Drum Nou, octombrie 1952 (Anul 9, nr. 2432-2459)
1952-10-14 / nr. 2443
Proletari din toate ţările uniţi-va* ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL, REGIUNEA STALIN Anul IX, Nr. 2443 Marţi, 14 Octombrie 1952 pagini 20 bani înscrierile în listele electorale o datorie de cinste Legea electorală întocmită pe baza noii Constituţii, a R.P.R., consfinţeşte dreptul de a alege fiecărui cetăţean al Republicii Populare Române care a împlinit vârsta de 13 ani, fără deosebire de rasă sau naţionalitate, sex, religie, grad de cultură, profesiune sau durata domiciliului. Fiecare din articolele Legii electorale este o expresie vie a caracterului adânc democratic alregimului nostru de democraţie populară şi a măreţelor libertăţi de care se bucură poporul muncitor, bazată pe caracterul adânc democratic fal statului nostru consfinţit în noua Constituţie a R.P.R. Legea electorală arată că dreptul de a fi ales îi este acordat fiecărui cetăţean al Republicii Populare Române, care a împlinit 23 de ani, precum şi faptul că organizaţiile oamenilor muncii de la noi, sindicatele profesionale, cooperativele, organizaţia Uniunii Tineretului Muncitor, a Femeilor, a minorităţilor naţionale şi a organizaţiilor Partidului Muncitoresc Român, au dreptul de a-şi propune candidaţii lor pentru a fi aleşi în Marea Adunare Naţională. Propunerile de candidaţi stabileşte legea electorală pot fi făcute de adunările oamenilor muncii pe întreprinderi, instituţii, gospodării de stat, S.M.T., gospodării colective, comune şi sate şi de către militari pe unităţi sau servicii militare. Legea electorală, stabileşte că alegerile se fac prin vot universali, egal, direct şi secret, asigurând dreptul la vot tuturor oamenilor muncii care au împlinit vârsta de 18 ani şi sunt cetăţeni ai Republicii Populare Române. Legea electorală nu dă dreptul la vot duşmanilor de moarte ai libertăţilor poporului nostru muncitor, elementelor exploatatoare, foşti fabricanţi şi meşteri, foşti mari comercianţi, bancheri şi chiaburi, proprietari ai întreprinderilor particulare şi ai micilor întreprinderi nenaţionalizate, bazate pe exploatarea muncii salariate. Deasemeni, nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi elemente care au fost condamnate pentru crime de război, sau crime împotriva umanităţii şi a păcii între popoare. Legea electorală oglindeşte deosebirea fundamentală ce există în sistemul electoral din ţările cu democraţie populară şi caracterul lui adânc democratic faţă de legile electorale din ţările capitaliste, unde acestea sunt făcute numai pentru a servi intereselor exploatatorilor, ale marilor magnaţi, bancheri şi moşieri, care prin diferite vicleşuguri duce în eroare poporul. Campania electorală în ţările capitaliste este o adevărată schingiuire pentru massele largi ale celor ce muncesc. Femeile, tineretul, minorităţile naţionale din aceste ţări nu au dreptul la vot. Poporul nostru nu va uita niciodată campaniile electorate ale regimurilor burghezo-moşiereşti care însemnau o adevărată prigoană asupra libertăţilor poporului nostru muncitor. Bancherii şi moşierii în goana lor după jefuirea ţării foloseau cele mai josnice mijloace pentru a-şi asigura voturile. Bătaia, schingiuirea, excluderea unor sate şi comune, falsificarea voturilor, corupţia, arestarea celor mai buni fii ai clasei muncitoare, erau metode prin care regimul burghezo-moşieresc îşi asigura voturile în parlamentul ţării burghezo-moşiereşti. Legea electorală întocmită pe baza noii noastre Constituţii vine să dovedească inea odată caracterul profund democratic al regimului nostru de democraţie populeră. Pentru mobilizarea masselor largi în campania electorală şi înscrierea lor in listele electorate, un «MtUdeosftel de a fiecărui cetăţean important îl au agitatorii care trebuesc selecţionaţi din rândurile acelora care au muncit bine în perioada desbaterii şi prelucrării proiectului noii Constituţii. In această direcţie, este necesar ca comitetele de partid să asigure o temeinică pregătire a lor pentru desbaterea în rândul oamenilor muncii din uzine, fabrici şi de pe ogoare a raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a legii electorate care trebue să fie cunoscute de fiecare om al muncii din ţara noastră. Organizaţiile de partid trebue să asigure fiecărui agitator un sector de activitate pentru lămurirea oamenilor muncii în această campanie, repartizându-i pe numere de străzi, pe comune şi sate, în fabrici şi instituţii pentu a mobiliza massele largi populare cu drept de vot de a se înscrie în listele electorate. In această muncă trebuesc angrenaţi şi agitatorii U.T.M., U.F.D.R., Frontul Plugarilor şi a celorlalţi agitatori ai organizaţiilor de massă pentru a desfăşura o largă muncă politică în vederea lămuririi fiecărui cetăţean cu drept de vot de necesitatea înscrierii în listele electorale. Folosind cele mai bune mijloace de agitaţie, pe baza măsurilor organizatorice luate de comitatul executiv al sfatului popular al oraşului Sibiu, numai în primele zile sau înscris 2100 cetăţeni cu drept de vot la centrul din str. 1 Mai din Sibiu. In satul Fişer din cornuna Rupea, 99% din ţăranii muncitori s’au prezentat la sfatul popular pentru a controla dacă au fost înscrişi în listele electorale. Primii care au venit să controleze dacă au fost trecuţi în listele electorale au fost colectivistul Gherghel Friederic, ţăranul muncitor Matei Gheorghe, şi alţi. In comuna Rupea peste 50 la sută din cetăţeni au venit să controleze dacă au fost trecuţi în listele electorale. Asemenea exemple, găsim şi în comuna Beia unde 474 de cetăţeni cu drept de vot au venit să controleze dacă au fost trecuţi în listele electorale. In vederea înscrierii cetăţenilor în listele electorale, un rol deosebit de important îl au comitetele executive, ale sfaturilor populare, raionale, orăşeneşti şi comunale, care trebue să întocmească listele de înscriere a alegătorilor. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Stalin munceşte încă slab în legătură cu înscrierea cetăţenilor cu drept de vot în listele electorale. Acefeş lucru putem spune despre munca sfatului popular al raionului Stalin, care daasemenea tărăgănează înscrierea alegătorilor în listele electorate. Abia in ultimul timp s’a gândit tov. Stupu Gh., preşedintele sfatului popular raional şi tov. Bálint loan, secretarul sfatului popular să treacă la instruirea secretarilor sfaturilor populare comunale asupra felului cum trebuesc întocmite listele de alegători. Comitetul Executiv al sfatului popular al raionului Stalin, trebue să lichideze de urgență cu această lipsă, trecând imediat la desfăşurarea ■unei largi munci politice şi organizatorice, asigurând fiecărui cetăţean cu drept de vot înscrierea în listele electorale, respectând întocmai termenele prevăzute de legea electorală. Datoria fiecărui cetăţean al patriei noastre cu drept de vot este acela de a trece pe la sfaturile populare, pe la centrele de înscriere şi de a controla dacă au fost înscrişi cei listate electorate. Campania electorală trebue să construe un nou prilej de intensificare a eforturilor oamenilor muncii din fabrici şi de pe ogoare pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor care ne stau în față. In interiorul ziarului . * Primii înscriși în listele de alegători (pag. 2). * Cadrele didactice din comuna Sirmia desfășoară o rodnică activitate (pag 2). * Alegerea noului comitet de luptă pentrupace la „Drapelul Roșu” (pag. 2). * Scrisoarea muncitorilor de la uzinele „Sovromtractor” către colectivul de muncitori dela uzinele de tractoare din oraşul Stalingrad (pag. 2). * Lista circumscripţiilor electorale din regiunea noastră (pag. 3). * Regiunea Autonomă Maghiară fruntaşă pe ţară la însămânţări (pag. 3). * Cum s’a desfăşurat şedinţa deinstructaj la F.D.P. Oraşul Stalin (pag. 3). * Congresul partizanilor păcii din ţările Asiei şi zona Pacificului (pag. 4). * Mişcarea de protest din Franţa împotriva terorii poliţieneşti (pag. 4). Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice dimineaţa zilei de 10 Octombrie Şedinţa din MOSCOVA 11 (Agerpres). _ TASS transmite: La 10 Octombrie Congresul al XIX- lea al P.C. (b) al U.R.S.S. şi-a continuat lucrările. Şedinţa de dimineaţă se deschide sub preşedinţia lui Baghirov. Congresul trece la discutarea punctului 4 de pe ordinea sa de zi: „Modificări în Statutul P.C. (b) al U.R.S.S.”. Se dă cuvântul pentru raport lui N. S. Hruşciov, secretar al P.C.al P.C. (b) al U.R.S.S. Congresul întâmpină pe N. S. Hruşciov cu aplauze furtunoase şi prelungite. Succesele pe care le are ţara noastră, a spus N. S. Hruşciov, au fost repurtate datorită faptului că partidul a dus neobosit o mare muncă organizatorică în rândurile masselor pentru traducerea în viaţă a genialelor indicaţii staliniste. Munca organizatorică a partidului a unit într’un tot şi a îndrumat toate eforturile oamenilor sovietici în anii grei ai războiului, spre ţelul comun, spre înfrângerea duşmanului, iar în perioada de după război spre refacerea rapidă şi dezvoltarea continuă a economiei naţionale, spre îndeplinirea cu succes a planurilor construcţiei comuniste. Acum, când poporul sovietic desfăşoară cu o nouă energie lupta pentru traducerea în viaţă a măreţului program de lucrări pentru construirea societăţii comuniste, a spus N. S. Bruşciov, creşte din ce în ce mai mult rolul călăuzitor şi organizator al partidului comunist, importanţa activităţii lui organizatorice şi ideologiei-educative. Sarcinile care trebue să le îndeplinim ridică în faţa organizaţiilor de partid, în faţa tuturor comuniştilor, cerinţe şi mai mari, care trebue să fie ţinute în seamă în practica muncii de partid şi a construcţiei de partid. Partidulnostru, a spus în continuare N.S. Hruşciov, perfecţionează permanent metodele sale de muncă, schimbă formele construcţiei de partid în funcţie de situaţie şi de noile sarcini. De la Congresul al XVIII-lea, partidul s’a îmbogăţit cu o nouă experienţă a construcţiei de partid, care trebue să fie oglindită în Statutul partidului. Trebue deasemenea să se ţină seamă de faptul că unele puncte din Statutul adoptat de Congresul trecut s’au învechit. In legătură cu aceasta, este necesar să se facă complectări şi modificări la Statutul partidului. In continuare, N. S. Hruşciov a trecut la fundamentarea modificărilor şi complectărilor concrete care au fost prezentate de C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. spre aprobare Congresului al XIX-lea şi care, până la Congres, au fost dezbătute de întregul partid. Statutul partidului supus spre adoptare Congresului, a spus N. S. Hruşciov, este un document cu o uriaşă forţă organizatorică şi mobilizatoare. EI va constitui un mijloc important pentru întărirea educării ideologice a comuniştilor, a cadrelor de partid şi de stat în spiritul leninismului, al dezvoltării continue a democraţiei interne de partid, al criticii şi autocriticii. Statutul ridică la un nivel nou, superior, munca organizatorică a partidului. N. S. Hruşciov şi-a încheiat raportul cu cuvintele: Trăiască puternicul partid comunist care conduce fermpoporul sovietic spre noi victorii, spre triumful comunismului! Trăiască înţeleptul conducător al partidului şi al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre, tovarăşul Stalin! Congresul întâmpină aceste cuvinte cu aplauze furtunoase, prelungite. Toţi se ridică în picioare. La discuţiile în jurul raportului lui N. S. Hruşciov „Modificări în Statutul P.C. (b) al U.R.S.S.”, primul ia cuvântul M. F. Skiriatov (Moscova). Sub steagul lui Lenin, sub conducerea tovarăşului Stalin, a spus M. F. Skiriatov, partidul comunist a străbătut un drum măreţ de luptă şi victorii şi, pe baza succeselor dobândite, şi-a pus ca principală sarcină a activităţii sale construirea societăţii comuniste. Trecerea de la socialism la comunism ridică în faţa membrilor de partid cerinţe înalte. Ele sunt expuse în proiectul Statutului partidului, al cărui creator este tovarăşul Stalin. Statutul modificat cere creşterea spiritului de răspundere al tuturor membrilor de partid pentru cauza partidului, pentru înfăptuirea hotărârilor lui. El ridică la o şi mai mare înălţime titlul de membru de partid şi însemnătatea membrului partiduluicomunist. In Statut sunt expuse cu cea mai mare claritate înaltele îndatoriri ale comunistului şi se stabileşte în mod precis cine poate fi în rândurile partidului. Principala sarcină a tuturor organizaţiilor de partid constă în întărirea prin toate mijloacele a controlului de partid, controlul asupra îndeplinirii hotărîrilor luate, desfăşurarea criticii şi autocriticii, întărirea disciplinei de partid şi de stat. In continuare M. F. Skiriatov a vorbit despre marea însemnătate a unei atitudini atente faţă de scrisorile şi cererile adresate organizaţiilorde partid. El a citat cazuri de procedare greşita în examinarea scrisorilor şi cererilor, cazuri de gâtuire a criticii. Prin toate mijloacele trebue apăraţi acei oameni care ajută la descoperirea lipsurilor. Totodată calomniatorii trebue să fie demascaţi şi aspru pedepsiţi. Partidul nostru, a spus în încheiere M. F. Skiriatov este unit, închegat, monolit ca niciodată. El înaintează ferm ,pe calea stalinistă a construirii societăţii comuniste. Congresul este salutat de secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, Maurice Thonez. Conducătorul poporului francez este întâmpinat cu aplauze furtunoase, prelungite. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, Maurice Thorez transmite Congresului al XIX- lea, poporului sovietic, marelui Stalin, un salut fierbinte de luptă. Construirea victorioasă a societăţii comuniste de către poporul sovietic, a spus el, trezeşte admiraţia fiilor comunarzilor din 1871. Maurice Thorez a exprimat sentimentele de profundă recunoştinţă ale oamenilor muncii din Franţa faţă de poporul sovietic, careîn Marele Război pentru Apărarea Patriei a salvat Franţa şi întreaga omenire de înrobirea fascistă. Oamenii muncii din Franţa ştiu, a spus el, că patriei voastre socialiste, în virtutea orânduirii ei economice şi sociale, îi este străină orice tendinţă de agresiune, că ea este bastionul de neclintit al păcii în Europa şi în lumea întreagă. Milioane şi milioane de cam(Continuare în pag. 3 a) Brigada complexă de economii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la uzinele „Steagul Roşu“ îşi păstrează tradiţia de brigadă fruntaşă In cinstea Congresului al XIX-lea al Partidulu Comunist (b) al U.R.S.S., muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile, fabricile şi uzinele din regiunea noastră au depus eforturi sporite pentru realizarea a cât mai multe economii, prin reducereacheltuielilor inutile, o mai bună folosine a materiilor prime şi a materialelor şi printr’o luptă hotărîtă împotriva trebuturilor şi deşeurilor. Aşa de «pildă, brigada complexă de economii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ dela fabrica de rulmenţi uzinele „Steagul Roşu“, formată din tineri şi vârstnici şi-a luat angajamentul ca în cinstea celui de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S., să facă economii de materiale în valoare de 58.000 tei, înţelegând marea însemnătate a luptei pentru cât mai multe, economii la producţie, membrii brigăzii la frunte ca comuniştii au reuşit prifrtr’o bună organizare a muncii, «prin punerea în «valoare a rezervelor interne din cadrul fabricii de rulmenţi să facă economii în valoare de 93.477 lei, depaşindu-şi , un molt simţitor «angajamentul luat. Atenţia pe care «membrii brigăzii o acordă luptei pentru economi«, se observă deasemeni în faptul că fiecare membru din brigadă are contul său individual de economii unde îşi înregistrează zilnic toate economiile realizate. Ei îşi îmbogăţesc aceste conturi prin aplcarea metodelor sovietice de lucru care «constitue ,cheză«şia succeselor noastre «pe drumul construirii socialismului. Pentru obţinerea acestor rezultate s’a «evidenţiat în «mod deosebit «responsabilul brigăzii, stahanovistul Drobotă Aurelian, care s’a preocupat îndeaproape pentru activizarea «membri«lor brigăzii «în lupta «pentru obţinerea de economii cât mai mari. Deasemeni s’a evidenţiat în «mod deosebit stahanovistul Cojani«a«colo. In cinstea’Congresului al XIX-lea al P.C. (b) «al U.R.S.S. el a reuşit să aibă cel mai bogat cont de economii, care se «ridică la suma de 7561 lei. Acest succes el l-a obţinut prin recuperarea de materiale «prin studierea planului de operaţii. Astfel studiind planul de operaţii la car,ca«se a «reuşit să econo«misească o î.o5en*tra«tă cantitate de materiale, la acelaş timp el ajută şi pe ceilalţi tovarăşi din brigadă spre a-şi îmbogăţi conturile de economii. In urma muncii depuse în cadrul brigăzii el a fost propus ca responsabil al grupei Nr. 1 din brigadă. Succese deosebite în lupta pentru economii a obţinut deasemeni şi tov. Tamraboli Adehno, şeful «secţiei scularie, care face parte din grupa IlI-a a brigăzii. Această grupă «până «nu de mult a fost codaşă. Prin întărirea disciplinei în muncă, «prin «aplicarea pe scară largă a cât mai multe «metode sovietice, astăzi această grupă se «numără «printre grupele «fruntaşe «ale brigăzii. Ei ştiu că astăzi nu mai lucrează pentru exploatatori ci pentru «fericirea lor şi a familiilor «lor pentru marea familie a poporului muncitor şi «această conştiinţă te dă un imbold şi mai mare în muncă. Ei sunt conştienţi că pe măsură ce dobândesc noi succese înmuncă, creşte şi «puterea de cumpărare a salariului real se ridică şi nivelul de traial oamenilor muncii, astfel viaţa va deveni din ce în ce mai bună, mai veselă şi mai bogată în Republica Populerră Română. LACĂT li S4J COeiSTAfffiBlN