Drum Nou, 1955 (Anul 9, nr. 186-237)
1955-07-22 / nr. 214
Pag. 2 Pentru îndeplinirea planului de producție la fabricile de cărămidă Fabricile de cărămidă «6 Martie» și «Progresul» din Zalău și «23 August» din Crasna, unități ale întreprinderii raionale de interes local «Steaua Roșie» din Zalău, au o mare însemnătate în aprovizionarea cu cărămizi și țigle a șantierelor de construcții și a oamenilor muncii care-și construiesc case noi. Colectivele de muncă ale acestor fabrici au obținut ca și în alți ani unele succese de seamă în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, în primul semestru al acestui an, la fabrica de cărămidă «23 August» —Crasna planul de producție la produse semifabricate a fost îndeplinit în proporție de 100,8 la sută. La fabrica «Progresul» din Zalău s-a produs în cel de-al doilea trimestru al acestui an cu 15,5 la sută mai multe cărămizi decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Datorită aplicării metodelor sovietice Duvanov și Musavuk, de așezare și ardere rapidă a cărămizilor în cuptor, colectivul fabricii «6 Martie» din Zalău a reușit să mărească cu 1,8 la sută indicele mediu de utilizare a cuptoarelor de ardere și să îmbunătățească calitatea produselor cu 1,2 la sută. In prezent la această fabrică se experimentează introducerea metodei Kartavțev de uscare rapidă a cărămizilor în uscătorii naturale. Prin aplicarea acestei metode, ciclul de uscare a cărămizilor se reduce în medie cu 5 zile, iar cuptoarele pot fi aprovizionate continuu cu cărămizi uscate necesare așezării pentru ardere. Cu toate aceste rezultate, trebuie însă arătat că sarcinile de plan pe cel de-al doilea trimestru al anului în curs la produsele semifabricate și finite n-au fost îndeplinite. La fabrica «6 Martie» din Zalău planul de producție a fost realizat la produse semifabricate în proporție de 62,6 la sută, iar la produse finite de numai 38,6 la sută. La fabrica «Progresul» tot din Zalău, sarcinile de plan pe aceeași perioadă au fost realizate în proporție de abia 28,7 la sută la produsele semifabricate și de 48 la sută la cele finite. Pe întreprindere planul trimestrial de producție la cărămizi și țigle a fost realizat la produse semifabricate în proporție de 55,4 la sută, iar la produse finite de 57,1 la sută. Una din cauzele principale care a determinat neîndeplinirea planului de producție este slaba organizare a muncii, slaba preocupare pentru introducerea de măsuri tehnico-organizatorice. O serie de echipe de lucru sunt incomplete. Uneori se ivesc defecțiuni la mașini, care nu sunt reparate vreme îndelungată. Așa, de exemplu, la fabrica «Progresul» din Zalău din cauza unor defecțiuni de reglare, masa automată de tăiere a cărămizilor nu funcționează de aproape două luni de zile. Sunt apoi lipsuri și în ce privește manipularea cărămizilor. Câteodată cărămizile sunt neglijent așezate pe cărucioare, ceea ce face ca procentul de rebuturi să depășească pe cel admis. Din cauza proastei întrețineri a liniilor decauville, un însemnat număr de cărămizi se deplasează înainte de a ajunge la ardere. Căptușeala cuptorului de la fabrica «6 Martie» are încă crăpături, ceea ce împiedică buna desfășurare a procesului de ardere. Din cauza neînchiderii ermetice a gurilor de alimentare cu combustibil a cuptoarelor de la fabricile «6 Martie» și «23 August» se depășește cu peste 100 grame consumul specific de combustibil pentru fiecare cărămidă arsă. Lipsa de supraveghiere și proasta dirijare a focului duc adesea la supraarderea unor cărămizi, la scoaterea unor produse necorespunzătoare. Datorită în bună parte lipsei a circa 50.000 bucăți rame de dimensiunile indicate de STAS,planul de producție la țigle n-a putut fi îndeplinit. Tovarășa Szilágyi Ana, șefă de echipă la presa de țiglă a fabricii «23 August», și alte muncitoare au arătat în cadrul consfătuirilor de producție că, dacă ar avea rame suficiente, ar putea produce însemnate cantități de țiglă peste plan. Cu toate acestea, serviciul tehnic al întreprinderii n-a făcut nimic în această direcție nicit și azi se folosesc rame cu vechile dimensiuni. O parte din muncitorii care efectuează lucrări în condiții speciale, printre care și cărămidarii arzători, trebuie să primească zilnic 500 grame^lapte. Cu toate acestea, în cursul trimestrului II cantitățile de lapte cuvenite muncitorilor n-au fost date zilnic, ci doar la sfîrșitul trimestrului. In cartierul fabricilor din Zalău, unde locuiesc majoritatea muncitorilor, se tărăgănează încă de multă vreme înființarea unui magazin alimentar. Aceasta ar scuti muncitorii să facă «plimbări» de un kilometru sau chiar mai mult pînă la cel mai apropiat magazin din oraș. Neîndeplinirea planului la fabricile de cărămidă se explică în parte și prin faptul că in ultima vreme a scăzut grija pentru creșterea de noi cadre calificate. In prezent, la fabrici se simte nevoia de muncitori calificați. Dar calificarea muncitorilor se desfășoară in mod neorganizat. Mai mult chiar, anul acesta conducerea întreprinderii n-a făcut totul pentru a asigura numărul de muncitori necesari bunei desfășurări a procesului de producție. Aceste lipsuri se datoresc, în parte, îndrumării slabe și controlului tehnic necorespunzător. Tovarășul Banhidi Ștefan, conducătorul tehnic al întreprinderii, inginerul Verșcovschi Boris, șeful serviciului de producție, precum și directorul întreprinderii, tovarășul Hartman Ștefan, n-au luat din timp toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a asigura îndeplinirea ritmică a planului de producție la fabricile de cărămidă. In fabricile de cărămidă nu este o preocupare pentru extinderea experienței înaintate. Din rîndurile muncitorilor mai mulți au devenit fruntași în muncă, ca Szabó Ștefan, Ciorbă Vasile, Pop Ana și alții, care reușesc lună de lună să-și îndeplinească sarcinile de producție. Comitetul de întreprindere (președinte tov. Marian Vasile) nu se preocupă însă de popularizarea lor, de extinderea experienței dobîndite de ei, întrecerea socialistă a căpătat în ultima vreme un caracter formal. Nu se urmărește felul cum își duce la îndeplinire angajamentele luate fiecare echipă și fiecare muncitor aflat in întrecere. Nu s-a sfăruit nici asupra educării muncitorilor în spiritul atitudinii socialiste față de muncă. La fabricile «6 Martie» și «Progresul», unii muncitori, întreținînd discuții inutile între ei, își creează timpi morți în producție. Nu s-a arătat că aceste abateri au repercursiuni atît asupra îndeplinirii planului de producție cît și asupra cîștigului mediu realizat de ei personal. Organizația de partid (secretar tov. Moigrădean Vasile), în cursul trimestrului II a analizat o singură dată activitatea secțiilor de producție. In raportul prezentat cu această ocazie nu s-a vorbit nimic despre fabricile de cărămidă. Biroul organizației de bază nu s-a preocupat de instruirea agitatorilor și de activitatea gazetelor de perete. Ca urmare, munca de agitație politică se desfășoară la un nivel scăzut. Activitatea fabricilor de cărămidă poate și trebuie să fie îmbunătățită. Pentru aceasta conducerea întreprinderii, comitetul sindical și organizația de partid trebuie să ia de îndată măsurile cele mai potrivite pentru lichidarea lipsurilor existente în vederea îndeplinirii ritmice a planului de producție la toți indicii. M. Gavrilă DRUM NOU Chemare la întrecere Noi, pionierii, școlarii și cadrele didactice de la Școala elementară de 7 ani din Crasna, animați de dorința de a întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări în muncă, chemăm la întrecere pe toți pionerii, școlarii și cadrele didactice de la școlile elementare din raionul Zalău, cu următoarele obiective : 1. Vom organiza o brigadă artistică de agitație, care va prezenta cinci programe la arii, însoțite de conferințe S. R S. C. 2. Vom confecționa lozinci și foto-montaje pentru fiecare arie din comună. 3. Vom sprijini secția librărie a cooperativei din Crasna în organizarea de standuri de cărți la arii, care să conțină între 30 și 100 cărți și broșuri. De asemenea, vom face recenzia unei cărți. 4. In vederea procurării unui aparat de radio pentru școală, vom strînge spice de grîu de pe miriști, din care să rezulte cel puțin 100 kg. grîu boabe, vom aduna 5 kg. diferite plante medicinale și vom colecta 500 kg. fier vechi. 5. Vom asigura participarea a cel puțin 20 elevi la concursul „Tinerilor grădinari și pomicultori". 6. Vom asigura funcționarea în cît mai bune condițiuni a cursurilor de alfabetizare. 7. In vederea îndeplinirii planului de abonamente la ziare și reviste vom ajuta factorilor poștali la colectarea de noi abonamente și vom populariza în rîndurile țăranilor muncitori conținutul diferitelor ziare și reviste. 8. Vom întocmi și termina în cît mai bune condițiuni evidența copiilor de vîrstă școlară, în vederea cuprinderii lor în planul de școlarizare 9. Vom cuprinde în clasa a V-a cel puțin 80 la sută din elevii absolvenți a patru clase elementare din satele aparținătoare comunei. 10. Ne vom îngriji ca pînă la 4 august să terminăm reparațiile localurilor de școală și ale internatelor. 11. Folosind mijloacele locale vom repara mobilierul școlii și materialul didactic, Crasna, 19 iulie 1955, Directorul școlii, Resp. grup. sind., Instr. sup. pionieri, Fazakas Ioan Pordea Vasile Pop Stela SFATUL MEDICULUI Cum se pot preveni accidentele în campania de recoltare Oamenii muncii de pe ogoare se folosesc de mașini și unelte, care le ușurează munca, le execută lucrări de bună calitate și într-un timp scurt, le asigură obținerea de recolte bogate. Se poate întîmpla ca, din neglijență sau nepăsare, să nu se mînuiască cu toată atenția mașinile și uneltele, să nu se respecte măsurile de protecție sau să nu se folosească dispozitivele de protecție la mașini, la roți dințate sau la curele de transmisie. Cît de ușor se poate produce un accident dacă-ți scapă mîna printre roți sau ți se prinde haina. Cu cîtă ușurință se pot ivi accidente la mașinile de tocat nutrețurile dacă nu știm cum să le folosim. Chiar în gospodăria noastră se pot întîmpla accidente dacă lăsăm materialele și uneltele de lucru în nerînduială. O mișcare greșită, nesăbuită, și ne putem tăia în coasa zvîrlită la întîmplare în calea noastră, ne putem răni în dinții greblei sau ai furcii puse la nimereală în mijlocul curții etc. De aceea este bine să știm cum să ne ferim de aceste accidente. Mașinile și uneltele care se folosesc pentru munca cîmpului sînt prevăzute cu dispozitive de siguranță și de protecție. Dacă nu se respectă indicațiile tehnice privitor la folosirea mașinilor, se pot produce accidente. De aceea, este foarte important ca directorul gospodăriei agricole de stat, al S.M.T.-ului, sau președintele gospodăriei colective, brigadierii și tractoriștii, să poarte o grijă deosebită pentru ca dispozitivele de protecție să fie în bună stare. Este de datoria fiecărui muncitor ca înainte de începerea lucrului să controleze mașinile și dispozitivele lor de protecție. Pentru a evita accidentele, mașinile trebuie prevăzute cu apărători la roțile dințate, la axe, la curelele de transmisie. Dacă apărătorile se strică, ele trebuiesc reparate imediat. Cînd se fac reparații la mașini, fie ele chiar mici, întotdeauna e bine să fie oprite mai întîi din mers. Muncitorii care lucrează în timpul treierișului la batoză vor purta ochelari de protecție, care să le ferească ochii de praf și de pleavă. Coșarii de la batoză trebuie să fie atenți să nu-și prindă mîinile, picioarele etc., în angrenajele batozei. Aceste accidente pot fi înlăturate printr-o poziție corectă a corpului și mîinilor. La ariile electrificate, necunoscătorii să nu umble la cabluri sau la instalațiile electrice. Țărăncile muncitoare care lucrează în apropierea batozei să-și lege părul cu o basma, pentru a nu fi prins la roțile dințate ale batozei sau la curelele de transmisie, începerea și încetarea lucrului la ariile de treier să fie anunțate prin semnale de fluier, sirenă etc. Oameni ai muncii de pe ogoare ! învățați să vă apărați de accidente, folosind dispozitivele de protecție, salopetele, ochelarii de protecție ! Fiți atenți cînd reparați uneltele și mașinile, cînd lucrați cu ele ! Dr. V. Udrese« Nr. 214 Pe urmele materialelor publicate „Să intensificăm ritmul de colectare a cărnii și laptelui“ In articolul cu titlul de mai sus, publicat în „Drum Nou“ nr. 210, au fost criticate unele sfaturi populare comunale și organele de colectare pentru slaba muncă desfășurată în colectarea cărnii și laptelui. De asemenea, a fost criticată activitatea responsabililor , centrelor și punctelor de strîngere a laptelui din comunele Dobrin și Crișeni pentru neîngrijirea localurilor în care lucrează, precum și a responsabillor din comunele Coșeii și Borla, care tărăgănează achitarea laptelui colectat sau amină cu plata pe țăranii muncitori. Socotind justă critica adusă, în scrisoarea de răspuns adresată ziarului nostru, împuternicitul raional al Ministerului Colectărilor ne face cunoscut că sau luat măsuri pentru îmbunătățirea muncii de colectare a cărnii și laptelui în comunele Șamșud, Dioșod și Crișeni. Astfel, colectivul de conducere a analizat activitatea agenților colectori din comunele Șamșud și Crișeni și a numit un nou agent colector în comuna Dioșod. Inspectorul Gordean Sigismund a primit sarcina de a sta mai mult timp în comuna Dioșod pentru a ajuta noul agent colector în muncă, iar inspectorul Olaru Gheorghe în comuna Crișeni pentru a aduce la zi ritmul de colectare a cotelor de carne și lapte. In comuna Șamșud s-a organizat, în ziua de 17 iulie a. c., o acțiune de colectare a cărnii și laptelui. Sfatul popular al comunei Borla ne-a înștiințat că a luat măsuri ca agentul colector să fie ajutat și controlat în muncă, iar Bone G. Alexandru, responsabilul centrului de smîntînire a laptelui, pentru lipsurile avute în activitatea sa, a fost înlocuit și obligat să achite la zi drepturile bănești cuvenite țăranilor muncitori. Sanepidul raional arată că, în urma controlului efectuat de organele sale de teren, a constatat justețea criticii aduse în ziar și a închis, până la recondiționarea și amenajarea lui, localul punctului de stringere și prelucrare a laptelului din comuna Crișeni. Ca urmare, în decurs de o săptămână localul a fost amenajat, potrivit destinației pe care o are și centrul de smintinire a laptelui și-a reluat activitatea. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICĂ au apărut: CINCINAT SIRBU: Să stringem fără pierderi rodal bogat al holdelor 48 pag. 65 bani PETRU VINTILA: Predăm cotele la timp, pentru înflorirea patriei, pentru apărarea păcii 40 pag. 40 bani S. MANEA: Foloasele comertului de intîmpinare 40 pag. 40 bani MIRCEA BRĂNEANU. Stațiunile de mașini și tractoare pîrghie importantă în lupta pentru recolte bogate. Colecția „Din experiența muncii de partid“ 64 pag. 95 bani