Drum Nou, octombrie 1953 (Anul 10, nr. 2740-2766)

1953-10-14 / nr. 2751

Pag. 2. T­T DRUM NOU Nr. 2751 Ridicarea nivelului muncii de partid — chezăşie a îndeplinirii cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste cu­ condiţiile regimului demo­crat-popular, a cărui temelie o constitue alianţa dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare, forţa conducătoare în stat este clasa muncitoare în fruntea căreia se află partidul ei marxist-leni­nist. Pentru a realiza sarcina mare şi de răspundere a conducerii ananselor în lupta pentru construi­rea noii societăţi, partidul trebue să aibă o politică clară şi justă, să o verifice în practică, să re­cunoască deschis şi să îndrepte la timp lipsurile manifestate în aplicarea politicii sale; să perfec­ţioneze necontenit metodele mun­cii organizatorice, să întărească unitatea şi coeziunea rândurilor sale, să întărească şi să lărgească permanent legăturile sale cu mas­­sele şi să ridice pe o treaptă din ce în ce mai înaltă iniţiativa şi activitatea lor creatoare. Partidul, care în toată activita­tea sa se călăuzeşte după atot­­biruitoarea teorie marxist-leni­­nistă şi care are o politică clară şi justă, este conducătorul recu­noscut şi iubit de masse, care con­sideră politica partidului, drept propria lor politică şi luptă cu en­tuziasm pentru realizarea ei cu succes. Respectarea normelor vieţii de partid şi a principiilor conducerii de partid elaborate de marele Lenin constitue principala condi­ţie a întăririi rândurilor partidu­lui şi a sporirii capacităţii de luptă a organizaţiilor de partid. Tradu­cerea în viaţă a liniei partidului depinde de munca organizatorică şi politică desfăşurată de organele lui conducătoare, de felul cum se sprijină ele în activitatea lor pe activul de partid, pe membrii de partid şi pe massele largi fără partid, de felul cum le activizează, cum folosesc iniţiativa lor crea­toare, cât de atent pleacă ure­chea la critica de jos, care consti­tue un ajutor de nepreţuit pentru înlăturarea lipsurilor şi greşeli­lor din muncă. In această lumină C.C. al parti­dului nostru şi-a analizat munca. După demascarea deviat­or dor de dreapta activitatea organelor con­ducătoare de partid s’a îmbună­tăţit. Biroul Politic al C C­V al partidului nostru îşi întemeiază­­manca pe principiul conducerii co­lective. Tot mai larg se desfă­şoară critica şi autocritica, s-a îmbunătăţit munca organelor de partid şi organizaţiilor locale de partid. Dar, aşa cum a constatat plenara C.C. al P.M.R., în partid există lipsuri seriose în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de­mocraţiei interne de partid şi a principiului conducerii colective — principiul suprem al conducerii de partid. Plenarele Comitetului Cen­tral s’au ţinut neregulat. In şe­dinţele sale Biroul Polittic al C.C. nu a analizat în mod sistematic activitatea comitetelor regionale ale partidului; controlul asupra îndeplinirii hotărârilor de partid nu se exercita întotdeauna în mod regulat. Mai sunt încă destui activişti de partid cu munci de răspundere care uită că numai traducerea consecventă în viaţă a democra­ţiei interna de partid asigură parti­ciparea activă a tuturor membri­lor de partid la rezolvarea proble­melor de partid, activişti care desconsideră bogata experienţă co­lectivă a membrilor organului conducător. Au fost asemenea conducători de comitete regionale (de exemplu, secretarii comitete­lor regionale Bucureşti, Bacău şi Oradea) care luau hotăriri de unul singur, fără a consulta pe ceilalţi membri ai biroului comi­tetului regional şi fără a lua în considerare părerea lor. Sunt încă destul de frecvente cazările când — în afară de mem­brii biroului — participarea celor­lalţi membri ai comitetelor regio­­nale sau raionale la rezolvarea problemelor principale ale muncii de partid este formală. Recent comitetul de partid din Regiunea Autonomă Maghiară a convocat 9 trepaşă pentru discuta G jjrg-Pienara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român care a avut loc în August a pus în centrul atenţiei întregu­lui partid sarcini ca lichidarea dis­proporţiilor în dezvoltarea diferi­telor ramuri ale economiei, naţio­nale, îndreptarea serioaselor lip­suri care s-au manifestat în do­meniul satisfacerii nevoilor mate­riale­ şi culturale ale oamenilor muncii, îmbunătăţirea considera­bilă chiar în perioada apropiată a condiţiilor de trai ale populaţiei. Măsurile economice elaborate de plenara C.C. constitue un pro­gram de acţiune pentru partidul nostru şi pentru întregul popor muncitor. Pentru a înfăptui cu succes aceste măsuri trebue îm­bunătăţită munca de partid, mo­bilizaţi toţi oamenii muncii şi în­tărite legăturile partidului cu massele. De aceea plenara C.C., după ce a adoptat hotărârea ,,Cu privire la sarcinile partidului în domeniul dezvoltării economiei naţionale şi ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oame­nilor muncii”, a adoptat hotărâ­rea „Cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea le­găturii partidului cu massele”, blemei primirii de candidaţi în partid. Pentru studierea acestei probleme pe teren şi pentru în­tocmirea raportului nu a fost an­trenat niciun singur membru al comitetului regional de partid din afara biroului comitetului regio­nal. Acest lucru a avut ca urmare faptul că la discuţii au participat foarte puţini membri ai comitetu­lui regional, dar şi aceştia s’au limitat numai la observaţii gene­rale. Plenara n’a fost pregătită, nu a elaborat şi nu a adoptat o hotărîre, ci a recurs la metoda greşită, care se mai practică pe alocuri, de „a însărcina biroul co­mitetului de partid să elaboreze hotărârea”. Comitetul de partid al raionului Stalin din oraşul Bucu­reşti nu a ţinut în prima jumă­tate a acestui an nici o plenară. Intr’o serie de organizaţii ale partidului nostru adunările acti­vului de partid sunt convocate ne­regulat şi nu sunt folosite în mă­sură suficientă pentru discutarea şi rezolvarea problemelor foarte importante ale vieţii de partid şi de stat. Unii conducători de partid în loc să plece cu atenţie urechea la cri­tică şi să îndrepte lipsurile şi gre­şelile, înnăbuşe critica sau nu ţin seama de ea, sub pretextul că ea „ar ştirbi” prestigiul lor. Aşa, de pildă, au procedat secretarii comi­tetelor regionale de partid Arad şi Piteşti. Unele organe de partid nu acordă atenţia cuvenită antrenării membrilor de partid la discutarea hotărîrilor organelor conducătoa­re, activizării comuniştilor prin încredinţarea de sarcini concrete fiecăruia dintre ei în funcţie de capacitate şi de pregătire, precum şi controlului îndeplinirii acestor sarcini. Ei uită că principala ce­rinţă a democraţiei interne de partid este participarea massei membrilor de partid la discutarea şi realizarea politicii partidului. In multe organizaţii controlul executării hotărîriior "de partid se face nesistematic, iar uneori su­perficial. Acest lucru are ca ur­mare faptul că organele conducă­toare nu sunt informate la timp asupra lipsurilor în muncă și a­­supra denaturărilor liniei partidu­lui. Unele organe conducătoare de partid consideră că exercitarea controlului este o sarcină exclusiv a aparatului şi nu a conducătorilor înşişi.. Plenara C.C. a subliniat că una din principalele sarcini care stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid este traducerea consec­ventă în viaţă a democraţiei in­terne de partid. Eligibilitatea şi dările de seamă periodice ale organelor conducă­toare de partid, convocarea regu­lată a adunărilor organizaţiilor de bază ale partidului şi a conferin­ţelor de partid, la care aş contea­ Alexandru Moghioroş secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român­­ează şi se critică munca comite­telor de partid, asigură participa­rea activă a massei membrilor de partid la munca partidului. Pe baza hotărârii plenarei C.C. adu­nările de dare de seamă şi ale­geri­ ale organizaţiilor de bază ale partidului, conferinţele raionale şi orăşeneşti se vor ţine odată pe an, iar conferinţele regionale — odată la doi ani. Comitetul Central al partidului a obligat co­mitetele regionale, raionale şi­ oră­şeneşti ale partidului să organi­zeze regulat adunări ale activu­lui de partid şi să se sprijine în întreaga lor muncă pe activul de partid. C.C. al P.M.R. cere ca ter­menele de alegere a organelor de partid şi de prezentare a dărilor de seamă periodice ale acestora în faţa organizaţiilor de partid să fie respectate cu toată stricteţea. Plenara C.C. a trasat sarcina de a lichida manifestările cultului personalităţii, în propaganda de partid şi în activitatea practică a organizaţiilor de partid. Partidul nostru educă pe membrii săi şi massele oamenilor muncii în spiri­tul ideii că numai marea forţă colectivă a partidului, experienţa colectivă şi înţelepciunea colectivă a conducerii lui, care îşi bazea­ză activitatea pe învăţătura lui Marx - E­ngel­s - Len­i­n- Stal­in şi se sprijină pe iniţiativa largă a ca­drelor de partid, asigură tradu­cerea în viaţă a liniei partidului şi îndeplinirea cu succes a sarci­nilor construirii socialismului. Plenara C.C. a cerut să se ia măsurile necesare pentru o seri­oasă ridicare a nivelului muncii ideologice și îndeosebi a muncii de pregătire politică a cadrelor de partid. Noi trebue să luptăm împotriva ruperii teoriei de prac­tică, a interpretării mecanice și dogmatice a ideilor marxism-leni­­nismului. Partidul nostru cere ca­drelor sale şi membrilor săi să înţeleagă caracterul creator al marxism-leninismului, să-şi însu­şească esenţa învăţăturii marxist­­ieniniste. Plenara consideră de asemenea drept o sarcină esenţială a orga­nelor de partid lichidarea lipsuri­lor serioase din domeniul reali­zării politicii partidului în ceea ce priveşte selecţionarea, creşterea şi repartizarea cadrelor de partid şi de stat, studierea temeinică a cadrelor şi promovarea lor cura­joasă şi la timp pe baza calităţi­lor profesionale şi politice. In scopul întăririi continue a or­ganizaţiilor de partid şi al ridi­cării nivelului muncii politice de partid şi al muncii organizatorice, îndeosebi la sate, C.C. al partidu­lui­ nostru a trasat sarcina de a se crea pe lângă organele de partid un numeros activ de partid, de a-1 atrage în mod sistematic să participe la îndeplinirea sarci­nilor econo­mico-politi­ce, de a lucra permanent cu activul, de a se preocupa neîncetat de ridica­rea nivelului lui ideologic şi teo­retic. Această muncă trebue or­ganizată astfel ca în cel mai scurt timp din activ să fie educaţi co­munişti pregătiţi care să înţe­leagă adânc politica partidului şi să fie în stare să lupte din toate puterile pentru traducerea ei în viaţă. îndeplinirea acestei sarcini va contribui la strângerea continuă a rândurilor partidului şi la ridi­carea rolului u lui conducător în Re­publica Populară Română. Acest activ va constitui totodată o se­rioasă rezervă pentru promova­rea de noi cadre în munci de con­ducere în organizaţiile de partid, de stat, economice şi sociale. Cadrele de partid trebue să manifeste permanent grija pentru ridicarea nivelului de trai ai oa­menilor muncii, să-i mobilizeze la lupta pentru propăşirea continuă a Patriei. Chezăşia principală a întăririi continue a organelor statului de­mocrat -popul­ar şi a succesului muncii lor o constitue conducerea, şi controlul exercitate de partid asupra activităţii lor. II. Forţa partidului revoluţionar marxist constă în legătura lui strânsă cu massele. întreaga acti­vitate a partidului nostru este pătrunsă de încrederea profundă în forţele creatoare ale poporu­lui, care în condiţiile regimului de democraţie populară se dezvoltă necontenit şi impetuos. Intărindu-şi zi de zi legătura cu massele, plecând cu atenţie u­­rechea la cerinţele şi nevoile oa­menilor muncii, lămurindu-le asu­pra sensului politicii şi hotărâri­lor partidului, învăţând massele şi învăţând de la ele, partidul no­stru devine de neînvins. Plenara C.C. al partidului no­stru a constatat totodată că în activitatea unor organe de partid, de stat şi economice există încă slăbiciuni serioase în ceea ce pri­veşte legătura cu massele. Sunt încă activişti de partid şi de stat care se închid în birouri, vin rar în contact cu oamenii muncii, nu cunosc condiţiile lor de viaţă, dau dovadă de nepăsare faţă de cerinţele şi nevoile lor. Ca urmare a metodei birocratice de muncă asemenea activişti de partid se rup de masse, înnăbuşă critica de jos. Unele comitete regionale ale partidului (de exemplu, Iaşi şi Ploieşti) răspundeau cu mare în­târziere la scrisorile oamenilor muncii, care conţineau cerinţe juste. Prin organizaţiile largi de mas­­să ale oamenilor muncii, aşa cum sunt Sfaturile Populare, sindica­tele, Uniunea Tineretului Munci­tor, cooperaţia şi o serie de alte organizaţii, partidul nostru este­­legat prin mii de fire cu clasa muncitoare, cu ţărănimea munci­toare şi intelectualitatea. Condu­cerea politică a acestor organi­zaţii exercitată de partid asigură traducerea în viaţă a liniei parti­dului în toate domeniile de activi­tate ale statului democrat-popu­lar. Unele organizaţii de partid nu au acordat atenţia cuvenită mun­cii organizaţiilor de maissa. Acest lucru şi-a găsit expresia în fap­tul că munca vie de convingere a masselor a fost înlocuită prin me­tode birocratice. Faptul că unele organizaţii de partid s-au substi­tuit organizaţiilor de massă în munca lor a dus în practică la re­ducerea activităţii acestora, la neândeplinirea de către ele a sar­cinilor lor fundamentale. Unele organe sindicale şi chiar Consi­liul Central al Sindicatelor îşi în­­deplineau nesatisfăcător misiunea de a veghia la respectarea Co­dului muncii şi a contractelor co­lective, la construirea de locuinţe şi de insituţii social-culturale. Trebue activizate Sfaturile Populare spre a le transforma cu adevărat în cea mai largă orga­nizaţie de massă a celor ce mun­cesc. In multe locuri Sfaturile Populare lucrează funcţionăreşte, fără să atragă la participarea ac­tivă în munca lor a cât mai mulţi deputaţi, a membrilor comisiilor permanente, a comitetelor cetăţe­neşti, etc. Suntem încă departe de a fi antrenat la muncă activă o asemenea forţă considerabilă cum sunt cele peste 370.000 de Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a subliniat cât de dăunătoare este pentru construirea socialismului sub aprecierea de către unele or­gane de partid şi de stat a sar­cinii de strângere a legăturilor cu massele de ţărani muncitori, care formează majoritatea covâr­şitoare a populaţiei ţării, întă­rirea alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, con­stitue sarcina centrală a parti­dului. Prin întărirea comitetelor ra­ionale săteşti de partid şi prin îmbunătăţirea conducerii lor de către comitetele regionale de partid s’a obţinut o îmbunătăţire a activităţii multor organizaţii de bază de la sate. Dar un număr con­siderabil de organizaţii de bază delegate, alese de 3.500.000 de femei. Sub conducerea partidului, Uniu­nea Tineretului Muncitor a obţi­nut succese importante şi munca, sa. Totuşi în activitatea acestei importante organizaţii a tinerei generaţii, care constitue princi­pala rezervă a partidului, conti­nuă să existe lipsuri serioase. Unele organe ale Uniunii Tinere­tului Muncitor nu ţin legătură permanentă cu massele largi ale tineretului muncitor şi ale tinere­tului studios şi desfăşoară slab munca politică, îndeosebi în rân­durile masselor largi ale tinere­tului de la sate. Plenara C.C. a subliniat că în lupta pentru întărirea legăturii clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, o sarcină importantă revine Uniunii Tineretului Mun­citor­­ să îmbunătăţească în mod hotărât munca politică în rândurile masselor de milioane ale tineretului de la sate. Educaţia marxial-l­eninistă a cadrelor tineretului nu este încă destul de temeinic organizată. Vi­gilenţa lor politică este slabă. Plenara C.C. al partidului cere ca organizaţiile de partid să îm­bunătăţească îndrumarea organi­zaţiilor Uniunii Tineretului Mun­citor şi controlul asupra activită­ţii lor. Munca cu organizaţiile de tineret trebue dusă concret şi per­manent. Organizaţiile de partid trebue să dea un ajutor de zi cu zi la educarea comunistă a mem­brilor Uniunii Tineretului Munci­tor, să ajute organizaţiile ei să devină o inepuizabilă rezervă de cadre pentru partid, sprijinul lui credincios în lupta pentru con­struirea socialismului, întărind legăturile cu toţi oa­menii muncii din ţara noastră, partidul acordă o mare atenţie con­solidării legăturilor sale cu cercu­rile largi, de intelectuali. Orga­nizaţiile de partid trebue să se îngrijească în permanenţă de crea­rea unor condiţii favorabile pen­tru activitatea creatoare a oame­nilor culturii, de îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai, de educa­rea intelectualilor în spiritul ideo­logiei marxist-leniniste. Partidul nostru se întăreşte pri­mind în rândurile candidaţilor şi membrilor de partid pe cei mai buni reprezenanţi ai clasei mun­citoare, ţărănimii muncitoare, in­telectualităţii, care au crescut şi s’au călit în procesul luptei pen­tru construirea socialismului şi care luptă cu un profund devota­ment pentru cauza partidului. Unele organizaţii de partid nu acordă atenţia cuvenită şi ajutor sistematic candidaţilor de partid pentru ca aceştia să-şi însuşească cunoştinţele, experienţa şi cali­tăţile unui comunist, pentru a-i pregăti în vederea primirii, după expirarea stagiului de candidat, a înaltului titlu de membru de partid. Organizaţiile de partid trebue să îmbunătăţească în mod hotă­rât munca de ridicare a nivelului politico-ideologic, să intensifice munca de educare partinică a membrilor de partid şi a candida­ţilor, să le încredinţeze sarcini concrete şi să intensifice ajutorul şi controlul executării­ dela sate ale partidului lucrează încă slab. In jurul organizaţiilor de partid nu s’a creat un activ larg de oameni ai muncii dela sate care să participe din ce în ce mai activ la viaţa socială şi de stat. Unele organe de partid şi de stat nu ţin seama adesea de ne­voile şi cerinţele juste ale ţărăni­mii muncitoare. Ele nu luptă in­tro măsură suficientă pentru res­pectarea riguroasă a legalităţii populare a statului nostru, nu urmăresc cu toată atenţia cum se aplică politica de impozite şi de colectări, nu luptă cu toată hotărârea pentru apărarea intere­selor atât ale ţărănimii munci­toare, cât şi ale statului, împo­triva acelora care încalcă legile ţării. (Continuare la pag. 3-a£ III.

Next