Dreptatea, decembrie 1936 (Anul 10, nr. 2722-2745)
1936-12-01 / nr. 2722
2 Lemne de foc 180 vagoane sau cantităţi mai mici, vinde cu lei 310 franco vagon gara Trotuş, cu transport costă, Galaţi-Brăila 5900, Bucureşti 6300 Constanta 6800 lei. A se adresa: VASILE D. BURLACU, CODI- Agăţ, jud. Bacău, of. Agăţ, gara Trotuş. SPORT învingând pe Chinezul, Venus este campion de toamnă al div. Naţionale A Juventus a învins Crişana cu 2-1, iar Gloria pe C. A. C. cu 5-1 Ultima zi a campionatului diviziei prime s-a disputat ori având programate trei întâlniri de reală însemnătate pentru clasament, deoarece primul loc, nu era încă stabilit. învingând pe Chinezul la Timişoara, Venus s-a clasat definitiv în fruntea clasamentului, având un punct avans asupra Ripensiei. La egalitate de puncte la locurile doi trei şi patru vedem figurând pe Ripensia, C. F. R. şi Gloria în ordine. Urmează Amefa cu 12 puncte în locul cinci Victoria şi 0 pe locul 6şi 7 cu 11 puncte, C. A. O. a suferit în ultimul timp câteva eşecuri neaşteptate trebuind să se mulţumească cu locul 8 având 10 puncte. Locurile 9 şi 10 sunt ocupate de Crişana şi Juventus cu 9 puncte. Juventiştii au scăpat pentru moment de perspectivele deţinerii lanternei. Dacă în primăvară echipa va deţine aceeaş formă ca acum, cu siguranţă că vor mai urca în clasament. In orice caz nu sunt la ultimele două locuri pe care le deţin actualmente Chinezul cu 7 puncte şi Unirea Tricolor cu 6 puncte. Clasamentul primului tur are următoarea înfățișare: 11 n n 11 n n 11 6 3 2 34:16 15 11 7 6 4 33:23 14 11 6 2 3 26:16 14 11 6 3 25:17 14 4 4 3 17:14 12 5 23:28 11 5 26:26 11 6 21:26 10 6 21:23 9 5 19:26 9 «fee (7) (8) (8) (8) (10) (11) (11) (12) (13) (13) Chinezul 11 3 1 7 20:37 Un. Trie. U 2 2 7 22:43 7 6 (15) (16) Venus Ripensia C.F.R. Gloria AMEFA Victoria Univ. C.A.C. Crişana Juventus Durerile de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu - Muscel in cutii originale, continând 3 balin, *1 numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. Popoviei - București Calea Rahovei 265 In ziua de 9 Februarie 1937 se va vinde prin licitaţie publică la Tribunalul Baia-Fălticeni 1/6 indiviză din moşia Topite, com. Valea Seacă, plasa Paşcani jud. Baia, în suprafaţă de 210 ha. teren arabil, fânaţe, pădure, conac, etc., proprietatea N. N. Catargi. Licitaţia începe de la suma de 225.000 lei conform publicaţiei de vânzare apărută în Monitorul Oficial Nr. 260 din 7 Noembrie 1936 pag. 11.779. Pentru informaţiuni a se adresa: str. Regală 21, etaj III, camera 8. DIRECTIUNEA GENERALA C.F.R. Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că licitaţia pentru lemne de joc pentru personal publicată anterior, pentru data de 12 Ianuarie 1937, se amână până la noui dispoziţiuni. Licitaţia de lemne regie însă se va ţine conform publicaţiei, la data de 11 Ianuarie 1937. No. 127/1170 col. Dir. Economatului. mm Rezultatele technice de ori din Divizia Naţională A şi B Divizia NaŢIONALĂ a BRRD Gloria — C.a.D. 5-1 (2-0), BUCUREŞTI Juventus—Crişana 2-1 (1-1), TIMIŞOARa Venus—Chinezul 3-1 (2-1) Divizia NaŢioNala b , BUCUREŞTI: Sp. Studenţesc — Tricolor 2-0 (1-0). BRaşoV, a.C.F.R. — Macabi 4-1 (0-1). CERNAUŢI: Dragoş Vodă — C. U. I. G. 3-1 (2-1). BRaiLa: Franco-Română—Textila IIt-W. 2-0 (0-0). SIBIU: Şoimii — Unirea M. W. 1-1 (0-0). SATU MARE: Olimpia — Stăruinţa 1-0 (1-0). LUGOJ: Vulturii Textila — C. F. R. (Simeria) 2-1 (0Ii). CaREI: Craiovan — Victoria (Carei) 3-2 (3-0). CRAIOVa: Jiul — Rovine Griviţa 2-0 (0-0). TG. MUREŞ: Mureşul — Câ.M.T. 3-3 (2-3). Informaţiuni Miercuri 2 Decembrie a. c. orele 9 seara va avea loc redeschiderea şezătorilor ateneului popular „Ioan Mihalache” în str. I. G. Duca 19 din sect. I Galben al Capitalei. La ordinea zilei: D. prof. N. N. Stoica, preşedintele atenului va expune programul de lucru pe tot anul. D. S. Gregor va conferenţia despre politica antirevizionistăt a României. La sfârşit va urma un program artistic cu concursul d-lor C. Damian de la Opera Română şi alţii. D-nii membri ai partidului naţional ţărănesc sunt rugaţi a lua parte. * A apărut numărul 274 din revista de informaţie şi critica politică, economică şi artistică Din bogatul cuprins al acestui număr, reţinem Noaptea Sfântului Andrei sau Aventura cu strigoi a d-nei Popescu, Omul care ne trebue : Mircea Djuvara Omul care nu ne trebue : Grigore Iunian. Muzica de Cameră Intre oieri, cârlan şi Baciu* Fizionomia d-lui Iuca. Reabilitarea d-lui Titeanu. De ce nu vin ţărăniştii la putere. Svonuri. Cronica rimată. Răfueli 12 pagini ilustrate de Dragoş şi Anestin. 7 Lei. PanMila d-lui I. iarna Continuare din pag. I-a tonalitate: pe d. Iuliu Maniu. Neputând capta pe redutabilul șef al Ardealului, după cum credea, d. Iorga a început a-l lovi prin tot felul de ironii, critici și calomnii. Ultima ispravă, d. Iorga a crezut-o omorâtoare, dar s’a văzut îndată că atacurile d-lui Iorga erau nişte copilării, dacă nu nişte meschinării, căci s’a atribuit d-lui Maniu, cum s’a putut dovedi, idei neexprimate şi gânduri pe care nu le avusese niciodată. însuşi d. Iorga a simţit lucrul acesta şi în altă şedinţă a Academiei Române a făcut una şi mai lată. Pentru a acoperi isprava , «cu robirea noastră de către Greci», a susţinut că niciodată Muntenii şi Moldovenii nu au fost robiţi de armatele greceşti. Fapta domnului Iorga produsă acum şi aşa este o diversiune creiată numai să facă atmosferă în jurul invenţiunilor sale. Nici un copil de clasele primare nu poate să susţie azi că noi am fost vreodată sub stăpânirea armată a Greciei. Cu atât mai mult nu putea s’o spună d. Maniu. Robirea grecească de care vorbea d. Maniu se înţelege din punct de vedere cultural şi social. D. Iorga se preface a nu înţelege. Nu e frumos ca un om de talia domnului Iorga să se poarte astfel. D. Iorga ca să lase impresia că Grecii în ţările româneşti au adus numai bine, dă de pildă pe Constantin Mavrocordat. Dar de ce nu dă şi pe alţi destui, blestemaţi ! Nu sunt ? D sa înlătură plângerile Cronicarilor, uită hotărârile soboarelor româneşti, uită revoluţiile poporului pe această temă, uită că însuşi Basarab a suit tronul prin o revoluţie contra grecilor şi ne dă zor cu cele câteva servicii făcute de Greci Problema venirii Grecilor în Ţara românească o vom face cu mai mult spirit de dreptate decât d. Iorga. Acum cititorilor rezervăm un singur document din care va vedea că nu se poate trece cu uşurinţa dorită de d. Iorga peste relele ce se făceau de aceşti oameni în ţările româneşti. Documentul de azi este un Hrisov domnesc, dat de Leon Vodă din anul 1681. Iată-l : «Pentru nişte lucruri şi obiceiuri rele, ce au fost adause de oameni străini în ţara domniei mele, am socotit de am strâns toată ţara, boeri mari şi miei, roşii şi mazili şi toţi slujitorii şi am sfătuit; văzând toţi atâta sărăcie şi pustiirea ţării, aflatus’au şi s’a dovedit că toate nevoile Ţării încep de la Greci şi străini, care amestecă domniile şi vând Ţara fără milă. Am făcut jurământ mare pe Sf. Evanghelie cu mare afurisenie dinaintea cinstitului şi prea luminatului părinteului nostru Kir Vlădică Grigore, Mitropolitul ţării româneşti şi dinaintea părintelui Theophile Episcopul de Râmnic, şi am scos Domnia mea pe acei Greci străini afară din Ţară ca nişte neprieteni, răi fiind etc.» ACADEMIA ROMANA manuscris No. 2082 f. 9. Ne oprim azi aci. Sper şi cred că d. Iorga în scurtă vreme se va convinge de marea nedreptate ce a făcut domnului Maniu şi îi va aduce o satisfacţie cinstită şi meritată. UN ROMANTEAN «DRÉP TÁTRA» ca economică şi agricolă Situaţia agricola Serviciul de statistică, publicaţii şi studii din ministerul agriculturii, comunică următoarea situaţie agricolă din străinătate: „In cursul lunii Noembrie, timpul a fost în general ploios în centrul şi nordul Europei, astfel că semănăturile de toamnă sunt întârziate scăderea temperaturii semnalată în aceste regiuni la sfârşitul lunii, înseamnă încheierea campaniei agricole de toamnă. In sudul continentului, muncile agricole au continuat în condiţiuni prielnice, iar starea culturilor este satisfăcătoare. In partea de vest a Statelor Unite şi a Canadei, lipsa de ploi este simţită încă, totuşi grâul de toamnă se prezintă mai bine decât în anul precedent, la aceeaşi dată. In emisfera sudică au căzut ploi mai abundente; recolta păioaselor a început pe alocarea în regiunile meridionale ale Argentinei”. SITUAŢIA agricola pe TARI IUGOSLAVIA: După prima evaluare a recoltei de porumb, aceasta s’ar ridica la 51.054.000 chintale faţă de 30.284.000. chintale în 1935 şi 40.386.000 g. media anilor 1930 1934; producţiunea anului acesta ar întrece deci cu 68,8 la sută producţiunea anului precedent şi cu 26,4 la sută media cincinala. U. R. S. S. Până la începutul lunii Noembrie a. c. s’au însămânţat cu cereale de toamnă 37,6 milioane ha. faţă de 36,4 cultivate în 1935 până la aceiaş dată. Starea semănăturilor este în general foarte bună. In centrul şi în nord-vestul Rusiei a început să cadă zăpadă, în celelalte părţi ale Uniunii timpul favorabil s’a menţinut până către sfârşitul lunii. CANADA: Guvernul canadian a publicat ultima evaluare a recoltei din 1936. Producţiunea grâului se ridică la 63.550.000 chintale, deci cu o reducere de 15,8 la sută faţă de anul precedent şi o scădere de 33 la sută faţă de media cincinală. Pentru ovăz cifra arătată este de 42.600.000 chintale, cu un minus de 29,9 la sută în raport cu anul precedent şi de 22 la sută în raport cu media cincinală. Recolta de orz se ridică la 15834.000 chintale, fiind în scădere cu 13,4 la sută faţă de anul precedent şi cu 11,4 la sută faţă de media cincinală. La secară s-a constatat deficitul cel mai însemnat. Recolta de 1110000 chintale este cu 54,5 la sută mai mică decât cea din anul 1935 şi cu 51,1 la sută mai mică decât media cincinală. Porumbul a dat 1.568.ooo chintale deci cu 23,6 la sută mai mult decât în ultimii cinci ani. ARGENTINA: Starea culturilor de grâu şi de in a fost bună la sfârşitul lunei Noembrie a. c. In regiunile de sud recolta a început. Vegetaţia porumbului progresează satisfăcător; suprafaţa semănată cu porumb este mai mică decât aceea din anul agricol precedent AUSTRALIA. In Australia occidentală condiţiunile meteorologice au fost neprielnice, din cauza lipsei de ploi starea culturilor s’a înrăutăţit. Timpul a fost secetos şi in Noua Galie de Sud unde vegetaţia este slabă şi perspectivele recoltei nefavorabile. In schimb în Australia de sud şi în Victoria timpul a fost propice iar starea semănăturilor este bună. CEREALF Brăila 28 Noembrie Piaţa calmă. Re linie au sosit 78 vag. S’a vândut 10 vag. porumb navigabil cu lei 23.500—23 650 linie port și linie doc, 10 vag. porumb tale quale cu lei 21.250—22.000 linie port, 6 vag. porumb talequale lei 22.500 linie și livrer, 20 vag. porumb 17 la sută cu lei 28.850 vag. bordo șlep, 2 vag. porumb vechi cu lei 28 000 magazie port, 3 vag. grâu de 77 kgr., cu 3 la sută lei 46-500 vag. linie doc, 2 vag. grâu de 78 cu 2 la sută lei 47-250 linie doc, 4 vag. grâu cu 4 la sută lei 45.000 linie doc, 8 vag. orz de 59—60 kgr. cu 7 la sută lei 32.500 linie doc, 2 vag. orz de 60 kgr. cu 7 la sută lei 32-750 linie port, 10 vag. orz sondat și agreat 32-650 ex. step Brăila, orz de 57—58 cu 8—9 la sută lei 31.750 linie doc, 3 vag. fasole comună Moldova lei 63.000 vag. linie port, 1 vag. fasole oușoară de Moldova lei 65.000 linie port, 10 vag fasole de Dunăre cu 7 la sută, lei 61.000 bordo schele, 3 vag. mazăre furajeră calitate ; bună lei 21.000 franco linie doc, 2 vag. mazăre verde calitate mijlocie lei 30.000 vag. linie port. Se negociază : Porumb navigabil cu 16 la sută lei 28.000 bordo vapor, orz de Basarabia de 59—60 kgr. cu 6 la sută lei 34.000 fob Chilia, sămânță floarea soarelui cu 5—6 la sută lei 49.000 bordo şlep. Muştar galben lei 42.000 linie port, mazăre furazeră lei 28.000—29.000 linie Brăila, mazăre Victoria lei 38.000 linie port, ovăz de 43—44 kgr. cu 6 la sută lei 25.000 hare port, măzăriche de grâu 32.000 linie port In obor au sosit 20 care. S’a plătit porumbul 2,60—2,65, orzul 3,20. 3% vag. făină, un sfert vag. tărâțe. In silozuri se află depozitate 1270 vag. porumb, 2187 vag. orz, 1 vag. ovăz, 91 vag. măzăriche, 13 vag floarea soarelui, 3 vag. mei, 3 vag. cânepă, 2409 vag. grâu, 268 vag mazăre, 12 vag. soia. Silozuri ocupate 688, disponibile 62. Vânzări imediat linie siloz : grâu curat de 72 kg. lei 44.000; de 76, lei 46.000; de 77, lei 47-625; grâu cu c. str. de 74 măturat lei 41.000; orz de 56—57, lei 34.000; de 58—59, lei 34.500; de 65, lei 36.250; porumb vechi tei 30.500; porumb nou lei 25.000—27.000; mazăre furajeră lei 29.500; porumb pătat cu miros lei 22.500; mazăre verde lei 29.000. Vânzări : livrei : Orz de 59,59 kg. lei 35 000; rapiţă navetă lei 72 000; rapiţă colţa lei 66.000; rapiţă sălbatică lei 38.000, rapiţă de primăvară lei 50.000, măzăriche din grâu lei 32.000, măzăriche semănată lei 38 000, mazăre furajeră lei 29.000; fasole de Ialomița lei 60.000; fasole de Bazargic lei 62.000; fasole de Transilvania lei 63.500; secară lei 27.000; porumb vechi lei 30.000; porumb nou cu 17 la sută umiditate lei 26.000; in lei 70.000, calitatea II lei 70.000, predabile Noembrie, 15 Decembrie. La obor n’au fost sosiri din cauza timpului, șoselile fiind înzăpezite n’a sosit nici-o căruță. Constanţa 28 Noembrie Piaţa neschimbată. La silozuri au sosit 54 vag. porumb, 15 vag. grâu, 9 vag. orz, 5 vag. mazăre, 2 vag. fasole. Prin bursă s’au vândut 36% vag. porumb, 11 jum. orz, 3 vag. mazăre, 23 jum. vag. grâu, 3 vag. rapiţă sălbatică, Grâu strident de automobil In Italia ROMA, 30 (Rador).— Un groaznic accident de automobil s’a înregistrat în localitatea Cesena, de lângă Ancona. O mașină în care se afla un comerciant în Ancona și alte trei persoane din familia sa s’a ciocnit cu toată puterea de un camion. Toate cele patru persoane din automobil au fost omorâte pe loc. SENATUL Şedinţa de la 30 Noembrie Sfârşitul discuţiei la Mesaj Duminică, Senatul a ţinut o şedinţă excepţională, la ora 4 d. a., spre a termina discuţia la Mesajul Tronului. Şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lui Al. Lapedatu Pentru răspunsul guvernului, a fost desemnat d. VICTOR IAMANDI, ministru al cultelor şi artelor. Raportorul adresei de răspuns la Mesaj, d. M. ROMNEIANU arată că d. senator C. Stoicescu, desemnat să fie raportor, se află superind; d-sa are misiunea de a susţine raportul răspunsului la Mesaj. D. Romniceanu îşi exprimă părerea că partidul naţional-ţărănesc a nedreptăţit, prin declaraţia la Mesaj, guvernul liberal, şi că n’a răspuns la apelul regal pentru unire D. GR. GAFENCU: înaltul apel al Maiestăţii Sale Regelui la unire nu ne-a găsit desigur nesimţitori şi neînţelegători. Am declarat întotdeauna că suntem gata să dăm dovadă de solidaritate şi de disciplină naţională, mai ales în aceste vremuri, când ne dăm seama mai bine poate decât oricare alt partid de aceste meniri. Nu am înţeles niciodată să dăm acestor înalte cuvinte o interpretare greşită, să socotim un apel la unire între guvern şi opoziţie, la un fel de înţelegere între dv. şi noi, înţelegere, de ce? Ca să meargă lucrurile mai departe, aşa cum au mers, ca prin tăcerea noastră să contribuim, sub oblăduirea cenzurei şi a celorlalte legi, care se mai pregătesc, pentru înnăbuşirea opiniei publice, să continuăm să privim la ceia ce se întâmplă ? Aceasta nu. Dreptul nostru de critică rămâne întreg şi de acest drept de critică, de care din nefericire putem uza atât de rar, — deoarece calea presei ne este cu desăvârşire închisă — am ţinut să ne folosim în discuţia generală asupra răspunsului la Mesaj .Nu răspuns nedrept, ci un răspuns care în mod precis, spune tot ce aveam de spus. D. Romniceanu aduce în discuţie formula statului ţărănesc. D. GR. GAFENCU: Cât de bine a fost concepută şi expusă această formulă a statului ţărănesc o dovedeşte faptul că o singură dată, dar sper destul de clar, am lămurit-o de la tribună. De atunci, necontenit, nu este orator din majoritate care să nu se ciocnească de această formulă. Intotdeauna am stăruit asupra acestei formule: Stat naţional-ţărănesc. De ce? Pentru că am eliminat de mai înainte concepţia că am vrea să ridicăm la o formulă internaţională, ca de pildă, partidul socialist ridicarea clasei proletare sau stăpânirea clasei proletare. Noi nu urmărim stăpânirea de către ţărănime, de către ţărani, în sens abstract şi internaţional; nm vrem să întronăm nicio stăpânire în ţara noastră. D. M. ROMNICEANU: Deşi suntem adepţii ideei de autoritate în stat, deşi preţuim la justa ei valoare disciplina, aceasta însă se transformă în cătuşe ori de câte ori ea nu se bazează pe consimţământul liber al naţiunii întregi Cred că, în afară de câţiva răsleţi, nu este nimeni în această ţară care să-şi aroge dreptul de a interzice acestui neam dreptul de a gândi. D. A. BENTOIU îşi exprimă nedumerirea de ce numai pentru una din libertăţi, aceea a scrisului, se revendică exercitarea fără nici un fel de limitare. D. GR. GAFENCU: Aţi încercat şi la Cameră să apăraţi această chestiune delicată a cenzurii şi nu aţi reuşit să convingeţi Camera. Sunt sigur că nu veţi reuşi a convinge nici Senatul. Noi am fost întotdeauna pentru a se stabili răspunderea scrisului. Când veţi veni cu legea presei vom fi cei dintâi cari să cerem acest lucru. Nu aveţi însă dreptul când reprezentaţi un regim de librtate să stabiliţi cenzura. Ce însemnează cenzura? Pătrunderea în gândul unui om, înainte ca acest gând să fie exprimat, dirijarea acestui gând. Şi nu trebue să confundaţi dirijarea economiei cu dirijarea libertăţii. Dv. ca reprezentanţi ai partidului liberal nu aveţi dreptul să o profanaţi. D. PREŞEDINTE intervine, cerând să vorbească d. raportor al adresei. D. GR. GAFENCU: Sunt gata să discut pe larg această chestiune a cenzurii, cu d. subsecretar de stat de la interne. * După terminarea desbaterilor asupra proectului de răspuns la Mesajul Tronului, se pune la vot proect, care este adoptat. Se trage apoi la sorţi comisiunea care va prezenta M. S. Regelui proectul votat. COMISIUNEA CE VA PREZENTA RĂSPUNSUL LA MESAJ Sunt desemnaţi: I. P. S. S. Patriarhul Miron, P. S. S. episcopul Nifon Criveanu al Huşilor, P. S. S. Iuliu Hossu, episcop greco-catolic român al Clujului şi Gherlei, prof A. C. Cuza, Mihail Moia, dr Lucian Scupiewski, Gr. Gafencu, prof. N. S. Penescu, prof. Eftimie Antonescu, pr. Aurel Dragoş, M. Romniceanu, Ion Marinescu, Laurenţiu Oanea, Iordache Minciulescu, I. Boeriu, Carvin Voiculescu, Atanasie Boiu, Iulian Domşa, Mircea Frigador, Anton Celebidache şi Victor Feneşiu. Comisiunea va prezenta răspunsul MS. Regelui, Vineri, la ora 12,45. Viitoarea şedinţă se va ţine Vineri 4 Decembrie, la ora 4 d. a. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Bărbierul din Sevilla. REGINA MARIA: In amurg. COMEDIA: Absenţe nemotivate. ALHAMBRA: 101 Alhambra melody. EFORIA: Vox populi... Vox Tănase... VESEL: Călugărul din vechiul schit. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Antonio Adverso cu Fredric Mareh şi Olivia de Havilland Jurnal Belaire. SELECT: „Tentaţie” cu Marie Bell şi Henri Rollan. A.R.P.A.: „Escadrila de noapte” cu James Cagney. ' , PALAS BULEVARD: Ferma Morţii cu Dick Forau, jurnal şi complectare SCALA: Elisabeth Bergner în Cum va place de W. Shakespeare, jurnal. OMNIA: Poteca pinului singuratec gi S’au furat perlele Koronoff. CITY: îngerul intunericului gi Vreau să mă mărit. MANON: Luna de Miere cu Any Ondra gi Mesagiu către Garcia. .VOLTA BUZEȘTI: Nu sunt vinovat gi Casa strigoilor. AMERICAN: Nu sunt vinovat gi la Umbra scaunului electric.J. St MILANO: Stan gi Bran în Țiganii Fantoma din Expresul Nr. 6. RAHOVA: Rose Marie gi Romanul unei minore. MARCONI: Grănicerii. Jurnal gi trupa Titi. Mihăilescu. MODEL: Uragan în China OU Pat O’Brien gi Beyond Bengal. ARO: „Domnigoara Lilly" cu Franziska Gaal, Hans Jaray gi Szőke Szakáll. Jurnal gi complectare colorata. TRIANON: Irene Dunne gi Robert Taylor în Sublima amintire. REGAL: Extravagantul Mr. Deeds ou Gary Cooper gi Jean Arthur. « SAVOY: „La Vie de Boheme” (Mimi) ou Douglas Fairbanks gi Gertrude Dawrence. p FEMINA: Les Loups entre eux (Lupii între ei cu Pierre Benoitt gi complectară colorată. DARLY: Maria Krasnova cu Anna Sten gi Ultimul Păgân. FRANKLIN: Tinereţea unei regine gi Drumul vieţii. j - t FORUM: Poteca pinului singuratic gi Babbey cu Katharine Hopibum. CORSO: Shirley Temple în Săraca fetiţa bogată, jurnal gi complectare. r Drepturi de miliarde în primejdie (Continuare di ti pagina l-a) joc drepturi miniere de o valoare incalculabilă şi că indiferenţa cu care ministerele de domenii şi industrie tratează această imensă panama, este egală cu complicitatea. Cu atât mai mult, cu cât societăţile Cari se prezintă astăzi cerând — Pe baza unor documente furate — să li se recunoască drepturi inexistente de fapt, sunt cunoscute pentru legăturile ce le au — de totdeauna — cu partidul liberal. întrebăm deci — din nou — pe d. primministru Gh. Tătărăscu dacă: Este adevărat că folosindu-se documente care se găseau în arhivele Statului şi de unde ele au trecut în mâna particularilor interesaţi prin complezenţa unor funcţionari publici sau furt, s-au angajat înaintea instanţelor miniere Procese, pe urma cărora, dacă cererile acestor interesaţi vor fi admise, patrimoniul petrolifer al Statului şi deci naţionalizarea subsolului sunt definitiv şi în întregime pierdute , încercarea de acum tinde să constitue drepturi câştigate pentru toţi actualii deţinători ai terenurilor din fostele moşii ale Statului proprietatea Mănăstirilor «Dealul», Sinaia» și «Mislea» în realitate «aproape întreg judeţul Dămbovița şi o bună parte din judeţul Prahova adică toate terenurile ce nefiind concesionate constituiau patrimoniul pe care Statul prin acordare de perimetre începuse şi urma să-l pună în valoare . Se folosesc în acest scop acte din Arhivele Statului şi anume concesiunile făcute de Stat acum aproape 20 de ani, susţinănduse că o astfel de valorificare a bogăţiei subsolului făcută de Stat poate cons-titui drept câştig fi împotriva Statului şi în favoarea deţinătorilor ulteriori ai terenurilor ? Slant amestecate în această nomă panama petroliferă, o bună parte din întreprinderile zise «serioase» cari au cumpărat documentele furate dela Arhivele Statului ? A eliberat — recent — ministemul de domenii acte, cari servesc aii — contra Statului — la aceste validări frauduloase? Guvernul are datoria să ordone o anchetă şi să avizeze asupra măsurilor ce sunt de luat pentru ca această imensă potlogărie să fie irapedicată — cât mai este vreme, şi pentru care nu s’a obţinut încă validarea, iar Statul să reintre în posesia acestui important patrimoniu. Orice întârziere nu face decât să dea dovada că organele puse să apere drepturile Statului sunt complice la faptul pe cale de perfectare. gl. « Amintiri de la «Luceafă-OCTAVIAN TASLAUANU, nul». Edit. «Bucovina». MIRCEA ELIADE, Domnişoara Cristina. Edit. «Cultura Naţională». M. ZAVERGIU, Eroare medicală sau sinucidere. Edit. autorului. " Despre «AMINTIRI DELA LUCEAFARU», cartea d-lui Octavian Tăslăuanu, apărută la tipografia «Bucovina» cred că se vor scrie multe rânduri şi se vor aduce multe elogii. Figuri şterse, figuri vechi, retrăesc, sunt portretizate cu atâta măestrie, încât parcă îi vezi parcă îi auzi, îi simţi trecând şi muncind alături de mânuitorii scrisului de astăzi. Al. Ciura, Ion Agârbiceanu, Ştefan O. Iosif, Vasile Pârvan şi Ilarie Chendi, fiecare cu bucuriile şi tristeţile lor, cu metehnele şi talentele lor, sunt trecuţi la rând, la locul lor de cinste, fără părtinire şi cu multă înţelegere. Sunt în cartea aceasta, momente şi pagini întregi, uneori de o duioşie şi afinitate care te copleşeşte. Nu voi stărui, asupra vreunui capitol sau asupra vreunei figuri din toate pe rare d. Tăslăuanu le trece în galeria «generaţiei luceafărului». Nu trebue să fac aceasta, fiindcă nu mi-ar fi de ajuns, nici trei foiletoane. Mă mulţumesc, însă, să o recomand, ca pe o carte utilă, ca pe o carte de istorie literară care ne-a lipsit până astăzi. Figurile, ies dintre rânduri, simple, frumoase, mari. Cu o îndemânare firească, cu o înţelegere umană, D. Octavian Tăslăuanu trece barierele caracterizărilor, făcând printre rânduri, reportaj de cronică literară chiar Concomitent cu mişcarea «Luceafărului», autorul se ocupă şi de mişcarea politică din Ardeal şi rolul pe care lu avut C. Stere în aplanarea conflictului dintre naţionaliştii Ardeleni. O recomand tuturora. Este o carte folositoare, chiar pentru elevii de liceu. O propunere pe lângă ministerul educaţiei naţionale, pentru că «Amintirile de la Luceafărul» să fie introduse ca lectură particulară în şcoli, ar fi foarte nimerită. In vremrile acestea de aprige atacuri revizioniste ale câtorva state, tinerii noştri ar vedea cât s’a luptat, în trecut, pentru unitatea literară şi politică, în epoca injustiţiei şi silnicei dominaţii maghiare. Numai de eri, cartea d-lui Mircea Eliade, se află în vitrine. Am început lectura. Cred că d. Eliade se situiază, prin «D-şoara Cristina» alături de cei mai buni scriitori români. Cu un stil mai mult decât frumos, cu o aureolă de basm, eroii d-lui Eliade, trăesc, ne sunt dragi, se înconjoară uneori de mişti,cism şi totuşi, trec simpli, fireşti, îşi duc viaţa între vis şi realitate până la extenuare. D. Mircea Eliade, are darul de a-şi face eroii să treacă deseori până dincolo de vis. Nazarie, Egor, Sanda, Simina, d-na Moscu şi amintirea d-şoarei Cristina, sunt redaţi cu atâta măestrie, că uneori îi simţi, îi porţi de tine în amintiri, ca pe o linişte care caută să te istovească. Chiar după citirea primelor pagini rămâi cu impresia unei eşiri din legendă, cu impresia unei nehotărâri Nu ştii pe cine să îmbrăţişezi, nu ştii pe cine să uiţi din romanul acesta nou al d-lui Eliade. Fiecare erou, are farmecul şi specificul lui. Fiecare gest, fiecare cuvânt lasă o dâră de melancolie, o durere’ înăbuşită, un strigăt, care te străbate, intră în suflet şi te face să plângi. ’ Editura «Cultura Naţională» şi d. profesor Al. Rosetti, merită toate laudele. ( -T- -g ) Când am luat pentru prima oară în mână cartea «Eroare medicală sau si- nucidere ?» nu m’am gândit nici uni moment că între coperţile acele, cu un semn de întrebare între rânduri, voi găsi una din dramele copilăriei mele/ drama iubitului meu profesor de fizico-chimice, Victor Georgescu. D. M. Zavergiu, m’a adus cu mulţiani în urmă, când chimistul Victor* Georgescu (George Fotescu) alături de Antoneta Georgescu (Antoneta Fotescu) erau bucuria întregului personal al Pytrotehniei Armatei. Cum a murit şi când, nu ştiu. Vremea a trecut foarte repede. Intr’o zi, comandantul şcoalei noastre, d. maior Greceanu ne-a spus că în ora de chimie nu vine nimeni dar noi să învăţăm înainte. Câteva săptămâni orar lui Victor a fost mereu liberă. După câtva timp, d. maior Greceanu, a intrat iarăşi la noi în clasă. In ziua aceia, ora a 4-a, aveam chimia. Ofiţerul era foarte emoţionat. Avea doliu la mână. Ne-a vorbit părinteşte, ne-a trimis la dormitor, ne-am îmbrăcat hainele de oraş, şi am pornit în frunte cu el, tăcuţi, patru câte patru în rând. Am mers acasă la profesorul nostru. Muntele acela de frumuseţe şi disciplină, nu mai era. După înmormântare, orele de fizico-chimie au rămas mereu libere. In locul lui, a venit anul următor, un alt profesor ursuz şi rău. Profesorii şi elevii l-au uitat curând. Antoaneta Georgescu (Fotescu) a plecat la Paris, cu medicul curant allui Victor şi toate s’a liniştit. Memoria lui Victor Georgescu, însă, nu rămăsese uitată nici de astă dată. Antoaneta Georgescu (Fotescu) se sinucide odată cu doctorul, în urma unor, penibile stări sufleteşti. Mai târziu, liniştea se aşterne totală peste eroi şi poate s’ar fi uitat definitiv, dacă «Eroare medicală sau sinucidere ?» prin pana d-’rului M. Zavergiu, nu ar fi ştiut s’o actualizeze, prin frumoase combinaţii de oameni şi fapte. «Eroare medicală sau sinucidere» este o carte dureroasă, un roman, pe care l-am trăit acum patru ani, undeva într’o clasă de şcoală, unde Victor Georgescu, preda cursul de chimie totdeauna râzând sau unde Antoaneta Georgescu, surândea plăpând, şterge, ori de câte ori înlocuia soțul la oră şi ne prindea copiind... VIRGIL CARIANOPOL