restaurantul clădit de primă­ria comunei Buşteni, în urma iniţiativei fostului primar naţional-ţărănist din Buş­teni. In urmă au făcut ascensiune pe munte, iar la orele 6 au vizitat Poiana Ţapului şi Sinaia. Excursioniştii s-au întors în Bucureşti la orele 12 noaptea. Tot drumul excursioniştii au manifes­tat pentru d. Ion Mihalache, dr. N. Lu­pu, Virgil Madgea­u, Ionel Băsceanu şi pentru fruntaşii partidului naţional ţă­rănesc. Autobuzele au fost frumos îm­podobite şi încadrate de placarde mari pe care scriau: „Trăiască partidul na­ţional ţărănesc’­, „Trăiască d-nii Ion Mi­halache, dr. Lupu, Virgil Madgearu”. Am remarcat în asistenţă pe d-nii a­­vocat Ionel Băsceanu, cu d-na şi fiul, Mitu Popescu, Degeratu, Drumea, Gh. Popa cu doamnele: Ionescu Nica, Vin­­cler, avocaţii M. Schwartz, A. Segal, Meirovici, dr. Gheler, Eremia, Dragu Dragomir, Alex. Anghel Farmazon, Io­nescu Voicu, I. Niculescu, d-nele B. Drăgan, Stedrenschy, Munteanu, Co­­m­an Lac, d-ra Mini Teodorescu cu d-na Teodorescu, întreg tineretul, etc. Veşti din Craila Reprezentanţii poliţiei au făcut eri noapte o razie generală în oraş cu care ocazie au fost arestaţi un mare număr de indivizi suspecţi şi fără acte de identitate. Crima din Cocioc-Ilfov Administratorul Domeniilor Coroanei ucis de hoţi In comuna Cocioc, din judeţul Bfov, s’a săvârşit era noapte o fio­roasă crimă, a cărei victimă a că­zut Gh- Boboc- fost în serviciul Domeniilor Coroanei, din com. Pe­­riş. CUM A FOST COMISA CRIMA O bandă de tâlhari a jefuit ma­gazinele comercianţilor Gh. Adam şi Vasile­­Vasilache din sus zisa comună. Când se pregăteau să depară au simţit că cineva se află în urmă­rire. Intr’adevăr în acel timp trecea pe acolo, în drum spre casă, Gh. Boboc, care a tras de sgomotul ne­obşnuit la ora aceia s’a apropiat de magazin. N’au trecut nici două minute şi Gh. Boboc a fost lovit puternic în cap. Deşi în vârstă de 55 ani, Gh. Boboc a rezistat loviturii şi s’a luat la luptă cu bandiţii. In cele dn urmă a fost însă ră­pus, iar bandiţii s’au făcut nevă­zuţi. Dimineaţa, mai mulţi săteni au descoperit victima, care încetase de mult din viaţă­ Au fost înştiinţate autorităţile care au luat întinse măsuri pentru identificarea şi arestarea crimina­lilor. Optimismul lui Coşbuc ("Conti­nuare din pag. 1­a) de Eminescu şi Coşbuc, cred, că­­ din Năsăud — care a urmat mai există o trăsătură comună în per­fecta aprofundare a psihologiei po­norului, a simţurilor şi vederilor romanului. Coşbuc trebue studiat, in cetit superficial, înţelesul adânc al cuvintelor vii, care exprimă ex­­perienţele inimilor mari, nu se poate epuiza prin explicaţia logică fie ea cât de fină sau pătrunzătoare. A­­semenea cuvinte se tălmăcesc numai printr’o serie nesfârşită de vieţi­ in­dividuale şi cu cât înţelesul lor ni se descopere, cu atăt simţim mai mult adâncimea lor plină de taină. Coşbuc a fost un fanatic disci­pol al lui Leibnitz. El credea că toate forţele lumii lucrează fiecare spontan; dar la toate acţiunile pe care le exercită, există o potrivire voită de Dumnezeu, o concordanţă stabilind ordinea universală, o ar­monie prestabilă, făcându-le să con­­tribue toate la acelaş ţel. Era de părere că omul e o prescurtare şi o icoană a lumii şi că lumea ne seamănă. .­­ Acasă încă fiul preotului unitar târziu la Bucureşti la universitatea de filosofie şi litere — a studiat şi aprofundat opera teologului şi filosofului Leibnitz. Când cetim pe Coşbuc trebue să ne gândim la Leib­nitz. , Iată un pasaj din opera marelui cugetător german: „Tot ce există e o forţă, sau ac­ţiune, sau tinzând spre acţiune. Şi forţa, orice forţă are două carac­tere; ea vrea să lucreze şi să gân­dească. Lumea e compusul erarhic al tuturor forţelor sale. Sus de tot e forţa supremă, Dumnezeu, care e forţă infinită, gândire infinită, din degradafiune în dsg­adaaun?, se a­­junge la forţele de jos şi obscure, care par a nu avea nici putere, nici gândire, dar care cu toate aces­tea au un minimum de putere şi chiar de gândire, pentru a spune astfel, latente. Dumnezeu gândeşte şi acţionează infinit; omul gândeşte şi lucrează mult graţie raţiunii, care îl deose­beşte de restul creaţiunii; animalul lucrează şi gândeşte obscur, dar lucrează şi gândeşte, căci arei un su­flet, un suflet care-i alcătuit din memorie şi, în treacăt spus „trei pătrimi din acţiunile noastre sunt cârmuite de memorie, şi de celei mai multe ori noi acţionăm ca anima­lele“; vegetalele acţionează şi dacă nu gândesc, cel puţin simt, ceea ce încă e a gândi, mai obscur decât animalele; şi în sfârşit, în minerale, puterea de acţiune şi gândul doar fice, dar nu sunt nule, pentru că sunt ca­pabile de a se transforma, la ve­getale, animale şi oameni, în ma­terie vie şi care simte şi orândeşte“. Coşbuc cerea poetului multă gân­dire („Frumoasă ca un gând răs­­leţ"). Iat-o! Plină, despre munte, £ Ese luna din brădet ^ 5$. Şi se ’nalţă ’ncet-încet, III Gânditoare ca o frunte ^ ' De poet“. In opera nemuritorului bard în­tâlnim dragostea pentru tot ce e existentă, năzuinţă infinită către per­fecfia sufletească, către armonia su­perioară a spiritului cu întregul u­­nivers, şi aşa pricepem aceste cu­vinte deştepte ale maestrului Coş­buc... „Popoarele — milioanele de oa-­­meni din clasele de jos —­ n’ar ţinea sute şi mii de ani la o reli­­gie dacă ea n’ar fi poezie şi cu atâta are o religie mai multă poezie cu cât are mai mult adevăr. Nu adevăr ştiinţific, ci e adevăr estetic. Dacă Palas-Atene iese din capul lui Zeus, minciuna asta e un ade­văr estetic — dacă însă Palas ar fi ieşit din capul Afroditei, asta ar fi fost o neghiobie. Fără îndoială în ştiinţă, ori în viaţa zilnică, nu e frumos tot ce-i adevărat, şi nu e adevărat totdea­una ce e frumos, dar în jurtă ade­vărul şi frumosul sânt una. Când zici: „poezie frumoasă“ zici „poe­zie adevărată“, la un loc: „poezie bună“. Şi acum, cum cred tinerii noştri poeţi că fac poezii bune, câtă vre­­me nu scriu frumos, fiindcă nu­­scriu adevărat? Cred ei că frumuseţea poeziei stă în rime, în ritm, în vor­be alese şi în strofe măestrite? Că adevărul poeziei stă în spunerea oricăror lucruri cari corespund rea­lităţii? Atunci matematicile ar fi suprema poezie a omenirii. Dar în urmă, luând lucrul şi aşa, cores­punde realităţii ceea ce spuneţi? In poezie se plâng, ţipă, cer trecători­lor milostivi un revolver să se sinu­cidă — n’au bani nici să şi-l cum­pere — nu voesc să se mai târâd în noroiul vieţii nici o clipă de a­­cum. Iar în realitate? De s’ar găsi un milostiv să le cumpere un revol­ver, ei ar pălmui pe acest milostiv şi i-ar ţine Sâmbetele viața în­treagă. In loc să plângă, ei hoho­tesc dealungul bu’e a du ui legănân­­du-se de femei, în loc să se ta­r­e prin noroiu, aleargă la șosea cu muscalul; iar dar pentru tânguirea că nici o clipă n’ar vrea să mai trăiască, o, fii sigur că ei ‘abia aşteaptă seara, să tragă un chef cu lăutarii la Iordache. Şi scrisul oamenilor ăstora e­­poe­zie? Ori­cât de mari talente poetice să fie, scriind aşa, la ce pot să ajungă? Să adeverească numai vor­ba: „mincinos ca un poet“. Eu u­­răsc pe acest soiu de poeţi, căci sunt fariseii artei. Ei nu scriu nici frumos, nici­ ade­vărat, scriu însă imoral, căci min­­ţesc şi minciuna ce e? De aceea am zis de la început că mi-e greu să te laud. D-ta ai versuri frumoase ca muzica, ai o limbă corectă, ai idei drăguţe. Dar aş vrea să te tângueşti mai pufin, şi mai ales aş vrea să nu te fi tân­­guit fără pricină. Să dea Dumne-I zeu să n’ai în viaţă motive de plân­gere, dar — vezi, sunt răutăcios! În interesul artei eu mai bine vreau să sufere într’adevăr poeţii şi să cânte dureri adevărate, de cât să le meargă bine şi să-şi inchipuiasca numai că sufăr. E fatal lucru: sufăr poeţii ca să câştige omenirea“. Coșbuc vede totul sub o lumină favorabilă ca un veritabil discipol al lui Leibnitz. E un optimist radi­cal, constructiv. El crede că totul e bine cu tot răul pe care nimeni nu-l poate contesta că există, adică el crede că totul e cel mai mare bine posibil în cea mai bună dintre lumile posibile. După Coşbuc cer şi la Leibnitz — filosoful armoniei prestabilite — există cele trei rele: metafizic, fizic şi moral, cu scopul, ca oamenii să aibă prilejul de a fi merituoşi, sau nem­erituoşi. Optimismul lui Leibnitz a fost zeflemist de Voltaire în „Candide”. Optimismul lui Coşbuc a fost iro­nizat de Duiliu Zamfirescu. La poe­zia „Noi vrem pământ“ a lui Coş­buc, autorul operei „Viaţa la ţară“ a răspuns cu celebrele cuvinte sar­castice „Noi vrem bumbac“. Duiliu Zamfirescu afirma că nu există o problemă agrară în România — a­­dică Coşbuc n’are dreptate să se­­ plângă. Pământul e o marfă —­ crede Duiliu Zamfirescu — in ţara românească ca şi bumbacul în A­­merica, şi lucrătorii industriali din ţara dolarului vor putea striga: „Noi vrem bumbac“. J. J. Rouseau a apă­rat ingenios pe Leibnitz. Victor Hu­go a poetizat pe Leibnitz în aceste versuri:­­ „Şi cine ştie dacă, colo de după nori* In sânul unui paşnic azur odihnitor, Durerea omenească nu-i doar un­­element In creaţiuni străine de-al nostru /firmament“. Coşbuc a fost lăudat, divinizat aproape de mai toţi contemporanii lui şi mai ales de nemuritorul C. Dobrogeanu-Gherea în opera sa: „Poetul ţăranilor“. Să ne întoarcem la „prefaţa“ lui Coşbuc... „Mi-a plăcut foarte mult „Pastelul“ d-tale. Ai câteva poezii de valoare. Scrie înainte! Dar să­­mi asculţi o povară: scrii cât de mult, şi publică puţin. Deprinde-te mereu cu scrisul, dar­­alege ce pu­blici şi nu eşi la lumină nepregătit aşa numai cu „Ce-o da târgul şi norocul. Despre optimismul lui Coşbuc vom continua. CAROL BRIMEIR. Grav accident de automobil pe şos. Ploeşti-Bucureşti Un grav accident de automobil s’a întâmplat ori spre seară pe şoseaua Tipeşti-Bucureşti, în dreptul comu­nei Romaneşti. Un automobil din Bucureşti, în care se aflau d-nii senator Penescu şi magistrat Costin, împreună cu doamnele, s’a răsturnat în dreptul susnumitei comune. Cauza accidentului, se datoreşte faptului că şoferul maşinei a ador­mit la volan şi maşina a pierdut direcţia. In răsturnare automobilul s’a sfă­râmat complect, prinzând sub el pe călători. D. senator Penescu, d-na Costin şi şoferul grav răniţi, au fost scoşi de sub sfărămături şi duşi cu o al­tă maşină la Ploeşti unde au fost internaţi la spitalul Boldescu. D-na Penescu şi d. Costin ale că­ror răni nu prezintă nici o gravi­tate au fost pansaţi la o farmacie din localitate. •dire.pt at Preţul la grâu a ajuns la 25.000 lei vagonul Continuare din pagina 1­3 Dar preţul minimal, asigurat for­­mal printr-o serie de sancţiuni în­­srise in decretul-lege, nu se respec­tă. A fost înfrânt din prima zi. As­­tăzi preţul grâului este în mod curent cu circa 10.000 lei sub preţul minimal. Se persistă totuşi în aplicarea în­tocmai a regimului de valorificare, deşi este notoriu că singura garan­ţie acordată producătorului, preţul minimal, este în realitate, o amă­gire. Dar, ceea ce este mai grav, guver­­nul minte oficial, mistificând reali­tatea că nu se plăteşte la vânzările de grâu preţul minimal. Ministrul agriculturii afirmă in delegaţia economică, cutezător, că aplicarea regimului de valorificare se face în bune condiţiuni. Delega­ţia economică îl aplaudă. Guvernul îşi însuşeşte această declaraţie şi se minte oficial . Cerem să se întreprindă de urgen­tă o cercetare în această privinţă. Am afirmat şi susţinem, având la dispoziţie dovezi oficiale, că preţul general la grâu este astăzi cu cir­ca 10.000 lei sub preţul minimal legal. Situaţia nu poate dăinui. Interesele agricultorilor sunt grav primejduite. Ţara este ameninţată să intre în iarnă cu populaţia rurală înfometată. Condiţiunile în care se desface recolta sunt deza­vantajoase. Economia naţională va fi în acest an falimentară. Pentru stabilirea răs­punderilor cel puţin, dacă nu pentru îndreptarea si­tuaţiei, pe care guvernul, cel dintâi, ar trebui să o dorească şi este dator să o dorească, cerem să se cer­ceteze în târguri şi oboare care sunt condiţiunile de preţ în care se închee tranzacţiunile de grâu. In acelaş timp, întrebăm: Care este situaţia ministrului a­­griculturii, în cazul că se dovedeşte şi pe această cale că a minţit atunci când a afirmat că preţul minimal al grâului se respectă? Mai poate rămâne un guvern un ministru care, ori a fost inconştient, ori a mistificat cu bună ştiinţă rea­litatea, provocân­d prin aceasta rui­­na agricultorilor? Guvernul să nu se joace cu focul. Poliţia din Cernăuţi a încheiat cercetările asupra floaroasei bande de criminali Penciuc retrimis la Doftana.­Ceilalţi vor fi predaţi parchetului pe Tecuci CERNĂUŢI, 30.­­ Chestura de poliţie din Cernăuţi a continuat zi la zi cercetările asupra periculoa­sei bande de sub conducerea lui Gheorghe Luca, zis Brânzan, care, după cum am relatat în reportaţii­­le noastre anterioare, are la activul ei zeci de crime fioroase şi jafuri de milioane. Se ştie că descoperirea acestei ban­de se datoreşte unuia din membrii ei, anume Penciuc, singurul care fusese arestat ii care ispăşea o pe­deapsă de 10 ani la închisoare la Dof­­tana. Penciuc a făcut denunţul, sub forma unei anonime, trimiţându-l apoi chesturei­­de poliţie din Cer­­­năuţi. Stabilinduse cine e autorul denunţului, Penciuc a fost adus la chestura de poliţie din Cernăuţi, unde a făcut senzaţionalele lui di­vulgară Datorită acestor divulgări, au fost arestaţi şi aduşi la Cernăuţi toţi membrii fioroasei bande de cri­minali: Gheorghe Luca, zis Brân­zan, Simon Mustacan, Idei Rabino­­vici şi Vasile Morariu. Din cercetările ce au urmat, s’au putut clarifica cele zece fioroase crime, comise în diferite localităţi din ţară. Bandiţii au fost confruntaţi între ei, putându-se astfel afla, în mod a­­mănunţt cum au operat. A rămas acum ca să se clarifice celelalte crime ale lor, precum şi ce au făcut cu bijuteriile furate. S-a constatat, în această privinţă, că prima declaraţie a lui Penciuc, cum că le-ar fi vândut unui anume Leon Solomon, din Bacău, nu corespunde realităţii. Se pare că singurul tăi­­nuitor de care s’au folosit crimina­lii e tot faimos”! Ataţchi din Chi­şinău. PENCIUC RETRIMIS LA DOFTANA­­ Poliţia din Cernăuţi terminând cercetările în privinţa isprăvilor co­mise de către această bandă în lo­calitate, a procedat Marţi diminea­ţă la retrimiterea lui Penciuc la închisoarea Doftana, unde numitul urmează să-şi ispăşească vechea pe­deapsă de 10 ani recluziune. In ce priveşte pe ceilalţ criminali, în frunte cu şeful lor Gheorghe Lu­ca, zis Brânzan, aceştia­­vor fi tri­mişi parchetului din Tecuci, pentru continuarea cercetărilor. Parchetul de Cernăuţi împărtă­şeşte punctul de vedere că instrui­rea bandei e de competinţa parche­­tulu de Tecuci, întrucât cei mai mulţi dintre membrii bandei sunt originari din acel judeţ şi fiindcă tot în acel judeţ au comis cele mai fioroase crime. S-au luat toate măsurile ca fio­­roşii criminali să fie trimişi sub cea mai severă pa®ă parchetului ale Tecuci. Transportarea lor se fa­ce în cursul acestei săptămâni. w O NOUA MĂRTURISIRE A LUI PENCIUC Penciuc a făcut o nouă şi intere­santă mărturisire asupra motivelor cari l-au determinat să-şi divulge tovarăşii de­ crime şi jafuri. După cum a declarat de la înce­put, principalul motiv a fost că, în timp ce el se găsea în puşcărie, to­varăşii săi, deveniţi bogaţi de pe urma crimelor şi jafurilor, se gă­seau liberi şi nu mai vroiau să ştie de el. Acum, Penciuc mai face şi măr­turisirea că, ştiind că va fi trimis pentru cercetări la Cernăuţi, şi-a închipuit că va putea să evadeze. Cum însă a fost transportat de la Doftana la Cernăuţi sub cea mai severă pază, planul de evadare nu i-a reuşit. Poliţia din Cernăuţi, după cum am arătat mai sus, şi-a încheiat cercetările. Rămâne acum ca par­chetul de Tecuci să continue cerce­tările, spre a clarifica pe deplin toate crimele comise de către acea­stă bandă. Nemulţumiri pe chestia şefiei la cuziştii şi gogiştii din brăila ~C=- r£C=£, BRAILA, 31. — In cercurile cuzi­ste şi gogiste dela Brăila, domneşte o mare fierbere pe chestiunea şefiei organizaţiei noului partid naţional­­creştin. Partizanii d-lui Octavian Goga impun ca şef al organizaţiei pe d. Ghiţă Duchiade, preşedintele organizaţiei gogiste. Cuziştii se opun cu îndârjire. Ei nu mai vor ca preşedinte nici pe conducăorul lor d. avocat Petre Jecu. Cuziştii cer ca noul preşedin­te al organizaţiei naţional-creştine să fie o persoană care să activeze. In cercurile cuziste s’a vorbit că va fi impus ca şef d. comandor Oc­­tav Nedelcu, care ar fi dispus să se înscrie în noua organizaţie. Apoi cu­ziştii au fost de părere să ceară ca şef pe d. colonel Surugiu conducăto­rul cuziştilor tulceni. Pe ziua de eri a intervenit o nouă propunere cu care se spune că ar fi căzut de acord şi actualul şef al cu­ziştilor. Anume se precizează că în­treaga organizaţie cuzistă va cere ca noul şef al naţional-creştinilor locali să fie d. avocat Jak Mihăl­cescu, preşedintele Asociaţiei avo­caţilor români creştini. D. Jak Mihălcescu, deşi membru marcant în partidul liberal şi prim ajutor de primar al municipiului se pare că ar fi dispus să primească propunerea şi să demisioneze din partidul liberal. Această nouă propunere a cuzişti­lor a nemulţumit profund pe gogişti în ale căror cercuri se dă ca sigură retragerea d-lui Ghiţă Duchiade în cazul când d-sa nu va reuşi să obţi­nă din partea centrului şefia orga­nizaţiei naţional-creştine din locali­tate. Se mai spune că d. Duchiade în cazul retragerei d-sale se va alătura acţiunei d-lui Valjan care i-ar fi so­licitat concursul. In cercurile politice din localitate se urmăreşte cu viu interes desfă­şurarea neînţelegerilor dintre cuzişti şi gogişti şi mai ales se aşteaptă cu mare curiozitate hotărârea conduce­­rei centrale a partidului naţional­­creştin în legătură cu neînţelege­rile de la Brăila. Conflictul din rândurile germanilor bucovineni i­lementele ponderate în luptă cu cele extremiste CERNĂUȚI, 30. — De câteva luni, de când la conducerea parti­dului german din Bucovina a venit d. Erwin Milanich, care se ilustrase înainte prin afișarea cu emfază a principiilor hitleriste, întreaga po­pulaţie germană din Bucovina se găseşte pradă unor cumplite fră­mântări. E mai mult ca sigur că aceste frământări vor duce în foarte scurt timp la desagregarea parti­dului german din­­Bucovina. Se ştie că Erwin Milach, o persoa­nă fără nici un trecut politic, a desfăşurat o cumplită teroare cu prilejul alegerilor pentru consiliul naţional german. Datorită acestei terorări, după modelul procedeelor hitleriste, Erwin Milanich a fost a­­les preşedinte al consiliului naţio­nal german, regionala Bucovinei. Matadorul principiilor hitleriste, vâzăndu-se într’un post politic a­­tât de important, a început să-şi dea aere de dictator­ Rezultatul a fost că s’a pus în­­t­r’un aprig conflict cu element© ponderate, cari împărtăşesc punctul de vedere că politica populaţiei germane nu se poate desvolta feri­cit decât în cadrul statului român. Ca să scape da aceste elemente* Ervin Milanich s’a pretat la exclu­derea lor din partid, începutul l-a făcut cu d. Edwin Landwerk, fos­t­­ul­­vice-preşedinte al consiliului naţional-german.­­ Acum, a venit rândul altui frun­taş, d. dr. Lebouton, senator de Rădăuţi- Arogându-şi drepturi de dictator, Erwin Milanich a prom­iv* tat excluderea din partid al d-lui senator Lebouton.­­ Pentru ziua de 4 August Mila­­nich a convocat o şedinţă extraor­dinară a consiliului naţional ger-­ man, cu scopul ca acest­ cosi­leu să ratifice excluderea d-lor ing. Lan­dwehr şi senator Lebouton. In rândurile populaţiei germane, procedeele nesăbuite ale exponen­­tului mişcării hitleriste au produs cea mai penibilă impresie. E­ste aş­teptat o vre reacţiune a elementei lor ponderate­ SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ: Hip! Hip! Ura! MARCONI: Figura dela Dorohoi IZBANDA: Domnul dela ora 5 CINEMATOGRAFE TRIANON (Grădina): Scandal pe Broadway: Jurnal şi complectară TRIANON: Scandal pe Broadway: Jurnal şi complectare REGAL: Bolero şi Amok VOX: Dragostea dincolo de mormânt şi Submarinul Fantomă cu R. Mont­­gomeri BD. PALACE: Paradisul într’un sărut cu Jean Harlow şi Connile Woron­­zeff cu Briggitte Helm FRANKLIN: Vraja trupului şi Fanto­me vii FORUM: Voltaire cu George Arlis şi Cruciada dragostei CAPITO şi ROXY: Automobilul 99 SELECT: O noapte de dragoste cu Grace Moore şi 2 complectări. DARLY :Misterul unei nopţi şi Con­voiul in flăcări CORSO: Femeiuşcă cu George G­eu» şi Regele Chibriturilor cu Lillya Da­­mita, seara revistă. LIDO: Alteţa Sa ordonă cu Käthe­le Nagy şi Rome express cu Conrad Veidt. MARNA: Două filme: Farsele Dragos­tei şi Casa de corecţie AMERICAN: (sala şi grădina): Eroare conjugatlă cu William Powel şi Far­mecul dansului. MARCONI: Dreptul la viaţă cu Ana Hardind şi Cascada Blestemată MODEL: Eram spioană cu Contai Veidt, Hebert Marshall şi Madeleine Carol şi Femei Petrificate, secretul Poliţiei franceze. VOLTA BUZEŞTI (sală şi grădină: Dei doi regi cu Emil Jannings. Oameni fără nervi şi Reuniuni de box. LIA: Simfonia iubirii cu John Bolles şi Paradisul într’un sărut cu Jeane Harlow.­­ OMNIA: Dezamăgire cu Joan Craw­ford, Franchot Tone şi Enigma mor­ţii cu William Powell.­­ RAHOVA: Vulturul indian și Ocolul­­ pământului în 80 minute. .

Next