Dreptatea, iunie 1938 (Anul 12, nr. 3156-3177)
1938-06-11 / nr. 3163
2 Sâmbătă, II Iunie 1938 6.30: Deschidereaemisiunii: — Gimnasticăritmică. — Radio-jurnal. — Concertde dimineaţă (discuri): Valsoini,,Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss; Scherzo, de Jadassohn şi Shorn! cărăbuşului de, ,Rimsky-Korsakoff; Selecţiuni din „Geisha” de Sidney Jones; Balet din„Manon” de Massenet. Sfaturi gospodăreşti îşi medicale. 7.45: închidereaemisiunii. 13.15: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 15.25: Concert ,de prânz (discuri): Muzică distractivă: (Fox de Porter şi Fox deWarren(Telef.): Espanola de Serrano (voce: (Joseph Schmidt): Vals de Burkeo:Pe tine te plac slowfox de Yvain (voce: (Adrien Lamy-C.): Selecțiuni demelodii de Berlin (pian: Peter Kreuder-Telef.): Douăcântece din operera ,,Rip”ide Planquette (voce: pierre Deldi): iDă-mi adresa dumitale și Da c’ar ști (mămica de Dendrino (voce: Ion Luican-O), Serenada (valsuri-fox de Carr și doamna din Madrid-paso doble de Hargreaves-(H.M.V.). | 14.15: Ora, (Mersul vremii, radio - jurnal. ; 14.30: Continuarea ,concertului de prânz (discuri):Muzică variată: Uvertură la „Balul Operii” de Heuberger (arch. Operii ,de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); (Acuarele-vals de Joh. Strauss; Arie (din „Bărbierul din Sevilla” deRossini (voce: D-na Sack,Telef.); Cântec de leagăn de Chopia $1 picanterie (de Hans Bund-(Telef.); Fragment din (suita „In sudul Alpilor** de Fischir-(Telef.).; (Balet din „Cidut” de Massenet ((arch. simf. dirij. de Eugene Goossens). i 15.20: Publicaţii: (Actualităţii străine: Radiofonice. i 17.30: Ora istrăjerilor : ...........ii mmm» I. —D-ra Viorica Litzîca de vorbă cu străjerii, l II. —(„Credinţa şi avânt”, scenariu de diafonic interpretatde Stolul Liceului de feteortodox „Zoe Romniceanu” (Bucureşti), desub comanda d-şoarei Comandante MargaretaAtanasiu, Conducerea muzicală: (Aura Davideanu. III. — [Ştirile străjereşti, de C. Enascu Bughea. | 19.00: OOra, iMersul vremii. 19.02: „Cercurile de gospodine” (Forme decultură la noi-Reportaj). 19.17: Fanfara Reg. 1 Grăniceri, cond. de cpt. Șoimescu; Marşul Grănicerilor de Alex. Marian; Uvertură la „Orfeu în Infern” de lOffenbach; „Constanța’-vals de N. lAlexandrescu; Arii naționale. 19.50: D.iVictor Iamandi, Ministrul Justitiei. ( 20.10: Arii din opere franceze-voce; Leo Calmusky: lArie din „Sigurd” de Rever; Arie ,din „Romeo şi Julietta” de Gounod; |Arie din „Atacul morii’ de Bruneau; Ariedin ,,Luisa” de Charpentier. ( 20.35: Cântăreţe celebre (discuri): Două ariidin „Turandot” de Puccini (voce: Rosette (Pampanini), 21.00: Rezervat. , 21.15: Concertde seară: Orchestra de salon,Radio, dirij. de Const. Bobescu Uvertura „Muta din Portier’’ de Auber; Fantezie pemotive de Schubert de Urbach; Visiune ,erotică de Leopold Weninger; Pavanăide Ravel; Fantezie din „D-na Butterfly’’ide Tavan; Legendă de Wieławski (solo vioară); Cântece ţigăneşti de tarasate (solo vioară). 22-30: Radio-jurnal:Sport. 22-45: Concert de noapte al Orchestrei FraţiiStănescu, transmis de la restaurantul Presei. 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză engleză. 24.00 - 21.00: Concert de noapte (discuri). SPECTACOL TEATRE TEATRUL VESEL (Grădina Marconi): «Culcă,te în patul meu» și «La nunta fetei mele». TEATRUL COMOEDIA: «Ionescu G. Maria». GRADINA A. R. P. ACOLOS (Calea Victoriei): «De la Munte la Mare». CIRCUL MEDRANO: Spectacol variat. VESEL: (Grădina Marconi) Fiecare la domiciliu. CINEMATOGRAFE ARO: Cântecul privighetorii cu Gitta Alpar. CARLTON: Un pariu senzaţional, cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch. TRIANON: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. ELYSEE: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. SELECT: Căsnicia d-rului Albon, cu Tranchot Tone. CAPITOL: Cei trei sportivi cu Fraţii Ritz. ROXY: Fraţii Ritz. SCALA: O crimă fără importanţă, cu Edward Robinson. REGAL: «Răzbunarea lui Drummond» cu John Barrymore, John Howard, etc. şi «An Baba şi cei 40 de hoji» cu Popeye. FEMINA: «Absenţe nemotivate» cu Gusti Hubert, Hans Moser, etc. SAVOY: «Prinţ şi cerşetor» cu Errol Flynn şi «Swing» cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. A. R. P. A.: «Ultima romanţă» cu José Mojica şi «Stan şi Bran ţigani». CORSO: «In slujba inamiculuii» cu Fay Wray şi «Abuz de încredere» cu Danielle Darrieux. MARCONI: «Foc» cu Victor Francon şi «Panică în văzduh» cu Lew Ayres. PALAS-BOULEVARD: «Heidi, fetiţa munţilor» cu Shirley Temple şi «Prinţesa patinajului» cu Sonja Heine. CITY: «Doamna de la etajul II» cu Mary Don şi «Burgtheater» cu Werner Krauss. RAHOVA: «Stella Dallas» cu Barbara Stanwyck şi «Rapsodia IIa» cu Ig. Paderewsky. MARNA: «Strada amintirlor» cu Katharne Hepburn şi «Adio Paris! Salut New York!» cu Lily Pons. LUCIFER: «Fraţii Marx la curse» şi «Sclavele albe» cu Käthe de Nagy. FORUM: «Nostalgie» cu Harry Baur şi «Floare de trotuar» cu Loretta Young. EDISON: Prizonierul din Zenda, cu Ronald Colman; Curierul secret cu Dick Foran şi Banda veselă de la Cărăbuş. OMNIA: «Scipio Africanul» cu Camilo Piloto şi «Panică în văzduh» cu Lew Ayres. Comp.: trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI: «Rosalie» cu Eleanor Powell şi «Beţivul» cu Wallace Beery. LIA: «Maman Colibri» cu Huguettee ex-Duflos şi «Heidi fetit» munţilor» cu Shirley Temple. AMERICAN: «Prinţesa Tarabanova» cu Annie Vernay şi «Misterul de la Casino» cu Paul Lukas. NISSA: «Doamna de la etajul II» cu Mary Don şi «Domniţa din Câmpina» cu Dorothea Wieck. VOLGA-DOROBANȚI: Monumentul indian și Mazurca albastră, cu Martha Egert. Farmaciile de serviciu Vineri 10 Iunie 1938 Farmacia lfrenţă (D-ra Nagler), str. Câmpineami 9, 1, 4.05.79; Elena Popescu Frunză, Bd. Carol 9, 1, 4.52.01; Eugen Marcovici, Calea Văcăreşti 7, I, 3.25.40; Farmacia «L. Galen» Alex D. Roşu, Calea Griviţei 78 II, 3.07.45; N. Sterescu, Bd. Elisabeta 34, II, 3.93.36; Filareta Zamfirescu (Aurora Masu), Bd. Banu Manta 61, II, 4.81.13; Gh. Hotăranu strada Vasile Lascăr 76, III, 2.29.40; Vasile Manolescu (Gh. Mavro- mani) Calea Victoriei, 169, III, 3.17.45; Apostolescu Mariana, Calea Dudeşti , 183 IV, 3.00.94; Ioan Stănescu B-dul Pake 159 IV, 3.69.33; Farmacia E. Paraschivescu (M. Cernetzky) Calea Şerban Vodă 81 V, 3.61.78; C. Mironescu, Calea Rahovei 204 VI, 3.45.06; J. Repanovici str. 13 Septembrie 83, VI, 3.67.108; J. Mihălţeanu Calea Moşilor, 364, IV, 2.38.21. Pentru foluţionana problemei sanitare (Continuare din pagina I) epidemice — aduce date a căror înscriere este absolut necesară pentru înţelegerea fenomenelor demografee, cât şi pentru găsirea mijloacelor de combatere şi de prevenire a unora, sau de îndrumare a altora. Datele demografice — pentru a avea însemnătatea pe care le-o acordăm — trebue să fie complecte; înscrierea lor să fie făcută metodic şi în continuitate; iar prezentarea lor clară — de preferinţă — transpusă în grafice. Dacă pentru efectuarea acestei opere ştiinţifice se cere pregătire specială, trebue să stăruim a spune că partea cea mai însemnată — pentru scopul practic, urmărit de noi — poate fi împlinită fără nici o greutate, pentru că primăriile satelor pot înscrie: 1. Numărul populaţiei — arătând, eventual, procentul naţionalităţilor. 2. Numărul născuţilor şi al morţilor, stabilind natalitatea şi mortalitatea, adică numărul de născuţi şi de morţii la fiecare mie de locuitori. 3. Mortalitatea pe grupe de vârstă, insistând asupra mortalităţii infantile (procentul de copii morţi sub vârsta de un an). 4. Cauza boalei — după buletinul medical, sau arătarea lipsei acestui buletin. 5. Numărul căsătoriilor. 6. Stările specifice — de orice ordin — cari condiţionează cursul normal al vieţii populaţiei. Iată de ce repetăm mereu: Organele administrative — primăriile— trebuesc obligate a lucra la înscrierea tuturor datelor demografice, Dr. D. I. Doran Muzeul antropologic de Stat din Moscova se bucură de o mare popularitate. Sunt acolo expuse 135.000 de obiecte. Printre acestea se află 10.000 de cranii, 800 schelete din epoca de bronz şi epoca neolitică, precum şi o mare coleţie de embrioane omeneşti. Secţiunea arheologică a muzeului cuprinde 74.000 de obiecte din epoca de piatră. Vreme de 4 luni, în anul 1938, muzeul a fost vizitat de 22.000 de persoane. Secţiunea numită «rasele şi teoriile rasiste «este de un deosebit interes. Este o strălucită ilustrare a falimentului propagandei rasiste. Numeroase standuri arată forma capului culoarea pelei şi a ochilor, forma şi structura feţei la diferite popoare. Obiectele acestea ne dovedesc că diferenţele între rase sunt foarte convenţionale şi nu constă decât în semne exterioare, neavând nicio importanţă pentru evoluţia omului. Datele ştiinţifice asupra a ceea ce se numeşte «indexul frenologic», adică raportul celei mai mari lărgimi a craniului cu cea mai mare lungime răstoarnă cumplit «teoria» ariană după care un «index frenologic» inferior este atribuit popoarelor din Europa nordică de miazănoapte. Oricine îşi poate da seama de aceasta, văzând craniile deosebitelor popoare expuse la muzeu: craniile Germanilor, Australienilor, Eschimoşilor, Negrilor, Ruşilor. Fiecare grup numără cranii lungi şi cranii scurte. Secţia consacrată «tipurilor intermediare ale raselor» este de un mare interes. Se demonstrează astfel cumplit teza unităţii raselor. Muzeul arată tipul Etiopian ca Intermediar între Europenii de sud şi Negri. Craniile, portretele şi măştile arată că Etiopenii, prin forma feţei, nasului şi în parte prin forma părului se apropie de cele ale Italienilor, cari sunt reprezentanţi ai popoarelor din Europa meridională. Pe aceleaşi teritorii, indicile rasial al populaţiei se schimbă cu vremea. Muzeul arată apoi schimbările staturei formei clanului, a structure josului feţei la populaţia din regiunea Moscovei, începând din secolul al XI-lea până în zilele noastre. Cercetările antropologilor Bogdanov, Derviz şi Trofimova au dovedit că, — la populaţia rusească din această regiune, — craniul, din lung cum era la început a devenit scurt şi larg statura a crescut, relieful feţei şi al craniului s-a micşorat. Bogata colecţie de cranii şi schelete ale muzeului confirmă faptul că fenomenele de variabilitate se întâlnesc şi în Germania de sud (Bavaria) şi în Scandinavia. Expoziţia respinge în totul afirmaţiile pe care le fac adepţii teoriei «rasiale» asupra stabilităţii indicelor de rasă. La muzeu se pot vedea reprezentanţii diferitelor rase (negrii, europeni şi mongoli), comparaţi cu maimuţele antropoide (cimpanzul). Niciuna din rase nu se apropie de maimuţă. Fruntea teşită şi desvoltarea osului sprâncenit la unii europeni se apropie totuşi de cimpanzeu. Acelaş lucru se poate spune despre unde cranii germane, care prin structura frunţii sunt mai apropiate de cimpanzeu decât este craniul unui negru. Unul din partizanii rasismului, Houston Chamberlain, a inventat o «teorie» asupra decadenţii Germanilor şi micşorarea dimensiunilor craniile lor, aceasta datorind l-se amestecului cu Mongolii. Teoria aceasta este desminţită prin simplă comparaţie a craniilor mijlocii ale vechilor mongoli cu acelea ale vechilor germani. Direcţiunea muzeului antropologic va deschide o mare secţiune, — ’cultura şi rasă», — care va arăta că în niciun caz cultura nu depinde de rasă. Se pregăteşte, de asemenea, o expoziţie ce se va întitula «Rasa şi limba». ’ALEX. L. MOLDOVANU : Cruce şi Naţionalism ed. Cugetarea. Dăndu-şi seama de însemnătatea şi puterea credinţei şi a bisericii într'un Stat creştin şi naţional ca al nostru, d. Al. Lascarov Moldovanu, binecunoscutul autor al atâtor volume literare şi culturale, a dat la iveală o nouă lucrare, intitulată: «Cruce şi Naţionalism». In zilele acestea atât de agitate şi pline de atâtea grele întrebări, apariţia acestui volum vine să aducă, alături de alte lucrări, limpezire, statornicie, încredere, optimism şi credinţă. In această carte, d. Alex. Lascarov Moldovanu, priveşte viaţa românească în toate aspectele ei şi încearcă să dea un îndreptar. B. IORDAN: «Satele» ed. «Cugetarea». Apariţia în literatură a lui B. Iordan, cu romanul «Normaliştii» definea un sistem de a scrie, mai mult profesional, şi care s© asemăna în mare măsură cu L. Donici. Cu celelalte lucrări, confirma părerea multora, că va rămâne în cadrul scrisului profesional. Dar între timp, apariţia câtorva lucrări: «Iu deltă», «Trenul Albastru», etc. îl prezintă pe B. Iordan, ca pe un scriitor cu o frumoasă şi apreciată ţinută literară. Astăzi, apare pe piaţa literară, cu un masiv roman, intitulat «Satele» care aduce o lumină nouă în scrisul său. Nu vom insista prea mult acum asupra lucrării, urmând a-i face o cronică literară, mai amănunţită. Semnalăm doar apariţia lucrării, şi puterea de creaţie a autorului. M. TONEGHIN, AL. BILCIU- RESCU : Paraziţii tacâmului edit. : Ciornei. In ultimul timp s’a făcut atâta caz de literatura needucativă, încât a o mai comenta aci, e de prisos. Literatura uşoară a fost şi este des- considerată, — pe motivul tendinţei, cu care a fost scrisă — şi mai ales pentru cine. Natural, e foarte greu , a mai putea diferenţia azi o carte scrisă cu spirit — de una uşoară. Remarcăm aceasta, ca să nu se facă confuzie cu un anumit gen literar de la noi, inaugurat de d-nii Toneghin şi Bilciurescu, — cu slaba formă literară utilizată în ultimul timp, sub pretext de curent nou. »Lucrarea d-lor Toneghin şi Bilciurescu, se încadrează în ciclul romanelor de spirit. «Paraziţii tacâmului» este o satiră, este romanul boemei române, de după răsboi. Eroii romanului: Bob, Sandu, Zeiţa, Paul, sunt tipuri bucureştene, admirabil conturaţi în viaţa lor de belferi. Duioasele scene, sau picantele iniţiative luate în consiliul prietenilor, fac dovada unei fine analize psihologice a autorilor, în crearea eroilor. Nu mai puţin studiat apare profesorul şi familia, care ajunge printr’o fericită întâmplare, să aibe de ginere tocmai pe unul din aceste exemplare ale boemei noastre, pe advocatul Sandu. Dacă d. Damian Stănoiu, ne-a creeat în literatură un tip original de chiriaş, — în «Camere mobilate», ’ — sau Gh. Topârceanu, în «balada chiriaşului», d-nii Toneghin şi Biliciurescu, ne redau o chiriaşă demină de admirat şi o galerie de chiriaşi originali. V. GHEŢEA Pentru «Luna Cărţii» Editura «Naţionala Ciomei» va lansa de «Luna cărţii», următoarele volume: Romanul lui Eminescu de Cezar Petrescu, ediţia definitivă a Luceafărului, Nirvanei şi Carmen Saeculare şi Regina Victoria de Lytton Strachey. Congresul P. E. N. Clubstrdst Asociaţia mondială a P. E. N. Cluburilor (poeţi, eseişti şi nuvelişti) se va întruni în Congres anual la 20 iunie, la Braga. Frumoasa Capitală a Cehoslovaciei va primi câteva mii de oaspeţi. Scriitori iluştri, din toate colţurile pământului, se vor întâlni la Praga, cu prilejul Congresului anual. Şi-au anunţat sosirea H. G. Wells, Giovanni Papini, Thomas Man, Jules Romains, Emil Ludwig, Stefan Zweig, Marinetti, Benjamin Crémieux şi alţii. P. E. N. Clubul român, al cărui preşedinte de onoare e M. S.Regina Maria şi preşedinte activ d. Eftimiu va fi reprezentat printr’o delegaţie importantă. Din partea centrului Cluj vor participa Contele N. Banii şi d-l Emerik Kadar, preşedintele şi secretarul secţiunei maghiare. Domnii membrii ai P. E. N. Clubului român care doresc să meargă la Praga, sunt rugaţi să se adreseze pentru informaţiuni d-lui Radu Cioculescu secretarul general, str. Atena 3, m Muzeul antropologic de stat din Moscow. «dreptatea» Câteva cărţi S. MEHEDINŢI: «învăţătorul în Straja Ţării» edit. «Cugetarea». Revin asupra acestei lucrări, — nu numai pentru faptul că ne aflăm în această săptămână a străjerilor -- ci mai mult pentru importanţa ce-o prezintă în aceste vremuri, când se dă o nouă şi serioasă îndrumare tineretului. De după răsboi, s-au făcut mai multe încercări pentru educaţia tineretului. Mărturisim că mai toate au dat greş. Am importat o serie de sisteme. Unele bune, altele rele, dar toate au dat greş. Tineretul nostru cerea o educaţie adaptabilă mentalităţii lor şi obiceiului pământului. O educaţie isvorâtă din etnicul poporului nostru. D. S. Mehedinţi, un distins pedagog şi om de cultură, a scos în ed. «Cugetarea» un interesant volum, cu sugestivul titlu: «învăţătorul în Straja Ţării». Natural, d. Mehedinţi, nu se referă, când spune «învăţător», numai la dascălul din sat, ci numeşte cu acest titlu: pe preot, pe ofiţer, pe magistrat, adică, pe toţi care predică şi învaţă. D. S. Mehedinţi, vede în «Straja Ţâr», cea mai serioasă educaţie integrală a tineretului, bazată pe tradiţia neamului. Inaugurarea gării regale Mogoşoaia Eri la amiază, a avut loc solemnitatea Inaugurării gării regale Mogoşoaia, construită de administraţia căilor ferate, lângă vechea gară pentru călători. La această solemnitate au participat d-nii: col. Urdăreanu, ministrul Palatului, reprezentând pe M. S. Regele, M. Ghelmegeanu, ministrl comunicaţiilor, ing. Gh. Nicolau, secretarul general al ministerului, general Mihai Ionescu, preşedinte consiliului de administraţie C.F.R., I. Macovei, dictatorul general al C.F.R, general Dombrowski, prefectul judeţului Ilfov, Iuliu Peter, primarul Capitalei, ing. George Panaitopol, Tr. Pârvu şi Aron Puşcariu, subdirectori generali C.F.R., Anton Filitti, g-ral Sănătescu şi Sever Crisescu, din partea consiliului de administraţie C.F.R., N. Pavelescu, directorul trenurilor regale, g-ral Iacobovici, conmandantul corpului II armată, I. Beleș, I. Balinski, Zărifopol, Miclescu, Apostolescu, Bruckner, Carianopol, Halaceanu, Alexandrescu, Atanasescu, Maxim, directori de serviciu g-ral Goatu, comandantul brigăzii C. F. R., col. Vasiliu, maior Sachelarie, căp. N. Radovici ing. Sarian, ng. Vsaron, etc. Slujba religieisă a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu arhimandritul Pocitan după care a urmat sfinţirea noului local. Noua clădire se întinde pe o lungime de 200 m., cu vinperon de 17 m. lăţime, pe toată lungimea gărei. Noua gară, trece printre edificiile feroviare cele mai monumentale din Europa are o impunătoare sală de recepţie, pardosită cu marmoră albă cu un chenar de marmoră neagră. Salonul regal are pereţii îmbrăcaţi în lemn lustruit. Heile sitalatul „Sf. Spiridon‘‘ din Iaşi s’au închis neutru o luna IAŞI. 9. Ne-am ocupat zilele trecute de situaţia precară a Epitropiei Sf. Spiridon din oraşul nostru, arătând că din lipsi de fondări chinicile spitalului central urmau să fie închise. S’a renunţat al această măsură dureroasă, in urma unor noui promisiuni din partea organelor centrale. Iată, însă, că şi de astă dată făgăduelile nau fost respectate. Faţă de această situaţie, conducătorii Epitropiei, au convocat colegiul medical, care s’a întrunit în şedinţă, sub preşedinţia d.lui prof. univ. Gr. T. Popa. Au participat la conferinţă d-nii d nn: Crasoschi decanul Facultăţii de medicină, Ion Tănăsscu şeful clinicei I-a chirurgicală, Leon Balif Cosăcescu, Petruş Niculescu, Grigore Osipo-Sineşti, dr. C. Bart, dr. Lucinescu, etc. D. prof. Gr. T. Popa a făcut o largă expunere a situaţiei critice în care se află Spiridonia, arătând că în asemenea condiţiuni nu poate fi vorba de o normală funcţionar© a aşezământului. In consecinţă, d-sa a propus ca, pentru vacanţa de vară, să se dispună închiderea tuturor clinicilor. Propunerea d-lui Gr. T. Popa a fost aprobată în unanimitat. Așa fiind, s’a decis: clinica Il-a de sub conducerea d-lui prof. Petruș Niculescu, să înceteze activitatea pe ziua de 15 Iunie; va urma închiderea clinicei IlI-a medicală a d-lui prof. dr. Enescu, a clinicei I-a chirurgicală a d-lui prof. dr. Cosăcescu, a clinicei II-a chirurgicală a d-lui prof. dr. Tănăsescu, a clinicei stomatologice a d-lui dr. Osipov-Sineşti şi a clinicilor de neurologie şi boli de ochi. Deasemeni s’a mai hotărît închiderea spitalului «Paşcanu» pe ziua de 1 Iulie. Clinicii vor fi închise pe câte o lună. ga ■ “-AIWA • . . ' »I Germana vrea pace cu toate ţările — O declaraţie a d-rului Ley — HAMBURG. 10. (Rador) - D-dul Ley, conducătorul organizării Reichului a primit verif cu ocazia congresului comunităţii naţional - socialiste „Forţa prin bucurie”, pe reprezentanţii presei Internaţionale. D. dr. Ley a,subliniat că Germania doreşte să trăiască în pace cu toate ţărle. Omenirea trebue să reţină însă faptul că nu este posibil Un compromis hitre Germania și bolşevism. ' mai ./ e problema nerezolvată: învoiala agricolă .A ” ----------- A (Continuare din pagina I) Lengas, ştim că domiciliază în Ploeşti, este grec de origină. A vândut plăcintă pe strada cu tava la gât (există fotografii). Acum are imobile şi numerar de zeci de milioane. Pe moşie umblă încins cu iatagane şi cu pistoale. Anul trecut au fost împuşcaţi 2 ciobani pe moşie şi a fost primul implicat. Afacerea este la Camera de punere sub acuzare. Dar îndrăsneala acestuia a atins marginile, când prin falsuri şi excrocherii a reuşit să devină şi alegător. Iată situaţia lui de pe actele oficiale: Temistocle Lengas, are dosar Nr. 42 la Controlul străinilor din 26 August 1919. A intrat în țară la 2713/914 cu paşaport grec. S-a servit de el până la 26 Iunie 1931. La această dată a fost scos de sub control, liberândui-se dovada de scutire M. 4 cu Nr. 34 din 26 Iunie 1931, pe baza certificatului Nr. 1979/930 eliberată de Soc. Macedo-Română prin care confirmă că ar fi macedonean (minciună grosolană). Dar, chiar de ar fi aşa, această dovadă nu acordă posesorilor ei dreptul de cetăţenie. Dar acest îndrăsneţ arendaş a indus şi autorităţile în eroare. Astfel, îl vedem figurând şi în listele electorale ale Municipiului Ploeşti, cu cartea de alegător Nr. 6421, fără nici un drept. Va trebui ca să se ia severe măsuri nu numai împotriva acestui impostor, dar în general, împotriva tuturor exploatatorilor ţărănimii, care se îmbogăţesc din nimic, în dispreţul legilor și al oamenilor. Echipa României a fost învinsă cu 2-1 de echipa Cubei. In prima repriză, România a condus cu 1-0. In repriza a doua, în minutul prim, Sosui primeşte balonul de la Fernandez şi caută să atace. Bărbulescu îl faultează la marginea careului. Lovitura liberă rămâne fără rezultat Cubanii atacă furtunos. In minutul trei, Moldoveanu scapă balonul în favoarea halfului dreapta cuban. Acesta deschide spre extrema dreaptă care centrează şi înaintaşul centrul Soccorodriblează pe Buerger, marcând imparabil. In minutul patru, o nouă acţiune cubană. Interul dreapta, din offside, de la trei metri, marchează în colţ. Arbitrul de tuşe, semnalează off-side dar d. Bîrlem, acordă goal. Reacţiunea României este violentă. Cubanii au trecut cu opt oameni în apărare. România domină, obţine în min. 14, un corner, dar se loveşte de zidul apărărei adverse şi în special de rezistenţa extraordinară a Portarului cuban. Aiera. In minutul 21, o acţiune Baratki- Dobai, se termină în corner. Baratki este foulat la marginea careului. Lovitura liberă surprinde pe Bogdan în off-side. Urmează o perioadă de mare dominare românească. Buerger trece la înaintare. In linia de înapoi avem un singur om: Feleean. Ambele echipe sunt massate în careul cuban. In minutul 30, Bogdan are ocaziune clară. Sbootează însă în braţele portarului. In minutul 35, Baratki, pătrunde şi deşi este netans de fundaşul Chore, marchează. Portarul cuban, aruncă mingea la centru, dar arbitrul acordă lovitură liberă în favoarea Cubei, pe motiv de fault. Jucătorii noştri, foarte enervaţi, atacă cu disperare. Cubanii au trecut cu toţi în apărare şi rezultatul nu mai poate fi modificat. CU 2-1 CUBA A ÎNVINS ROMANIA. Ziua sporturilor a fost amânată Uniunea Federaţiilor de Sport din România aduce la cunoştinţa generală că, faţă de impractibilitatea terenului Stadionului Principele Carol, în urma ploii căzute în ziua de 8 iunie, Serbarea Sporturilor ce trebuie să aibă loc în după amiaza acelei zile, a fost amânată din înalt Ordin pentru o dată ulterioară ce se va anunţa la vreme prin Radio şi ziare. Biletele de intrare emise pentru 8 iunie nu mai sunt valabile, U. F. S. R. îngrijind la vreme de emiterea nouilor invitaţiuni. Football Cuba-România 201 — Contribuția arbitrului german Bîrlem . Şosea Cetitorii noştri au luat desigur cunoştinţă de faptul că pentru prima oară la noi în ţară şi în general în această parte a Europei, în cadrul «Lunei Bucureştilor» din acest an se adus în ţară primul aparat emiţător şi receptor de televiziune. Aparatele costă cea. 40 de milioane lei, şi numai transportul şi instalarea lor la Bucureşti a costat peste 2 milioane lei. Aparatul de televiziune transmite imaginea prin unde electromagnetice la distanţe mari şi asistăm la minunea că putem vedea pe un ecran legat de un aparat de recepţie radiofonică lucruri care se petrec la câţiva kilometri. Aparatele de emisie şi recepţie instalate la «Luna Bucureştilor» arată practic, cum se petrece această minune. Mai ORAŞE 1 an •••••• 600 lei 6 luni . . . . * 300 „ SATE (Săteni. Preoţi, învăţător!) 1 an . • • • • . 300 lei 6 luni • « * * 150 ft mult decât atât: publicul asistă atât la lucrările studioului de emisiune ca şi la celelalte două săli de recepţie Postul emiţător de televiziune emite aspecte din viaţa parcului atracţiunilor de la «Luna Bucureştilor». In schimbul unei taxe, publicul spectator se va putea produce în faţa postului emiţător rostind câteva cuvinte, iar rudele şi cunoscuţii acestui vizitator îl vor putea vedea şi auzi în sălile de recepţie. Primele demonstraţii de televiziune din ţara noastră sunt puse sub patronajul Soc. de Radiodifuziune. Demonstraţiile de televiziune din cadrul Lunei Bucureştilor constitue cel mai important eveniment ştiinţific al anului. Luna Bucureştilor Demonstraţiile de televiziune au început In Parcul atracţiunilor de la ABONAMENTE LA ZIARUL NOPTI*. Gala de box de Sâmbătă Gala de box de mâine seară de la Venus, a suferit o uşoară modificare de program în cursul zilei de eri. Spaniolul José Mica, adversarul lui Lucian Popescu, aşteptat să sosească, a făcut cunoscut telegrafic că nu poate veni neobţinând viza necesară pentru paşaport. Această descomplectare de ultim moment a fost însă fericit rezolvată de organizatorii galei, care au angajat matchul Lucian Popescu — D. Iordănescu, pentru titlul naţional la categoria «uşoară». Faţă de valoarea marcată de Iordănescu în ultimul timp, întâlnirea la campionul categoriei — în speță Lucian Popescu se impune așa că schimbarea de program făcută nu poate decât să ne bucure. In întregime programul a căpătat următoarea alcătuire: Valentin Angelmann—D. Panaitescu, E. Huat — I. Gorun, C. Morejan — Ilie Petrescu, Lucian Popescu—D. Iordănescu. Cum se vede un buchet de patru matchuri care ar putea figura pe orice program din Apus şi din care, credem, reprezentanţii indigeni vor şti să-şi taie «partea leului».