Dreptatea, iunie 1938 (Anul 12, nr. 3156-3177)

1938-06-11 / nr. 3163

2 Sâmbătă, II Iunie 1938 6.30: Deschiderea­­emisiunii: — Gimnastică­­ritmică. — Radio-jurnal.­­ — Concert­­de dimineaţă (discuri): Vals­oini,,Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss; Scherzo, de Jadassohn şi Shorn! cărăbuşului de, ,Rimsky-Korsakoff; Se­­lecţiuni din „Geisha” de Sidney Jones; Balet din­­„Manon” de Massenet. Sfaturi gospodăreşti îşi medicale. 7.45: închiderea­­emisiunii. 13.15: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării.­­ 15.25: Concert ,de prânz (discuri): Muzică distractivă: (Fox de Porter şi Fox de­­Warren­(Telef.): Espanola de Serrano (voce: (Joseph Schmidt): Vals de Burkeo:­­Pe tine te plac­ slowfox de Yvain (voce: (Adrien Lamy-C.): Selec­­țiuni de­­melodii de Berlin (pian: Peter Kreuder-Telef.): Două­­cântece din o­­perera ,,Rip”ide Planquette (voce: pier­­re Deldi): iDă-mi adresa dumitale și Da c’ar ști (mămica de Dendrino (voce: Ion Luican-O), Serenada (valsuri-fox de Carr și­­ doamna din Madrid-paso doble de Hargreaves-(H.M.V.). | 14.15: Ora, (Mersul vremii, radio - jurnal. ; 14.30: Continuarea ,concertului de prânz (discuri):­­Muzică variată: Uver­tură la „Balul Operii” de Heuberger (arch. Operii ,de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); (Acuarele-vals de Joh. Strauss; Arie (din „Bărbierul din Se­villa” de­­Rossini (voce: D-na Sack­­,Telef.); Cântec de leagăn de Chopia $1 picanterie (de Hans Bund-(Telef.); Fragment din (suita „In sudul Alpilor** de Fischir-(Telef.).; (Balet din „Cidut” de Massenet ((arch. simf. dirij. de Eu­gene Goossens). i 15.20: Publicaţii: (Actualităţii străine: Radiofonice. i 17.30: Ora istrăjerilor : ...........ii mmm» I. —­­D-ra Viorica Litzîca de vorbă cu străjerii, l II. —(„Credinţa şi avânt”, scenariu de diafonic interpretat­­de Stolul Liceului de fete­­ortodox „Zoe Romniceanu” (Bu­cureşti), de­­sub comanda d-şoarei Co­­mandante Margareta­­Atanasiu, Condu­cerea muzicală: (Aura Davideanu. III. — [Ştirile străjereşti, de C. Enascu Bughea. | 19.­00: OOra, iMersul vremii. 19.02: „Cercurile­ de gospodine” (For­me de­­cultură la noi-Reportaj). 19.17: Fanfara Reg. 1 Grăniceri, cond. de cpt. Șoimescu; Marşul Grănicerilor de Alex. Marian; Uvertură la „Orfeu în Infern” de lOffenbach; „Constanța’-vals de N. lAlexandrescu; Arii naționale. 19.50: D.­iVictor Iamandi, Ministrul Justitiei. ( 20.10: Arii din opere franceze-voce; Leo Calmusky: lArie din „Sigurd” de Rever; Arie ,din „Romeo şi Julietta” de Gounod; |Arie din „Atacul morii’ de Bruneau; Arie­­din ,,Luisa” de Char­­pentier. ( 20.35: Cântăreţe celebre (discuri): Două arii­­din „Turandot” de Puccini (voce: Rosette (Pampanini), 21.00: Rezervat. , 21.15: Concert­­de seară: Orchestra de salon,Radio, dirij. de Const. Bobescu Uvertura „Muta din Portier’’ de Auber; Fantezie pe­­motive de Schubert de Ur­bach; Visiune ,erotică de Leopold We­­ninger; Pavanăide Ravel; Fantezie din „D-na Butterfly’’ide Tavan; Legendă de Wieławski (solo v­ioară); Cântece ţi­găneşti de t­arasate (solo vioară). 22-30: Radio-jurnal:­­Sport. 22-45: Concert de noapte al Orches­trei Fraţii­­Stănescu, transmis de la res­taurantul Presei.­­ 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză engleză. 24.00 - 21.00: Concert de noapte (discuri). SPECTACO­L TEATRE TEATRUL VESEL (Grădina Marconi): «Culcă,te în patul meu» și «La nunta fetei mele». TEATRUL COMOEDIA: «Ionescu G. Maria». GRADINA A. R. P. A­COLOS (Calea Victoriei): «De la Munte la Mare». CIRCUL MEDRANO: Spectacol va­riat. VESEL: (Grădina Marconi) Fiecare la domiciliu. CINEMATOGRAFE ARO: Cântecul privighetorii cu Gitta Alpar. CARLTON: Un pariu senzaţional, cu Li­lian Harvey şi Willy Fritsch. TRIANON: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. ELYSEE: «O lacrimă ascunsă» cu Nino Martini şi Joan Fontaine. SELECT: Căsnicia d-rului Alb­on, cu Tranch­ot Tone. CAPITOL: Cei trei sportivi cu Fraţii Ritz. ROXY: Fraţii Ritz. SCALA: O crimă fără importanţă, cu Edward Robinson. REGAL: «Răzbunarea lui Drummond» cu John Barrymore, John Howard, etc. şi «An­ Baba şi cei 40 de hoji» cu Popeye. FEMINA: «Absenţe nemotivate» cu Gusti Hubert, Hans Moser, etc. SAVOY: «Prinţ şi cerşetor» cu Errol Flynn şi «Swing» cu Fred Astaire şi Ginger Rogers. A. R. P. A.: «Ultima romanţă» cu José Mojica şi «Stan şi Bran ţigani». CORSO: «In slujba inamiculuii» cu Fay Wray şi «Abuz de încredere» cu Danielle Darrieux. MARCONI: «Foc» cu Victor Francon şi «Panică în văzduh» cu Lew Ayres. PALAS-BOULEVARD: «Heidi, fetiţa munţilor» cu Shirley Temple şi «Prin­ţesa patinajului» cu Sonja Heine. CITY: «Doamna de la etajul II» cu Mary Don şi «Burgtheater» cu Wer­ner Krauss. RAHOVA: «Stella Dallas» cu Barbara Stanwyck şi «Rapsodia II­a» cu Ig. Paderewsky. MARNA: «Strada amintirlor» cu Ka­­tharne Hepburn şi «Adio Paris! Sa­lut New­ York!» cu Lily Pons. LUCIFER: «Fraţii Marx la curse» şi «Sclavele albe» cu Käthe de Nagy. FORUM: «Nostalgie» cu Harry Baur şi «Floare de trotuar» cu Loretta Young. EDISON: Prizonierul din Zenda, cu Ronald Colman; Curierul se­cret cu Dick Foran şi Banda ve­selă de la Cărăbuş. OMNIA: «Scipio Africanul» cu Camilo Piloto şi «Panică în văzduh» cu Lew Ayres. Comp.: trupă de reviste. VOLTA­ BUZEŞTI: «Rosalie» cu Elea­nor Powell şi «Beţivul» cu Wallace Beery. LIA: «Maman Colibri» cu Huguettee ex-Duflos şi «Heidi fetit» munţilor» cu Shirley Temple. AMERICAN: «Prinţesa Tarabanova» cu Annie Vernay şi «Misterul de la Casino» cu Paul Lukas. NISSA: «Doamna de la etajul II» cu Mary Don şi «Domniţa din Câmpi­­na» cu Dorothea Wieck. VOLGA-DOROBANȚI: Monumentul indian și Mazurca albastră, cu Martha Egert. Farmaciile de serviciu Vineri 10 Iunie 1938 Farmacia lfrenţă (D-ra Nagler), str. Câmpineami 9, 1, 4.05.79; Elena Po­­pescu Frunză, Bd. Carol 9, 1, 4.52.01; Eugen Marcovici, Calea Văcăreşti 7, I, 3.25.40; Farmacia «L. Galen» Alex D. Roşu, Calea Griviţei 78 II, 3.07.45; N. Sterescu, Bd. Elisabeta 34, II, 3.93.36; Filareta Zamfirescu (Aurora Masu), Bd. Banu Manta 61, II, 4.81.13; Gh. Ho­­tăranu strada Vasile Lascăr 76, III, 2.29.40; Vasile Manolescu (Gh. Mavro-­­ mani) Calea Victoriei, 169, III, 3.17.45;­­ Apostolescu Mariana, Calea Dudeşti , 183 IV, 3.00.94; Ioan Stănescu B-dul Pake 159 IV, 3.69.33; Farmacia E. Pa­­raschivescu (M. Cernetzky) Calea Şerban Vodă 81 V, 3.61.78; C. Mirone­­scu, Calea Rahovei 204 VI, 3.45.06; J. Repanovici str. 13 Septembrie 83, VI, 3.67.108; J. Mihălţeanu Calea Moşilor, 364, IV, 2.38.21. Pentru foluţionana problemei sanitare (Continuare din pagina I) epidemice — aduce date a căror înscriere este absolut necesară pen­tru înţelegerea fenomenelor demo­­grafee, cât şi pentru găsirea mij­loacelor de combatere şi de preve­nire­ a unora, sau de îndrumare a altora. Datele demografice — pentru a avea însemnătatea pe care le-o a­­cordăm — trebue să fie complecte; înscrierea lor să fie făcută meto­dic şi în continuitate; iar prezen­tarea lor clară — de preferinţă — transpusă în grafice. Dacă pentru efectuarea acestei o­­pere ştiinţifice se cere pregătire specială, trebue să stăruim a spune că partea cea mai însemnată — pentru scopul practic, urmărit de noi — poate fi împlinită fără nici o greutate, pentru că primăriile sa­telor pot înscrie: 1. Numărul populaţiei — arătând, eventual, procentul naţionalităţilor. 2. Numărul născuţilor şi al mor­ţilor, stabilind natalitatea şi mor­talitatea, adică numărul de născuţi şi de morţii la fiecare mie de locu­itori. 3. Mortalitatea pe grupe de vâr­stă, insistând asupra mortalităţii infantile (procentul de copii morţi sub vârsta de un an). 4. Cauza boalei — după buleti­nul medical, sau arătarea lipsei a­­cestui buletin. 5. Numărul căsătoriilor. 6. Stările specifice — de orice ordin — cari condiţionează cursul normal al vieţii populaţiei. Iată de ce repetăm mereu: Orga­nele administrative — primăriile— trebuesc obligate a lucra la înscrie­rea tuturor datelor demografice, Dr. D. I. Doran Muzeul antropologic de Stat din Moscova se bucură de o mare popu­laritate. Sunt acolo expuse 135.000 de obiecte. Printre acestea se află 10.000 de cranii, 800 schelete din e­­poca de bronz şi epoca neolitică, precum şi o mare coleţie de embri­­oane omeneşti. Secţiunea arheolo­gică a muzeului cuprinde 74.000 de obiecte din epoca de piatră. Vreme de 4 luni, în anul 1938, mu­zeul a fost vizitat de 22.000 de per­soane. Secţiunea numită «rasele şi teoriile rasiste «este de un deose­bit interes. Este o strălucită ilustra­re a falimentului propagandei ra­siste. Numeroase standuri arată forma capului culoarea pelei şi a ochilor, forma şi structura feţei la diferite popoare. Obiectele acestea ne dovedesc că diferenţele între rase sunt foarte convenţionale şi nu constă decât în semne exterioa­re, neavând nicio importanţă pen­tru evoluţia omului. Datele ştiinţifice asupra a ceea ce se numeşte «indexul frenologic», a­­dică raportul celei mai mari lăr­gimi a craniului cu cea mai mare lungime răstoarnă cumplit «teoria» ariană după care un «index frenolo­­gic» inferior este atribuit popoa­relor din Europa nordică de miază­noapte. Oricine îşi poate da seama de aceasta, văzând craniile deosebi­telor popoare expuse la muzeu: cra­niile Germanilor, Australienilor, Eschimoşilor, Negrilor, Ruşilor. Fiecare grup numără cranii lungi şi cranii scurte. Secţia consacrată «tipurilor inter­mediare ale raselor» este de un mare interes. Se demonstrează ast­fel cumplit teza unităţii raselor. Muzeul arată tipul Etiopian ca Intermediar între Europenii de sud şi Negri. Craniile, portretele şi măştile arată că Etiopenii, prin for­ma feţei, nasului şi în parte prin forma părului se apropie de cele ale Italienilor, cari sunt reprezen­tanţi ai popoarelor din Europa me­­ridională. Pe aceleaşi teritorii, indicile ra­sial al populaţiei se schimbă cu vremea. Muzeul arată apoi schim­bările staturei formei clanului, a structure j­osului feţei la populaţia din regiunea Moscovei, începând din secolul al XI-lea până în zilele noastre. Cercetările antropologilor Bogda­­nov, Derviz şi Trofimova au dove­dit că, — la populaţia rusească din această regiune, — craniul, din lung cum era la început a devenit scurt şi larg statura a crescut, re­lieful feţei şi al craniului s-a mic­şorat. Bogata colecţie de cranii şi sche­lete ale muzeului confirmă faptul că fenomenele de variabilitate se întâlnesc şi în Germania de sud (Bavaria) şi în Scandinavia. Expo­­ziţia respinge în totul afirmaţiile pe care le fac adepţii teoriei «rasi­ale» asupra stabilităţii indicelor de rasă. La muzeu se pot vedea reprezen­tanţii diferitelor rase (negrii, euro­peni şi mongoli), comparaţi cu mai­muţele antropoide (cimpanzul). Niciuna din rase nu se apropie de maimuţă. Fruntea teşită şi desvol­­tarea osului sprâncenit la unii eu­ropeni se apropie totuşi de cimpan­zeu. Acelaş lucru se poate spune despre und­e cranii germane, care prin structura frunţii sunt mai a­­propiate de cimpanzeu decât este craniul unui negru. Unul din partizanii rasismului, Houston Chamberlain, a inventat o «teorie» asupra decadenţii Germa­nilor şi micşorarea dimensiunilor craniile lor, aceasta datorind l-se amestecului cu Mongolii. Teoria a­­ceasta este desminţită prin simplă comparaţie a craniilor mijlocii ale vechilor mongoli cu acelea ale ve­chilor germani. Direcţiunea muzeului antropolo­gic va deschide o mare secţiune, — ’cultura şi rasă», — care va arăta că în niciun caz cultura nu depinde de rasă. Se pregăteşte, de asemenea, o expoziţie ce se va întitula «Rasa şi limba». ’ALEX. L. MOLDOVANU : Cruce şi Naţionalism ed. Cugetarea. Dăndu-şi seama de însemnătatea şi puterea credinţei şi a bisericii într'un Stat creştin şi naţional ca al nostru, d. Al. Lascarov Moldovanu, binecunoscutul autor al atâtor vo­lume literare şi culturale, a dat la iveală o nouă lucrare, intitulată: «Cruce şi Naţionalism». In zilele acestea atât de agitate şi pline de atâtea grele întrebări, apa­riţia acestui volum vine să aducă, alături de alte lucrări, limpezire, statornicie, încredere, optimism şi credinţă. In această carte, d. Alex. Lascarov Moldovanu, priveşte viaţa româ­nească în toate aspectele ei şi în­cearcă să dea un îndreptar. B. IORDAN: «Satele» ed. «Cuge­tarea». Apariţia în literatură a lui B. Iordan, cu romanul «Normaliştii» definea un sistem de­ a scrie, mai mult profesional, şi care s© asemă­na în mare măsură cu L. Donici. Cu celelalte lucrări, confirma păre­rea multora, că va rămâne în ca­drul scrisului profesional. Dar între timp, apariţia câtorva lucrări: «Iu deltă», «Trenul Albastru», etc. îl prezintă pe B. Iordan, ca pe un scriitor cu o frumoasă şi apreciată ţinută literară. Astăzi, apare pe piaţa literară, cu un masiv roman, intitulat «Satele» care aduce o lu­mină nouă în scrisul său. Nu vom insista prea mult acum asupra lucrării, urmând a-i face o cronică literară, mai amănunţită. Semnalăm doar apariţia lucrării, şi puterea de creaţie a autorului. M. TONEGHIN,­­ AL. BILCIU-­ RESCU : Paraziţii tacâmului edit. : Ciornei. In ultimul timp s’a făcut atâta caz de literatura needucativă, încât a o mai comenta aci, e de prisos. Literatura uşoară a fost şi este des-­ considerată, — pe motivul tendinţei, cu care a fost scrisă — şi mai ales­­ pentru cine. Natural, e foarte greu , a mai putea diferenţia azi o carte­­ scrisă cu spirit — de una uşoară. Remarcăm aceasta, ca să nu se facă confuzie cu un anumit gen literar de la noi, inaugurat de d-nii Tone­­ghin şi Bilciurescu, — cu slaba formă literară utilizată în ultimul timp, sub pretext de curent nou. »Lucrarea d-lor Toneghin şi Bil­ciurescu, se încadrează în ciclul ro­manelor de spirit. «Paraziţii tacâmului» este o sati­ră, este romanul boemei române, de după răsboi. Eroii romanului: Bob, Sandu, Zeiţa, Paul, sunt tipuri bu­­cureştene, admirabil conturaţi în viaţa lor de belferi. Duioasele scene, sau picantele iniţiative luate în consiliul priete­nilor,­­ fac dovada unei fine ana­lize psihologice a autorilor, în crea­rea eroilor. Nu mai puţin studiat apare profesorul şi familia, care ajunge printr’o fericită întâmplare, să aibe de ginere tocmai pe unul din aceste exemplare ale boemei­­ noastre, pe advocatul Sandu. Dacă d. Damian Stănoiu, ne-a creeat în literatură un tip original­­ de chiriaş, — în «Camere mobilate», ’ — sau Gh. Topârceanu, în «balada­­ chiriaşului», d-nii Toneghin şi Bil­­i­ciurescu, ne redau o chiriaşă dem­­i­nă de admirat şi o galerie de chi­riaşi originali. V. GHEŢEA Pentru «Luna Cărţii» Editura «Naţionala­ Ciomei» va lansa de «Luna cărţii», următoarele volume: Romanul lui Eminescu de Cezar Pe­­trescu, ediţia definitivă a Luceafărului, Nirvanei şi Carmen Saeculare şi Re­­gina Victoria de Lytton Strachey. Congresul P. E. N. Clubstrdst Asociaţia mondială a P. E. N. Clu­burilor (poeţi, eseişti şi nuvelişti) se va întruni în Congres anual la 20 iu­nie, la Braga. Frumoasa Capitală a Cehoslovaciei va primi câteva mii de oaspeţi. Scriitori iluştri, din toate col­ţurile pământului, se vor întâlni la Praga, cu prilejul Congresului anual. Şi-au anunţat sosirea H. G. Wells, Giovanni Pap­ini, Thomas Man, Jules Romains, Emil Ludwig, Stefan Zweig, Marinetti, Benjamin Crémieux şi alţii. P. E. N. Clubul român, al cărui pre­şedinte de onoare e M. S.Regina Ma­ria şi preşedinte activ d. Eftimiu va fi reprezenta­t printr’o delegaţie impor­tantă. Din partea centrului Cluj vor par­ticipa Contele N. Banii şi d-l Emerik Kadar, preşedintele şi secretarul sec­­ţiunei maghiare. Domnii membrii ai P. E. N. Clubu­lui român care doresc să meargă la Praga, sunt rugaţi să se adreseze pen­tru informaţiuni d-lui Radu Ciocules­­cu secretarul general, str. Atena 3, m Muzeul antropologic de stat din Moscow. «dreptatea» Câteva cărţi S. MEHEDINŢI: «învăţătorul în Straja Ţării» edit. «Cugetarea». Revin asupra acestei lucrări, — nu numai pentru faptul că ne aflăm în această săptămână a străjerilor -- ci mai mult pentru importanţa ce-o prezintă în aceste vremuri, când se dă o nouă şi serioasă în­drumare tineretului. De după răs­­boi, s-au făcut mai multe încercări pentru educaţia tineretului. Măr­turisim că mai toate au dat greş. Am importat o serie de sisteme. Unele bune, altele rele, dar toate au dat greş. Tineretul nostru cerea o educaţie adaptabilă mentalităţii lor şi obiceiului pământului. O educa­ţie isvorâtă din etnicul poporului nostru. D. S. Mehedinţi, un distins pedagog şi om de cultură, a scos în ed. «Cugetarea» un interesant vo­lum, cu sugestivul titlu: «învăţă­torul în Straja Ţării». Natural, d. Mehedinţi, nu se referă, când spu­ne «învăţător»,­­ numai la dascălul din sat, ci numeşte cu acest titlu: pe preot, pe ofiţer, pe magistrat, adică, pe toţi care predică şi în­vaţă. D. S. Mehedinţi, vede în «Straja Ţâr»­, cea mai serioasă educaţie integrală a tineretului, bazată pe tradiţia neamului. Inaugurarea gării regale Mogoşoaia Eri la amiază, a avut loc solemnitatea Inaugurării gării regale Mogoşoaia, con­struită de administraţia căilor ferate, lângă vechea gară pentru călători. La această solemnitate au participat d-nii: col. Urdăreanu, ministrul Palatu­lui, reprezentând pe M. S. Regele, M. Ghelmegeanu, ministrl comunicaţiilor, ing. Gh. Nicolau, secretarul general al ministerului, general Mihai Ionescu, preşedinte consiliului de administraţie C.F.R., I. Macovei, dictatorul general al C.F.R, general Dombrowski, prefec­tul judeţului Ilfov, Iuliu Peter, prima­rul Capitalei, ing. George Panaitopol, Tr. Pârvu şi Aron Puşcariu, subdirec­tori generali C.F.R., Anton Filitti, g-ral Sănătescu şi Sever Crisescu, din partea consiliului de administraţie C.F.R., N. Pavelescu, directorul trenurilor regale, g-ral Iacobovici, conmandantul corpului II armată, I. Beleș, I. Balinski, Zări­­fopol, Miclescu, Apostolescu, Bruckner, Carianopol, Halaceanu, Alexandrescu, Atanasescu, Maxim, directori de serviciu g-ral Goatu, comandantul brigăzii C. F. R., col. Vasiliu, maior Sachelarie, căp. N. Radovici ing. Sarian, ng. Vsaron, etc. Slujba religieisă a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu arhiman­dritul Pocitan după care a urmat sfin­ţirea noului local. Noua clădire se întinde pe o lungime de 200 m., cu vin­­peron de 17 m. lăţime, pe toată lungimea gărei. Noua gară, trece printre edificiile fe­roviare cele mai monumentale din Eu­ropa are o impunătoare sală de recep­ţie, pardosită cu marmoră albă cu un chenar de marmoră neagră. Salonul re­gal are pereţii îmbrăcaţi în lemn lus­truit. Heile s­italatul „Sf. Spiridon‘‘ din Iaşi s’au închis neutru o luna IAŞI. 9.­­ Ne-am ocupat zilele trecute de situaţia precară a Epi­­tropiei Sf. Spiridon din oraşul nos­­tru, arătând că din lipsi de fondări chinicile spitalului central urmau să fie închise. S’a renunţat al această măsură dureroasă, in urma unor noui pro­misiuni din partea organelor cen­trale. Iată, însă, că şi de astă dată fă­­găduelile nau fost respectate. Faţă de această situaţie, conducă­torii Epitropiei, au convocat cole­giul medical, care s’a întrunit în şe­­dinţă, sub preşedinţia d.lui prof. univ. Gr. T. Popa. Au participat la conferinţă d-nii d­ nn: Crasoschi de­canul Facultăţii de medicină, Ion Tănăsscu şeful clinicei I-a chirur­gicală, Leon Balif Cosăcescu, Pe­­truş Niculescu, Grigore Osipo-Si­­neşti, dr. C. Bart, dr. Lucinescu, etc. D. prof. Gr. T. Popa a făcut o lar­gă expunere a situaţiei critice în care se află Spiridonia, arătând că în asemenea condiţiuni nu poate fi vorba de o normală funcţionar© a aşezământului. In consecinţă, d-sa a propus ca, pentru vacanţa de vară, să se dispună închiderea tu­turor clinicilor. Propunerea d-lui Gr. T. Popa a fost aprobată în una­­nimitat. Așa fiind, s’a decis: clinica Il-a de sub conducerea d-lui prof. Pe­­truș Niculescu, să înceteze activi­tatea pe ziua de 15 Iunie; va urma închiderea clinicei IlI-a medicală a d-lui prof. dr. Enescu, a clinicei I-a chirurgicală a d-lui prof. dr. Cosă­­cescu, a clinicei II-a chirurgicală a d-lui prof. dr. Tănăsescu, a clinicei stomatologice a d-lui dr. Osipov-Si­­neşti şi a clinicilor de neurologie şi boli de ochi. Deasemeni s’a mai hotărît închi­derea spitalului «Paşcanu» pe ziua de 1 Iulie. Clinicii­ vor fi închise pe câte o lună. ga ■ “-AIWA • . . ' »I Germana vrea pace cu toate ţările — O declaraţie a d-rului Ley — HAMBURG. 10. (Rador) - D-dul Ley, conducătorul organizării Reichu­­lui­ a primit v­erif cu ocazia congresului comunităţii naţional - socialiste „Forţa prin bucurie”, pe reprezentanţii pre­sei Internaţionale. D. dr. Ley a,subliniat că Germania doreşte să trăiască în pace cu toate ţărle. Omenirea trebue să reţină însă faptul că nu este posibil Un compro­mis hitre Germania și bolşevism. ' mai ./ e problema nerezolvată: învoiala agricolă .A ” ----------- A (Continuare din pagina I) Lengas, ştim că domiciliază în Ploeşti, este grec de origină. A vân­dut plăcintă pe strada cu tava la gât (există fotografii). Acum are imobile şi numerar de zeci de mi­lioane. Pe moşie umblă încins cu iatagane şi cu pistoale. Anul trecut au fost împuşcaţi 2 ciobani pe moşie şi a fost primul implicat. Afacerea este la Camera de punere sub acuzare. Dar îndrăsneala acestuia a atins marginile, când prin falsuri şi ex­­crocherii a reuşit să devină şi ale­gător. Iată situaţia lui de pe actele oficiale: Temistocle Lengas, are dosar Nr. 42 la Controlul străinilor din 26 August 1919. A intrat în țară la 2713/914 cu pa­şaport grec. S-a servit de el până la 26 Iunie 1931. La această dată a fost scos de sub control, liberându­­i-se dovada de scutire M. 4 cu Nr. 34 din 26 Iunie 1931, pe baza certi­ficatului Nr. 1979/930 eliberată de Soc. Macedo-Română prin care confirmă că ar fi macedonean (minciună grosolană). Dar, chiar de ar fi aşa, această dovadă nu acordă posesorilor ei dreptul de cetăţenie. Dar acest în­­drăsneţ arendaş a indus şi autori­tăţile în eroare. Astfel, îl vedem fi­gurând şi în listele electorale ale Municipiului Ploeşti, cu cartea de alegător Nr. 6421, fără nici un drept. Va trebui ca să se ia severe mă­suri nu numai împotriva acestui impostor, dar în general, împotriva tuturor exploatatorilor ţărănimii, care se îmbogăţesc din nimic, în dispreţul legilor și al oamenilor. Echipa României a fost învinsă cu 2-1 de echipa Cubei. In prima­ repriză, România a condus cu 1-0. In repriza a doua, în minutul prim, Sosui primeşte balonul de la Fernandez şi caută să atace. Băr­­b­ulescu îl faultează la marginea careului. Lovitura liberă rămâne fără rezultat Cubanii atacă furtu­nos. In minutul trei, Moldoveanu sca­pă balonul în favoarea halfului dreapta cuban. Acesta deschide spre extrema dreaptă care centrea­ză şi înaintaşul centrul Soccoro­­driblează pe Buerger, marcând im­­parabil. In minutul patru, o nouă acţiune cubană. Interul dreapta, din off­side, de la trei metri, marchează în colţ. Arbitrul de tuşe, semnalează off-side dar d. Bîrlem, acordă goal. Reacţiunea României este vio­lentă. Cubanii au trecut cu opt oa­meni în apărare. România domină, obţine în min. 14, un corner, dar se loveşte de zi­dul apărărei adverse şi în special de rezistenţa extraordinară a Por­tarului cuban. Aiera. In minutul 21, o acţiune Baratki- Dobai, se termină în corner. Barat­­ki este foulat la marginea careului. Lovitura liberă surprinde pe Bog­dan în off-side. Urmează o perioadă de mare do­minare românească. Buerger trece la înaintare. In linia de înapoi a­­vem un singur om: Feleean. Am­bele echipe sunt massate în careul cuban. In minutul 30, Bogdan are ocaziu­­ne clară. Sbootează însă în braţele portarului. In minutul 35, Baratki, pătrunde şi deşi este netans de fundaşul Cho­re, marchează. Portarul cuban, a­­runcă mingea la centru, dar arbi­trul acordă lovitură liberă în fa­voarea Cubei, pe motiv de fault. Jucătorii noştri, foarte enervaţi, atacă cu disperare. Cubanii au tre­cut cu toţi în apărare şi rezultatul nu mai poate fi modificat. CU 2-1 CUBA A ÎNVINS RO­MANIA. Ziua sporturilor a fost amânată Uniunea Federaţiilor de Sport din România aduce la cunoştinţa generală că, faţă de impractibilitatea terenului Stadionului Principele Carol, în urma ploii căzute în ziua de 8 iunie, Serba­rea Sporturilor ce trebuie să aibă loc în după amiaza acelei zile, a fost a­­mânată din înalt Ordin pentru o dată ulterioară ce se va anunţa la vreme prin Radio şi ziare. Biletele de intrare emise pentru 8 iunie nu mai sunt valabile, U. F. S. R. îngrijind la vreme de emiterea noui­­lor invitaţiuni. Foot­ball Cuba-România 201 — Contribuția arbitrului german Bîrlem . Şosea Cetitorii noştri au luat desigur cu­noştinţă de faptul că pentru prima oară la noi în ţară şi în general în această parte a Europei, în cadrul «Lunei Bucureştilor» din acest an s­e adus în ţară primul aparat emiţător şi receptor de televiziune. Aparatele costă cea. 40 de milioane lei, şi nu­mai transportul şi instalarea lor la Bu­cureşti a costat peste 2 milioane lei. Aparatul de televiziune transmite imaginea prin unde electro­magnetice la distanţe mari şi asistăm la minunea că putem vedea pe un ecran legat de un aparat de recepţie radiofonică lu­cruri care se petrec la câţiva kilometri. Aparatele de emisie şi recepţie insta­late la «Luna Bucureştilor» arată prac­tic, cum se petrece această minune. Mai ORAŞE 1 an •••••• 600 lei 6 luni . . . . * 300 „ S­ATE (Săteni. Preoţi, învăţător!) 1 an . • • • • . 300 lei 6 luni • « * *­­ 150 ft mult decât atât: publicul asistă atât la lucrările studio­ului de emisiune ca şi la celelalte două săli de recepţie Postul emiţător de televiziune emite aspecte din viaţa parcului atracţiuni­­lor de la «Luna Bucureştilor». In schim­bul unei taxe, publicul spectator se va putea produce în faţa postului emiţă­tor rostind câteva cuvinte, iar rudele şi cunoscuţii acestui vizitator îl vor putea vedea şi auzi în sălile de re­cepţie. Primele demonstraţii de televiziune din ţara noastră sunt puse sub patro­najul Soc. de Radiodifuziune. Demonstraţiile de televiziune din ca­drul Lunei Bucureştilor constitue cel mai important eveniment ştiinţific al anului. Luna Bucureştilor Demonstraţiile de televiziune au început In Parcul atracţiunilor de la ABONAMENTE LA ZIARUL NOPTI*. Gala de box de Sâmbătă Gala de box de mâine seară de la Venus, a suferit o uşoară modificare de program în cursul zilei de eri. Spaniolul José Mica, adversarul lui Lucian Popescu, aşteptat să sosească, a făcut cunoscut telegrafic că nu poate veni neobţinând viza necesară pentru paşaport. Această descomplectare de ultim moment a fost însă fericit rezol­vată de organizatorii galei, care au an­gajat matchul Lucian Popescu — D. Iordănescu, pentru titlul naţional la categoria «uşoară». Faţă de valoarea marcată de Iordă­nescu în ultimul timp, întâlnirea la campionul categoriei — în speță Lu­cian Popescu se impune așa că schim­barea de program făcută nu poate de­cât să ne bucure. In întregime programul a căpătat ur­­mătoarea alcătuire: Valentin Angelmann—D. Panaitescu, E. Huat — I. Gorun, C. Morejan — Ilie Petrescu, Lucian Popescu—D. Iordănescu. Cum se vede un buchet de patru matchuri care ar putea figura pe orice program din Apus şi din care, credem, reprezentanţii indigeni vor şti să-şi taie «partea leului».

Next