Drum Nou, octombrie 1952 (Anul 9, nr. 2432-2459)

1952-10-14 / nr. 2443

Proletari din toate ţările uniţi-va* ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL, REGIUNEA STALIN Anul IX, Nr. 2443 Marţi, 14 Octombrie 1952 pagini 20 bani înscrierile în listele electorale o datorie de cinste Legea electorală întocmită pe baza noii Constituţii, a R.P.R., consfin­ţeşte dreptul de a alege fiecărui cetă­ţean al Republicii Populare Române care a împlinit vârsta de 13 ani, fără deosebire de rasă sau naţionali­tate, sex, religie, grad de cultură, pro­fesiune sau durata domiciliului. Fie­care din articolele Legii electorale este o expresie vie a caracterului adânc de­mocratic al­­regimului nostru de demo­craţie populară şi a măreţelor libertăţi de care se bucură poporul muncitor, bazată pe caracterul adânc democratic fal statului nostru consfinţit în noua Constituţie a R.P.R. Legea electorală arată că dreptul de a fi ales îi este acordat fiecărui cetăţean al Republi­cii Populare Române, care a împlinit 23 de ani, precum şi faptul că orga­nizaţiile oamenilor muncii de la noi, sin­dicatele profesionale, cooperativele, or­ganizaţia Uniunii Tineretului Muncitor, a Femeilor, a minorităţilor naţionale şi a organizaţiilor Partidului Muncito­resc Român, au dreptul de a-şi propune candidaţii lor pentru a fi aleşi în Ma­rea Adunare Naţională. Propunerile de candidaţi stabileşte legea electorală pot fi făcute de adunările oamenilor muncii pe întreprinderi, instituţii, gos­podării de stat, S.M.T., gospodării co­lective, comune şi sate şi de către mi­litari pe unităţi sau servicii militare. Legea electorală, stabileşte că alege­rile se fac prin vot universali, egal, di­rect şi secret, asigurând dreptul la vot tuturor oamenilor muncii care au îm­plinit vârsta de 18 ani şi sunt cetăţeni ai Republicii Populare Române. Legea elector­ală nu dă dreptul la vot duşmanilor de moarte ai libertăţilor poporului nostru muncitor, elementelor exploatatoare, foşti fabricanţi şi me­şteri, foşti mari comercianţi, bancheri şi chiaburi, proprietari ai întreprinderi­lor particulare şi ai micilor întreprin­deri nenaţionalizate, bazate pe exploata­rea muncii salariate. Deasemeni, nu au dreptul de a alege şi de a fi a­­leşi elemente care au fost con­damnate pentru crime de război, sau crime împotriva umanităţii şi a păcii între popoare. Legea electorală oglindeşte deosebi­rea fundamentală ce există în sistemul electoral din ţările cu democraţie popu­lară şi caracterul lui adânc democra­tic faţă de legile electorale din ţările capitaliste, unde acestea sunt făcute numai pentru a servi intereselor ex­ploatatorilor, ale marilor magnaţi, ban­cheri şi moşieri, care prin diferite vicleşuguri duce în eroare poporul. Campania electorală în ţările capitaliste este o adevărată schingiuire pentru massele largi ale celor ce muncesc. Femeile, tineretul, minorităţile naţio­nale din aceste ţări nu au dreptul la vot. Poporul nostru nu va uita niciodată campaniile electorate ale regimurilor burghezo-moşiereşti care însemnau o adevărată prigoană asupra libertăţilor poporului nostru muncitor. Bancherii şi moşierii în goana lor după jefuirea ţării foloseau cele mai josnice mij­loace pentru a-şi asigura voturile. Bă­taia, schingiuirea, excluderea unor sate şi comune, falsificarea voturilor, corupţia, arestarea celor mai buni fii ai clasei muncitoare, erau metode prin care regimul burghezo-moşieresc îşi a­­sigura voturile în parlamentul ţării burghezo-moşiereşti. Legea electorală întocmită pe baza noii noastre Constituţii vine să dove­dească inea odată caracterul profund democratic al regimului nostru de de­mocraţie populeră. Pentru mobilizarea masselor largi în campania electorală şi înscrierea lor in listele electorate, un «MtUdeosftel de a fiecărui cetăţean important îl au agitatorii care trebuesc selecţionaţi din rândurile acelora care au muncit bine în perioada desbaterii şi prelucrării proiectului noii Constitu­ţii. In această direcţie, este necesar ca comitetele de partid să asigure o te­meinică pregătire a lor pentru desbate­­rea în rândul oamenilor muncii din u­­zine, fabrici şi de pe ogoare a ra­portului tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej şi a legii electorate care tre­­bue să fie cunoscute de fiecare om al muncii din ţara noastră. Organizaţiile de partid trebue să asi­gure fiecărui agitator un sector de activitate pentru lămurirea oamenilor muncii în această campanie, reparti­­zându-i pe numere de străzi, pe co­­mune şi sate, în fabrici şi instituţii pen­­t­u a mobiliza massele largi populare cu drept de vot de a se înscrie în lis­tele electorate. In această muncă tre­buesc angrenaţi şi agitatorii U.T.M., U.F.D.R., Frontul Plugarilor şi a ce­lorlalţi agitatori ai organizaţiilor de massă pentru a desfăşura o largă mun­că politică în vederea lămuririi fie­cărui cetăţean cu drept de vot de ne­cesitatea înscrierii în listele electorale. Folosind cele mai bune mijloace de agitaţie, pe baza măsurilor organiza­torice luate de comitatul executiv al sfatului popular al oraşului Sibiu, nu­mai în primele zile sau înscris 2100 cetăţeni cu drept de vot la centrul din str. 1 Mai din Sibiu. In satul Fişer din corn­una Rupea, 99% din ţăranii muncitori s’au prezentat la sfatul popular pentru a controla dacă au fost înscrişi în liste­le electorale. Primii care au venit să controleze dacă au fost trecuţi în lis­tele electorale au fost colectivistul Gherghel Friederic, ţăranul muncitor Matei Gheorghe, şi alţi. In comuna Rupea peste 50 la sută din cetăţeni au venit să controleze dacă au fost tre­cuţi în listele electorale. Asemenea e­­xemple, găsim şi în comuna Beia unde 474 de cetăţeni cu drept de vot au venit să controleze dacă au fost trecuţi în listele electorale. In vederea înscrierii cetăţenilor în listele electorale, un rol deosebit de im­portant îl au comitetele executive, ale sfaturilor populare, raionale, orăşe­neşti şi comunale, care trebue să în­tocmească listele de înscriere a alegă­torilor. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Stalin munceşte­­ încă slab în legătură cu înscrierea ce­tăţenilor cu drept de vot în listele electorale. Acefeş lucru putem spune despre munca sfatului popular al ra­ionului Stalin, care daasemenea tărăgă­nează înscrierea alegătorilor în lis­tele electorate. Abia in ultimul timp s’a gândit tov. Stupu Gh., preşedintele sfatului popular raional şi tov. Bálint loan, secretarul sfatului popular să treacă la instruirea secretarilor sfatu­rilor populare comunale asupra felului cum trebuesc întocmite listele de alegători. Comitetul Executiv al sfa­tului popular al raionului Stalin, trebue să lichideze de urgență cu această lipsă, trecând imediat la desfăşurarea ■unei largi munci politice şi organiza­torice, asigurând fiecărui cetăţean cu drept de vot înscrierea în listele elec­torale, respectând întocmai termenele prevăzute de legea electorală. Da­toria fiecărui cetăţean al patriei noas­tre cu drept de vot este acela de a trece pe la sfaturile populare, pe la cen­trele de înscri­ere şi d­e a controla da­că au fost înscrişi cei listate electorate. Campania electorală trebue să con­strue un nou prilej de intensificare a eforturilor oamenilor muncii din fabrici şi de pe ogoare pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcin­ilor care ne stau în față. In interiorul ziarului . * Primii înscriși în listele de alegă­tori (pag. 2). * Cadrele didactice din comuna Sirmia desfășoară o rodnică activitate (pag 2). * Alegerea noului comitet­­ de luptă pentru­­pace la „Drapelul Roșu” (pag. 2). * Scrisoarea muncitorilor de la uzinele „Sovromtractor” către colectivul de muncitori dela uzinele de tractoare din oraşul Stalingrad (pag. 2). * Lista circumscripţiilor electorale din regiunea noastră (pag. 3). * Regiunea Autonomă Maghiară frun­taşă pe ţară la însămânţări (pag. 3). * Cum s’a desfăşurat şedinţa de­­in­structaj la F.D.P. Oraşul Stalin (pag. 3). * Congresul partizanilor păcii din ţările Asiei şi zona Pacificului (pag. 4). * Mişcarea de protest din Franţa îm­potriva terorii poliţieneşti (pag. 4). Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice dimineaţa zilei de 10 Octombrie Şedinţa din MOSCOVA 11 (Agerpres). _ TASS transmite: La 10 Octombrie Congresul al XIX- lea al P.C. (b) al U.R.S.S. şi-a conti­nuat lucrările. Şedinţa de dimineaţă se deschide sub preşedinţia lui Baghirov. Congresul trece la discutarea punctului 4 de pe ordinea sa de zi: „Modificări în Statutul P.C. (b) al U.R.S.S.”. Se dă cuvântul pentru raport lui N. S. Hruşciov, secretar al P.C.al P.C. (b) al U.R.S.S. Congresul întâmpină pe N. S. Hruşciov cu aplauze furtunoase şi prelungite. Succesele pe care le are ţara noastră, a spus N. S. Hruşciov, au fost repur­tate datorită faptului că partidul a dus neobosit o mare muncă organizatorică în­ rândurile masselor pentru traducerea în viaţă a genialelor indicaţii staliniste. Munca organizatorică a partidului a unit într’un tot şi a îndrumat toate e­­forturile oamenilor sovietici în anii grei ai războiului, spre ţelul comun, spre înfrângerea duşmanului, iar în pe­rioada de după război spre refacerea rapidă şi dezvoltarea continuă a eco­nomiei naţionale, spre îndeplinirea cu­ succes a planurilor construcţiei comu­niste. Acum, când poporul sovietic desfă­şoară cu o nouă energie lupta pentru traducerea în viaţă a măreţului pro­gram de lucrări pentru construirea so­cietăţii comuniste, a spus N. S. Bruş­­ciov, creşte din ce în ce mai mult rolul călăuzitor şi organizator al parti­dului comunist, importanţa activităţii lui organizatorice şi ideologiei-educa­­tive. Sarcinile care trebue să le îndepli­nim ridică în faţa organizaţiilor de partid, în faţa tuturor comuniştilor, ce­rinţe şi mai mari, care trebue să fie ţinute în seamă în practica muncii de partid şi a construcţiei de partid. Partidul­­nostru, a spus în continuare N.S. Hruşciov, perfecţionează perma­nent metodele sale de muncă, schimbă formele construcţiei de partid în func­ţie de situaţie şi de noile sarcini. De la Congresul al XVIII-lea, partidul s’a îmbogăţit cu o nouă experienţă a construcţiei de partid, care trebue să fie oglindită în Statutul partidului. Trebue deasemenea să se ţină seamă de­­ faptul că unele puncte din Statutul a­doptat de Congresul trecut s’au înve­chit. In legătură cu aceasta, este ne­cesar să se facă complectări şi modifi­cări la Statutul partidului. In continuare, N. S. Hruşciov a tre­cut la fundamentarea modificărilor şi complectărilor concrete care au fost prezentate de C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. spre aprobare Congresului al XIX-lea şi care, până la Congres, au fost dezbătute de întregul partid. Statutul partidului supus spre adop­tare Congresului, a spus N. S. Hruş­ciov, este un document cu o uriaşă for­ţă organizatorică şi mobilizatoare. EI va constitui un mijloc important pen­tru întărirea educării ideologice a co­muniştilor, a cadrelor de partid şi de stat în spiritul leninismului, al dezvol­tării continue a democraţiei interne de partid, al criticii şi autocriticii. Statu­tul ridică la un nivel nou, superior, munca organizatorică a partidului. N. S. Hruşciov şi-a încheiat rapor­tul cu cuvintele: Trăiască puternicul partid comunist care conduce ferm­­poporul sovietic spre noi victorii, spre triumful comunismu­lui! Trăiască înţeleptul conducător al partidului şi al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre, tovarăşul Stalin! Congresul întâmpină aceste cuvinte cu aplauze furtunoase, prelungite. Toţi se ridică în picioare. La discuţiile în jurul raportului lui N. S. Hruşciov „Modificări în Statutul P.C. (b) al U.R.S.S.”, primul ia cu­vântul M. F. Skiriatov (Moscova). Sub steagul lui Lenin, sub conducerea tova­răşului Stalin, a spus M. F. Skiriatov, partidul comunist a străbătut un drum măreţ de luptă şi victorii şi, pe baza succeselor dobândite, şi-a pus ca prin­cipală sarcină a activităţii sale­­ con­struirea societăţii comuniste. Trecerea de la socialism la comunism ridică în faţa membrilor de partid ce­rinţe înalte. Ele sunt expuse în pro­iectul Statutului partidului, al cărui creator este tovarăşul Stalin. Statutul modificat cere creşterea spiritului de răspundere al tuturor membrilor de partid pentru cauza partidului, pentru înfăptuirea hotărârilor lui. El ridică la o şi mai mare înălţime titlul de mem­bru de partid şi însemnătatea membru­lui partidului­­comunist. In Statut sunt expuse cu cea mai mare claritate înal­tele îndatoriri ale comunistului şi se stabileşte în mod precis cine poate fi în rândurile partidului. Principala sarcină a tuturor organi­zaţiilor de partid constă în întărirea prin toate mijloacele a controlului de partid, controlul asupra îndeplinirii hotărîrilor luate, desfăşurarea criticii şi autocriti­cii, întărirea disciplinei de partid şi de stat. In continuare M. F. Skiriatov a vor­bit despre marea însemnătate a unei atitudini atente faţă de scrisorile şi ce­rerile adresate organizaţiilor­­de partid. El a citat cazuri de procedare greşita în examinarea scrisorilor şi cererilor, cazuri de gâtuire a criticii. Prin toate mijloacele trebue apăraţi acei oameni care ajută la descoperirea lipsurilor. Totodată calomniatorii trebue să fie de­mascaţi şi aspru pedepsiţi. Partidul nostru, a spus în încheiere M. F. Skiriatov este unit, închegat, monolit ca niciodată. El înaintează ferm ,pe calea stalinistă a construirii societăţii comuniste. Congresul este salutat de secretarul general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Francez, Maurice Tho­­nez. Conducătorul poporului francez este întâmpinat cu aplauze furtunoase, prelungite. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, Maurice Thorez transmite Congresului al XIX- lea, poporului sovietic, marelui Stalin, un salut fierbinte de luptă. Construirea victorioasă a societăţii comuniste de către poporul sovietic, a spus el, tre­zeşte admiraţia fiilor comunarzilor din 1871. Maurice Thorez a exprimat sen­timentele de profundă recunoştinţă ale oamenilor muncii din Franţa faţă de poporul sovietic, care­­în Marele Război pentru Apărarea Patriei a salvat Franţa şi întreaga omenire de înrobirea fas­cistă. Oamenii muncii din Franţa ştiu, a spus el, că patriei voastre socialiste, în virtutea orânduirii ei economice şi so­ciale, îi este străină orice tendinţă de agresiune, că ea este bastionul de ne­clintit al păcii în Europa şi în lumea întreagă. Milioane şi milioane de cam­­(Continuare în pag. 3­ a) Brigada complexă de economii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la uzinele „Steagul Roşu“ îşi păstrează tradiţia de brigadă fruntaşă In cinstea Congresului al XIX-lea al Pa­rtidulu Comunist (b) al U.R.S.S., muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile, fabricile şi uzinele din regiunea noastră au depus eforturi spo­rite pentru realizarea a cât mai multe economii, prin reducerea­­cheltuiel­­ilor inutile, o mai bună folosine a mate­riilor prime şi a materialelor şi printr’o luptă hotărîtă împotriva trebuturilor şi deşeurilor. Aşa de «pildă, brigada complexă de economii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de­la fabrica de rulmenţi uzinele „Stea­gul Roşu“, formată din tineri şi vârst­nici şi-a luat angajamentul ca în cinstea celui de al XIX-l­ea Congres al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S., să facă economii de materiale în va­loare de 58.000 tei, înţelegând marea însemnătate a lup­tei pentru cât mai multe, economii la producţie, membrii brigăzii la frunte ca comuniştii au reuşit prifrtr’o bună or­ganizare a muncii, «prin punerea în «va­loare a rezervelor interne din cadrul fabricii de rulmenţi să facă economii în valoare de 93.477 lei, depaşindu-şi , un molt simţitor «angajamentul luat. A­tenţia pe care «membrii brigăzii o acor­dă luptei pentru economi«, se obser­vă deasemeni în faptul că fiecare membru din brigadă are contul său individual de economii unde îşi înre­gistrează zilnic toate economiile rea­lizate. Ei îşi îmbogăţesc aceste con­turi prin a­pl­carea metodelor sovietice de lucru care «constitue ,cheză«şia suc­­ceselor noastre «pe drumul construirii socialismului. Pentru obţinerea acestor rezultate s’a «evidenţiat în «mod deosebit «res­ponsabilul brigăzii, stahanovistul Dro­­botă Aurelian, care s’a preocupat în­deaproape pentru activizarea «membri­­«lor brigăzii «în lupta «pentru obţinerea de economii cât mai mari. Deasemeni s’a evidenţiat în «mod deosebit staha­­novistul Cojan­i«a«colo. In cinstea’Con­gresului al XIX-lea al P.C. (b) «al U.R.S.S. el a reuşit să aibă cel mai bo­gat cont de economii, care se «ridică la suma de 7561 lei. Acest succes el l-a obţinut prin recuperarea de mate­riale «prin studierea planului de ope­raţii. Astfel studiind planul de operaţii la car,ca«se a «reuşit să econo«mise­ască o î.o5en*tra«tă cantitate de materiale, la a­celaş timp el ajută şi pe ceilalţi to­varăşi din brigadă spre a-şi îmbogăţi conturile de economii. In urma muncii depuse în cadrul bri­găzii el a fost propus ca responsabil al grupei Nr. 1 din brigadă. Succese deosebite în lupta pentru economii a obţinut deasemeni şi tov. Tamraboli A­­dehno, şeful «secţiei scul­ar­ie, care face p­a­rte din grupa IlI-a a brigăzii. Această grupă «până «nu de mult a fost codaşă. Prin întărirea disciplinei în muncă, «prin «aplicarea pe scară largă a cât mai multe «metode sovietice, as­tăzi această grupă se «numără «printre grupele «fruntaşe «ale brigăzii. Ei ştiu că astăzi nu mai lucrează pentru exploa­tatori ci pen­t­ru «fericirea lor şi a fa­miliilor «lor pentru marea familie a po­porului muncitor şi «acea­stă conştiinţă te dă un imbold şi mai mare în mun­că. Ei sunt conştienţi că pe măsură ce dobândesc noi succese în­­muncă, creşte şi «puterea de cumpărare a salariului real se ridică şi nivelul de trai­­al oa­menilor muncii, astfel viaţa va deveni din ce în ce mai bună, mai veselă şi mai bogată în Republica Populerră Ro­mână. LACĂT li S4J COeiSTAfffiBlN

Next