Drum Nou, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2662-2688)
1953-07-22 / nr. 2680
Pag.?. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al I.P.R. şi a C.C. al P.M.R. din 9 Mai arată că desfăşurarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei de vară constitue în momentul de faţă principala sarcină în activitatea sfaturilor populare, o sarcină care trebue privită cu cel mai înalt simţ de răspundere. In unele comune ale raionului Făgăraş, oamenii muncii de pe ogoare, conduşi de organizaţiile de bază, desfăşoară cu succes bătălia pentru strângerea recoltei. Campania de recoltare din raion a pornit din ziua de 13 iulie, începând cu comunele Voila, Ilieni, Mândra, Veneţia, Viştea şi altele, unde ţăranii muncitori, urmând exemplul comuniştilor, consideră ca o înaltă datorie patriotică recoltatul păioaselor în momentul când au dat în pârgă, aşa cum prevăd iminimele agrotehnice. In fruntea bătăliei pentru strângerea recoltelor stau muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile agricole de stat, membrii gospodăriilor agricole colective, care muncesc cu multă însufleţire pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce le revin. Este demn de remarcat exemplul gospodăriilor agricole colective din comunele Felmer, Cineşor şi Noul Român, care s’au pregătit temeinic reparând din timp maşinile şi uneltele agricole necesare în campania de recoltare şi au organizat în mod temeinic ariile înzestrându-le cu tot materialul necesar, dând astăzi din plin bătălia pentru strângerea cerealelor. Cu toate succesele obţinute în diferite comune, lipsurile în pregătirea dipaniei de vară sunt totuşi mult mai mari în acest raion. Deosebit de comunele arătate mai sus, până în ziua de 15 iulie numai în comuna Beclean era organizată şi amenajată aria, în alte 15 comune nefiind întreprins nimic în această direcţie deşi treeratul este în toi. Abia după această dată s’a gândit comitetul executiv al sfatului popular raional să trimită delegaţi pentru organizarea ariilor. In unele locuri ariile au fost fixate pe terenuri cultivate cu cereale, ceea ce înseamnă că trebue aşteptat până vor fi secerate păioasele şi abia după aceasta să se treacă la organizarea ariilor. Tot astfel, după ce preşedintele sfatului popular orăşenesc Făgăraş a fost de acord cu organizarea ariei la locul fixat de comisie, abia atunci când a început transportul păioaselor la arie şi-a dat seama că iarna este prea mică. In legătură cu utilarea ariilor, deşi comitetul executiv are repartizată o sumă corespunzătoare r de bani pentru procurarea materialelor contra incendiului la arii, până în prezent nu s’a întreprins n nimic în această direcţie. Tov. Miroşan, şeful secţiei administrativea sfatului popular raional, a primit cu o totală lipsă de răspundere această sarcină, nerezolvând-o nici până în prezent. La rândul său vicepreşedintele U.R.C.C. raional, tov. Ciora la adăpostul unor hârtii refuză categoric să elibereze sau să găsească o soluţie pentru a rezolva procurarea altor materiale contra incendiului, necesare înzestrării ariilor, fără fole care nu poate începe treerişul. Diferiţi membri ai comitetului executiv privesc sarcinile printr-oprizmă îngustă, opunându-se măsurilor de a se repartiza salariaţii sfatului popular raional pe comune în campania de recoltare, treetriş şi desmiriştit. O astfel de atitudine are şeful secţiei gospodăriei locale, tov. Chitic, membru în comitetul executiv, care s’a opus ca contabilul secţiei să meargă pe teren spre a îndeplini sarcinile precise ce i-au fost date în această campanie. Nepăsare faţă de sarcini manifestă şi tehnicianul secţiei agricole, Popa Petru, care nu se preocupă de îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin. Slaba preocupare faţă de îndatoririle sale imediate, de care dă dovadă comitetul executiv al sfatului popular raional, a dat prilej chiaburilor, duşmani înrăiţi ai regimului de democraţie populară, să saboteze pregătirea campaniei de vară şi să nu respecte termenele cu privire la executarea reparaţiilor. Asemenea cazuri sunt constatate în comunele Hârseni şi Drăguş, unde chiaburii Toacşe Ilie şi Bucelea Alexandra nu şi-au reparat încă batozele. Comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Şercaia şi Berivoi, precum şi cel din oraşul Făgăraş neglijează să ia măsuri hotărâte împotriva chiaburilor Bula Anton, Mândrea Gheorghe şi Popa Ioan, care nu s’au prezentat încă cu batozele la locurile fixate. La rândul lor comitetele executive şie sfaturilor populare din comunele Perşani, Veneţia şi Drăguş, nu au luat niciun fel de măsură pentru a asigura rezerva de combustibil pe timp de 15 zile, aşa cum prevede Hotărîrea. Lipsuri serioase se manifestă şi în activitatea staţiunii de maşini şi tractoare, care până în ziua de 16 iulie nu a luat nici un fel de măsuri spre a trimite batozele la comune şi nu avea pregătite atelierele mobile pentru reparaţii. Comisia raională pentru recepţionarea batozelor a întârziat recepţionarea a 13 batoze, care ar fi trebuit să fie acum în plină acţiune. Abia acum s’a trezit comisia să constate că 6 batoze nu au motoare şi nici măcar acum n’a luat măsurile necesare pentru procurarea lor. De această situaţie, vinovaţi principali sunt Albeanu Ioan, Suciu Gheorghe şi Popa Pavel. Pentru lipsurile grave existente în general în pregătirea campaniei de vară din raionul Făgăraş, vina principală o poartă tov. Boten Mihai, preşedintele comitetului executiv raional, Şimon Vasile, secretarul sfatului popular raional şi tov. Şoancă Traian, şeful secţiunii agricole, care nu au privit cu destul simţ de răspundere sarcinile care le stau în faţă şi nu au luat măsuri imediate împotriva celor vinovaţi de nerespectarea sarcinilor care le aveau de îndeplinit, permiţând astfel frânarea pur şi simplu a campaniei de vară. Ducând munca mai mult din birou, fără o permanentă legătură cu terenul, aceşti tovarăşi dovedesc o atitudine de nepăsare faţă de principala sarcină care le stă azi în faţă. Lipsurile arătate se datoresc şi faptului că comitetul raional de partid nu a executat un control temeinic asupra muncii comitetului executiv al sfatului popular raional şi nu l-a tras serios la răspundere pentru superficialitatea cu care a lucrat, neândrumând nici activitatea organizaţiilor de bază pentru a asigura conducerea muncii politice în campania de vară. Faţă de lipsurile existente în raionul Făgăraş în pregătirea campaniei de vară, comitetul raional de partid are datoria să ia măsuri urgente pentru lichidarea lor şi să aplice sancţiuni exemplare celor vinovaţi de această situaţie, luând măsuri imediate pentru îmbunătăţirea muncii în campania de recoltare, de care depinde pâinea poporului muncitor. Constantin Ventoniuc şi Vlad Ionescu / De ce este răntaş In urmă raionul Făgăraş cu muncile din campania de vară și se semnalează ea . . . ". In comuna Biertan din raionul Mediaş, nici până în ziua de 19 iulie, nu a fost o preocupare pentru sfatul popular comunal de a aduce batozele la arie, lipsind astfel atât gospodăria agricolă colectivă cât şi ţărănii muncitori de posibilitatea de a-şi treera cât mai repede recolta. Sfaturile populare, comunal şi raional, sprijinite de organizaţiile de bază trebue să remedieze de urgenţă această situaţie care împiedică buna desfăşurare a treerişului. ISEUM NOU TH. Z6SD. Stahanovîstul fumător Ioan Balarau sprijină creşterea schimbului de mâine Mulţi, mulţi oameni ai muncii din patrie îl cunosc pe loan Bălărău, vestit turnător stahanovist de la uzinele „Steagul Roşu“. Dacă nu-l cunosc pe el, ca înfăţişare, ca om, îi cunosc faptele lui. Şi faptele lui... sunt fapte de stahanovist. Turnătorul e un om puţin mai deosebit. De te găseşti în faţa lui, îţi dai seama numaidecât de asta. Când auzi că-i turnător, îţi închipui neapărat că trebue să fie solid, voinic, bine legat. Dar... nu-i tocmai aşa. Bălălău e subţire, cu umeri nu prea laţi, mijlociu de înălţime. Faţa-i însă, vorbeşte mai mult decât ar vorbi chipul unui om oricât de voinic ar fi el. Trăsăturile-i bărbăteşti, aspre uneori, privirea-i clară, limpede şi care pătrunde adânc şi departe, fruntea-i înaltă, îţi grăesc parcă omul a trecut prin multe necazuri în viaţa lui, că a avut de suferit multe, că l-au călit şi asprit nevoile... Dar asta a fost cândva. Ioan Bălălău a avut şi are multe bucurii de atunci, de când a intrat în rândul oamenilor stăpâni pe ei înşişi. Mai întâi, marea lui bucurie a fost când s-a înscris în partidul comuniştilor şi când în primele lui rânduri a luptat pentru cauza pe care o ştiu cu toţii azi. Apoi, inima i-a bătut să-i spargă pieptul atunci când i-a fost prinsă întâi,oară deasupra ei Medalia Muncii. ★ Sfârşit de Ianuarie. La oţelărie, frământarea stăpânea oamenii. Se auzea, că după schimb va fi şedinţa de producţie, care va analiza munca, roadele şi lipsurile ei. „ ... s’a evidenţiat stahanovistul Ioan Bălărău, care a dat trei norme fără rebut. Cheia succeselor sale o ştiu toţi. Metodele sovietice ...“ continuă raportul. Stahanovistul, serios, privea ca şi cum nu s’ar fi vorbit despre el, încep discuţiile. Angajamente, propuneri, măsuri pentru lichidarea lipsurilor. Ceru cuvântul şi Dumitru Cosma, secretarul organizaţiei U.T.M. — „Noi, tineretul, suntem mândri de succesele frumoase pe care le-a obţinut tovarăşul Bălălău în producţie. Dar mai mândri vom fi atunci când vom vedea pe tovarăşul stahanovist în mijlocul unei brigăzi de tineret, ajutându-i efectiv, contribuind la ridicarea nivelului lor profesional, împărtăşindu-le minunata lui experienţă. Comunistul Ioan Bălărău, cu puterea sa de muncă, cu experienţa anilor săi de producţie, ar putea conduce o brigadă pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani“. Ioan Bălălău îşi pierdu liniştea. Nu spunea nimic. Şedinţa se sfârşise, dar el nu plecă din sală. Târziu de tot, porni să-l caute pe secretarul organizaţiei de bază. Nu-l găsi. Eşi din oţelărie. Era întuneric. Mergând spre poartă, privirea-i întâlni lumina de la fereastra Comitetului de partid. Ceasul grăbea spre sfârşitul zilei. La Comitetul de partid, secretarul citea „Problemele Leninismului“. — Tovarăşe secretar, îndrăsni Bălărău. Secretarul ridică capul, împinse cartea puţin la o parte. — Te-ascult, tovarășe. Bălărău nu știa cum să înceapă. Ce să-i spună secretarului? Că în ședinţă, tinerii i-au atras atenţia l-au criticat? Că el, care ar fi putut de mult să facă asta, nu s’a gândit, că a scăpat-o din vedere? Se aşeză pe scaun, îşi trecu mâna prin păr şi greu, greu de tot începu să vorbească. — Vezi, eu nu m’am gândit până acum la o brigadă de tineret. Dar în seara asta la şedinţă... — Te-au ajutat tinerii să te gândeşti. Bălărău tresări. Iată că știe acum și secretarul. — Tovarăşe Bălălău, eu zic că ideia nu este deloc rea. Nu este târziu nici acum. Gândeşte-te bine o zi, două, sfătueşte-te cu secretarul organizaţiei de bază şi cu tovarăşul Cosma, vedeţi ce condiţii vă trebue şi vino şi spune-ne şi nouă. O să te ajutăm şi noi. Dacă te hotărăşti să porneşti, vei avea tot sprijinul. N’a mai plecat cu maşina ca deobicei. A mers încet pe jos, până acasă. In minte i s’a ’nfiri pat brigada. O vedea aevea... A treia zi, în oţelărie, brigada U.T.M. Nr. 51, condusă de stahanovistul loan Bălărău îşi începu viaţa. Erau 10 brigadieri, cu el 11. înainte, unii tineri nu-şi făceau normele, lipseau nemotivat. „Grea sarcină, tovarăşe Bădărău“ şi-a spus stahanovistul. Un afiş atrăgea mereu atenţia. „Aici lucrează brigada U.T.M. Nr. 51“. Atenţia era atrasă însă şi de locul de muncă. 11 oameni lucrau cu hărnicie şi organizat. Dar nu trecu mult şi într’o bună dimineaţă erau numai 10. Lipsea Petre Gheorghe. A doua zi nici Ştefan nu veni la lucru. Bălălău nu dădea înapoi. II lăsă pe fiecare în voia lui. Trebuia să-i cunoască, şi atunci când a socotit aceasta, după terminarea lucrului îi adună pe toţi şi-i duse la colţul roşu. — Măi tovarăşi. Noi toţi formăm brigada U.T.M. 51. Dar eu văd că unii dintre noi nu înţeleg acest lucru. Tovarăşii Petre Gh. şi Ştefan în loc să ne ajute, lipsesc. Cum o s’o scoatem noi la capăt cu planul, dacă vom merge aşa? S’au sfătuit mult. Şi-apoi s’au înţeles repede. Nu va mai lipsi niciunul. Pentru îndeplinirea planului, vor lucra după metoda sovietică Voroșin. Constantin Vlad, Anton Vitchiu şi Petre Gheorghe s’au angajat să se documenteze asupra ei la biblioteca tehnică. In fiecare zi vor veni la lucru cu o jumătate de oră înainte, pentru a analiza ce au de făcut şi ce sarcini vor avea fiecare. Ioan Coliban, proaspăt confirmat stahanovist, veni şi el cu o propunere: planul anual în 7 luni. Şi brigada întreagă îl împuternici pe şeful ei ca la prima consfătuire de producţie pe uzină, să-şi ia în numele brigăzii acest angajament au trecut zile, săptămâni, luni. Despre primele succese ale brigăzii s’a vorbit mult în oţelărie. Mulţi muncitori nu-i mai recunoşteau pe tineri. Erau oare aceiaşi care cu puţin in urmă nu-şi făceau normele? Aceiaşi care lipseau cu zilele nemotivaţi? Aceiaşi care lăsau sculele la întâmplare? Da, erau aceiaşi oameni. Numai că Ioan Bălălău ştiuse să se apropie de ei, să-i înţeleagă, să-i înarmeze cu experienţa sa. Nu întâmplător în Aprilie brigada îşi depăşise planul cu 118 la sută. Nu întâmplător in Martie şi Aprilie, pe grafic la rubrica rebuturi era scris zero. — Tovarăşe Bălărău! Toate sculele sunt strânse şi băgate în dulap. Furtunurile de apă şi gaz se găsesc la locul lor. Locul de muncă este pregătit pentru mâine. — Bine băeţi. Şi-acum, la colţul roşu. O nouă consfătuire a brigăzii. Toţi 10 se strânseră în jurul lui Bălălău. Simţeau că trebue să li se spună ceva important. — Tovarăşi, de data aceasta vom vorbi despre realizările noastre. Mai avem şi acum lipsuri, dar nu mă’ndoesc că de mâine le vom lichida cu forţe îndoite. Iată despre ce este vorba. Mâine, eu şi tovarăşul Coliban suntem invitaţi la prima consfătuire a stahanoviştilor. In viitor, la a II-a consfătuire cred că vom merge mai mulţi, dacă nu întreaga brigadă, împreună cu tovarăşul Coliban vom prezenta la consfătuire succesele noastre. Ne apropiem băieţi de ţelul nostru. Cred că la 31 iulie, vom avea planul îndeplinit. De trei luni, lucrăm fără rebuturi. Ne-am adunat aici ca să analizăm împreună, dacă n’am putea să ne îndeplinim angajamentul în şase luni şi jumătate. A doua zi stahanovistul Bălălău fu ales în prezidiul consfătuirii la care avea să aducă şi el o contribuţie. Se’nscrisese la cuvânt. — „Tovarăşi, începu Bălălău. In sală se găsesc numai stahanovişti. Noi, stahanoviştii am reuşit să aducem uzinii multe realizări. Dar, oare, am făcut noi tot ce am putut? Am dat noi tot ce puteam da? Nu. Noi stahanoviştii avem o mare datorie faţă de uzină şi patrie. Datoria noastră este să creştem schimbul de mâine. Să înarmăm tineretul cu toate cunoştinţele noastre. Dar noi nu ne-am îndeplinit până acum această sarcină. Eu, vă chem tovarăşi stahanovişti, să luaţi pe lângă voi câte o brigadă de tineri. Trebue să întâmpinăm cum se cuvine Festivalul. Şi-acum tovarăşi, din împuternicirea brigăzii mă angajez ca brigada U.T.M. 51 să-şi îndeplinească — în cinstea Festivalului — platful anual în şase luni şi jumătate“. O nouă dimineaţă, o nouă zi de muncă, întreaga brigadă 51 îl întâmpină pe Bălălău şi unul dintre tineri, cu obrajii aprinşi, se apropie de stahanovist. — Tovarăşul Coliban ne-a spus despre marea cinste ce ni s’a făcut prin premierea responsabilului brigăzii noastre de consfătuirea stahanoviştilor. Noi nu vrem să te felicităm. Vrem să-ţi mulţumim, tovarăşe Bălălău şi să te facem şi pe dumneata părtaş la bucuria noastră. Ioan Bălărău îi îmbrăţişă cu privirea caldă pe tineri. Dorea să le spună tinerilor ceva să-l apropie şi mai mult de ei. Ceva care nu se spunea oricând. Dar inima şi gândurile stahanovistului simţeau atât de mult, încât utemiştii l-au înţeles fără vorbe. Târziu, grăi. — Dragi tovarăşi, viaţa noastră, unită prin muncă, se leagă tot mai mult. Sunt mulţumit de voi, dar totuşi vă mai cer ceva. Să muncim şi cu mai multă dârzenie. Să mergem la Festival, raportând poporului şi tinerilor de peste hotare despre succesele noastre. De-atunci munca a prins avânt neînchipuit. In ziua aceea, la forma la care au lucrat, maeştrii lor de turnători şi-a spus cuvântul: au realizat-o şi tumnat-o în 122 ore în loc de 300. Şi iată că’ntr’o bună zi, în 7 Iulie, vestea cea mare se răspândi în întreaga uzină şi cuprinse pe toţi oamenii. Brigada lui Bălărău şi-a terminat planul anual. Socoteala era încheiată, angajamentul îndeplinit. Prin măestria muncii, vorbele au căpătat viaţă şi s’au făcut fapte. Şi bucuria cea mare a lui Bălărău şi a brigăzii nu mai cunoaşte margini. Şi căldura aceea din sufletul lui Bălărău tot creşte năvalnic. Şi brigada U.T.M. 51 munceşte tot mai dârz. Neobosit în muncă, comunistul Ioan Bălărău, sprijină necontenit creşterea schimbului de mâine. Gheorghe Babei ★ Constituirea de noi colective „Recolta” în raionul Târnăveni Apropierea Festivalului Mondial al Tineretului umple de mândrie şi bucurie inimile tuturor tinerilor din regiunea noastră. In întâmpinarea acestui eveniment măreţ, paralel cu intensificarea muncii productive, activitatea sportivă cunoaşte o deosebită amploare. In raionul Târnăveni de pildă, ca urmare a muncii pline de însufleţire a activiştilor sportivi, au luat fiinţă de curând cinci colective sportive „Recolta“ printre care se numără cel de la S.M.T. Boziaş, gospodăria agricolă de stat din Seleuş, I.C.A.R. Crăciunelul de Jos, etc. Imediat după constituire, colectivul sportiv „Recolta“ de la S.M.T. Boziaş, a trecut la o muncă organizată şi rodnică, pregătind pentru trecerea probelor G.M.A. un număr de 30 tineri. La gospodăria agricolă de stat din Seuca colectivul sportiv nou înfiinţat a luat măsuri pentru amenajarea cursei cu obstacole şi în acelaş timp a angrenat în munca de pregătire pentru trecerea probelor G.M.A., 25 de tovarăşi. Nicolae Boilă coresp.