Drum Nou, februarie 1954 (Anul 11, nr. 2843-2866)

1954-02-02 / nr. 2843

Pag. g. DRUM NOU Creşterea efectivului de porcine în regiunea Stalin Satisfacerea necesităţilor eco­nomiei naţionale în aproviziona­rea poporului muncitor cu came şi grăsime, este una din sarci­nile de bază ce stau în faţa secto­rului zootehnic, din a cărei rezol­vare depinde în bună măsură ri­dicarea nivelului material al oa­menilor muncii. Porcinele reprezintă specia ca­re este cel mai mult căutată pentru a contribui la rezolvarea acestei sarcini, întrucât scopul zoo­economic al creşterii este pro­ducţia de carne şi grăsum­ea. In cadrul şeptelului, această specie reprezintă un procent destul d­e ridicat şi care s’a dezvoltat în special în anii puterii populare. Porcinele reprezintă una din speciile cele mai rentabile sub aspect zooeconomic, întrucât în­­tr’un interval relativ mic putem obţine produşi numeroşi, datorită coeficientului de prolificitate ri­dicat ce caracterizează această specie, întrucât datorită capaci­tăţii de a folosi toate resursele locale şi având o precocitate ac­centuată, putem obţine mari can­tităţi de carne şi grăsime. Azi când se pune tot mai mult problema îmbunătăţirii aprovizio­nării oamenilor muncii, această specie prin dezvolt­a­rea ce i se va da, va putea rezolva în bună măsură, necesităţile mereu cres­cânde ale alimentaţiei publice. Dezvoltarea acestei specii a constituit o preocupare perma­nentă a sfaturilor populare şi a organelor sectorului producţiei a­­nimale, iar analiza realizărilor ul­timilor ani în toate sectoarele de activitate zooeconomică, scoate în evidenţă acest lucru. Pe întreaga regiune efectivele de porcine de toate categoriile, faţă de anul 1051 au crescut cu 80 la sută, iar faţă de plan nu­mai în sectorul individual înre­gistrăm o depăşire cu 40 la sută faţă de acelaşi an. In special parcul de porcine s-a dezvoltat în sectorul socialist ca o consecinţă a orientării acestuia în vederea obţinerii unei rentabi­lităţi cât mai ridicate, prin ex­ploatarea maxmă a caracterelor fiziologice a acestei specii. Efec­tivele de porcine au crescut în gospodăriile agricole de stat în 195­2 cu 143 la sută iar în anul 1953 cu 152 la sută, ceea ce ara­tă o creștere remarcabilă a efec­tivului d­e porcine. Dacă efectivele de porcine din gospodăriile agricole colective au crescut în 1952 numai cu 275 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 1951, în 1953 înregistrăm o creştere de 310 la sută faţă de 1951. Faţă de planul de creştere a animalelor pe 1953 în gospodă­rii agricole colective, sarcina a fost realizată 100 la sută. Orien­tarea sectorului socialist şi în special al gospodăriilor agricole colective spre dezvoltarea creş­terii porcinelor, este scoasă în e­­videnţă şi de faptul că în 1953 s-a­u achiziţionat cu 60 la sută mai multe porcine ca în anul 1952. Faţă de aceste realizări pla­nul pe 1954, prevede o creştere de 30 la sută faţă de anul 1953 şi în special a femelelor matcă unde este prevăzută o creştere în anul 1954 cu 54 la sută. Creşterea efectivului de porci­ne în gospodăriile agricole co­lective a fost asigurată prin do­tarea fermelor zootehnice cu scro­­fiţe de rasă din gospodăriile a­­gricole de stat. Astfel, numai în anul 1953 au fost repartizate în gospodării agricole colective pe­ste 200 scrofiţe din gostat. In a­­cest mod gospodăriile agricole colective au fost dotate cu ma­terial de rasă selecţionat, cu o mare capacitate de producţie dez­voltată, iar fermele cre­ate au adus însemnate venituri colecti­viştilor. Astfel, gospodăriile agricole co­lective Nocrioh şi Hosman, ra­ionul Agnita, au creiat din scro­­fiţele repartizate ferme zooteh­nice de porcine unde s-au obţinut producţii ridicate prin aplicarea recomandărilor zootehnice. Pro­centul de prolificitate a fost ri­dicat de la 8 purcei pe scroafă la 10, iar numărul purceilor vii înţărcaţi precum şi greutatea de înţărcare a crescut, printr-o ali­mentaţie raţională. In sectorul individual realizarea parcului de porcine şi dezvolta­rea permanentă a acestuia a fost asigurată prin dotarea tuturor staţiunilor de montă comunale cu material de reproducţie superior de rasă şi producţie, astfel, încât numai în anii 1952—1953 au fost trimişi în staţiuni peste 300 vieri de rasă. Ca urmare a acestei măsuri prenul de montă al scroafelor în regiunea Stalin, numai în 1953 a fost realizat în proporţie de 151 la sută. Pe lângă aceste rea­lizări obţinute în scopul dezvol­tării creşterii porcinelor au fost şi lipsuri ce au creat greutăţi în continua dezvoltare a acestui sec­tor. Astfel, unele comitete executi­ve comunale, cum ar fi cele din comuna Perşani, raionul Fă­gă­aş, Netuş şi Ţichindeal, raionul Ag­nita, Râşnov, raionul Stalin, Roa­­deş, raionul Rupea, nu au acor­dat toată atenţia bunei funcţio­nări a staţiunilor de montă cu vierii comunali, fapt ce a dus ca materialul de reproducţie să fie dezc­onecat calitativ şi nevoit a fi reformat. Deasemeni, unele servicii zoo­tehnice raionale nu au îndrumat suficient sfaturile populare comu­nale în sensul întreţinerii raţio­nale a vierilor, fapt ce a făcut ca vierii să devină inapţi pentru montă, greoi, sau să fie epui­zaţi prin practicarea sistemului de montă liberă în turmă. Astfel, serviciile zootehnice de la raioa­nele Agnita, Rupea, Făgăraş, ne­­controlând suficient staţiunile de montă şi adiuând măsuri de lichi­darea lipsurilor, au menţinut şi mai menţin în staţiuni vieri ne­­corespunzători.­­ Astfel, în toate raioanele, în afară de raionul Stalin, unde se creşte porcul din rasa Marele Alb, au fost repartizaţi ca mate­rial de reproducţie mascul, vierii Marele Alb în centre puternice de creştere a porcului Bazna. Ţăranii muncitori şi gospodări­ile agricole colective nu au fost îndrumaţi suficient spre a creşte porcul Bazna, adoptat condiiţiu­­nilor locale şi care dă un ran­dament bun de carne şi grăsime, atunci când se oferă un sistem de creştere raţională. Aşa după cum prevede şi le­gea pentru dezvoltarea creşterii animalelor, va trebui efectuată şi respectată o zonare a paselor de porcine, ţinând cont că acea­stă varietate Bazna reprezintă peste 89 la sută din efectivul to­tal de porcine din regiune. Sfaturile populare vor trebui să controleze în permanenţă staţiu­nile de montă cu vieri, să asi­gure acestora o alimentaţie ra­ţională din care să nu lipsească concentratele, pentru a stimula spermatogeneza. Deasemeni, va trebui ca fie­care staţiune de montă comunală să fie dotată cu stand de montă pentru a se putea monta scrofi­­ţele cu vieri mai grei. Va trebui combătută cu toată tăria execu­tarea montei în turmă, în mod liber care nu are alt efect decât epuizarea fecundităţii. Gospodăriile agricole de stat vor trebui ca printr’o creştere raţională a tineretului, printr’o hrănire corespunzătoare, să lichi­deze procentele de pierderi la purcei şi să obţină un randament mai ridicat în capacitatea de în­­grăşare. Experienţa anului 1953, ne-a arătat că în gospodării agri­cole de stat cum ar fi Agnita, Râşnov, unde s-au aplicat întoc­mai recomandările ştiinţei şi prac­ticii zootehnic®, este lichidată sau nu poate apare plaga bru­­celozei (avorturi infecţi­oase), se obţine material superior de re­producţie şi cu o mare capa­eta­te, material ce în mare parte a fost difuzat în gospodării agri­cole colective, pentru a creia fer­me de porcine. In alte gospodării agricole de stat, cum ar fi gospodăria agri­colă de stat Axente Sever, din raionul Mediaş, prin asigurarea unor condiţii de cazare necores­­punzătoare, prin menţinerea unui procent ridicat de umiditate în grajduri, tineretul porcin nu dă randamentul dorit. De ace­ea se impune ca o sar­cină de seamă conducerilor gos­podăriilor agricole de stat de a lua din timp toate măsurile pen­tru a asigura cazarea porcinelor în raporrt cu efectivele plar­i­­pate. Paralel cu aceasta va tre­bui acordată o atenţie deosebită asigurării bazei furajere atât în concentrate cât şi rădăcinoase, va trebui extinsă metoda păşu­­natului porcilor de toate catego­riile prin dezvoltarea în acest scop a luceam­ferelor şi trifo­stiilor. Folosind monta dublă, colecti­viştii de la Harman au obţinut ri­dicarea numărului de porci ob­ţinuţi de la o scroafă. Porcinele se pot dezvolta in ca­drul gospodăriilor agricole colec­tive prin crearea condiţiilor ra­ţionale apohigienica de cazare, în­trucât cazarea joacă un rol deo­sebit în obţinerea d de produşi ri­guroşi cu o mare capacitate de producţie. Vor trebui create luperifere, care să asigure alimentaţia ani­malelor în timpul verii, iar creşt­­ere­a porcinelor în tabere de va­ră şi folosirea intensă a păşuna­­tului va duce la obţinerea de re­zultate frumoaise, atât în ce pri­veşte economia de furaje con­centrate cât şi realizarea de im­portante venituri băneşti. In faţa tuturor acestor reali­zări şi lipsuri avute în anii ante­riori, sfaturilor populare şi în special tehnicienilor sectorului pro­ducţiei vegetale revin sarcini im­portante. Va trebui dusă o mun­că intensă de îndrumare tehnică a sectorului socialist şi a crescă­torilor particulari pentru a dez­volta creşterea perenelor. îndrumarea va trebui să aibă un caracter mai practic pentru a lămuri unităţile crescătoare de importante asigurării tuturor con­diţiilor zootehnice în creşterea şi dezvoltarea parcului de porcine. Pentru anul 1954, sectorul so­cialist a primit credite suficiente de a construi adăposturi cores­punzătoare tuturor porcinelor. In ce priveşte sectorul gospo­dăriei agricole colective sfatul popular al regiunii Stalin va tre­bui să elaboreze proecte tip de cocini, îngrăşătorii, pe întreaga regiune, adoptate condiţiunilor locale. De felul cum sfaturile popu­lare şi organele tehnice vor în-­­­druma crescătorii şi sectorul so­cialist în sensul celor de mai sus, se va putea asigura cantităţile tot mai crescânde de produse ani­male, în special carne şi grăsime necesare hranei poporului munci­tor. Ing. Paul Kogălniceanu, şeful serviciului zootehnic al sfatului popular regional Stalin Din activitatea A. D. A. S. Târnăveni In raionul Târnăveni, colecti­vul inspectoratului A.D.A.S. spri­jinit fiind în permanenţă de co­mitetul raional de partid şi sfa­tul popular raional, printr’o sus­ţinută muncă de lămurire în rân­dul cetăţenilor, a reuşit să rea­lizeze şi chiar să depăşească pla­nul de încasare a primelor de asigurare pe anul 1953, situân­­du-se raion fruntaş pe regiune. In fruntea acţiunii de încasare a primelor se află comuna Bo­­boharina, unde ţăranii munctitori şi-au achitat la timp primele de asigurare. O vie activitate au depus-o a­­genţii fiscali C. Himciuki din co­muna Şona şi Ioan Şoş din co­muna Mica, primul realizând pla­nul anual cu 108 la sută, iar al doilea in proporţie d­e 112 la sută. Simion Bochiş coresp. .­ Nr. 2843 Ce să citim : I. V. STALIN: Anul marii cotituri Editura pentru literatură politică In articolul „Anul marii coti­turi“ I. V. Stalin, apreciază anul 1929 ca un an de mari realizări pe toate fronturile reconstrucţiei socialiste: imensele succese ale socialismului în industrie, prime­le succese serioase ale agricultu­rii, aderarea ţăranului mijlocaş la mişcarea colhoznică şi începu­tul mişcării colhoznice de masă. Articolul subliniază cotitura ra­dicală pe care o înregistrează a­­cest an în dezvoltarea agricultu­rii în trecerea de la gospodăria individuală mică şi înapoiată la agricultura colectivă mare şi îna­intată, la cultivarea în comun a pământului, când ţăranii au în­ceput să intre­­ în colhozuri nu în grupe răzleţe, ci sate, plăşi şi raioane întregi. Principalele acţiuni care au determinat succesele construcţiei colhoznice, continuă broşura, au fost: convingerea masivelor largi ale ţărănimii muncitoare de su­perioritatea colhozurilor asupra gospodăriei Individualei, dezvol­tarea cooperaţiei agricole, care a deprins pe ţărani cu munca co­lectivă, satisfacerea nevoii cres­cânde a ţărănimii­ de inventar nou şi tehnică modernă prin pu­nerea la dispoziţie a maşinilor prin S.M.T. şi faptul că munci­torii înaintaţi au luat cauza co­lectivizării în mâinile lor. Studierea acestei broşuri folo­seşte tuturor oamenilor muncii din ţara noastră şi în special a­­celora care lucrează pe frontul transformării socialiste a agri­culturii, unde o parte însemnată a ţăranilor cu gospodării mici şi mijlocii sau orientat spre gos­podării agricole colective şi înto­vărăşiri, pentru construirea unei vieţi noi fericite» La şcoala de pregătire de cadre de brigadieri zootehnici din Feldioara Partidul şi guvernul nostru, au luat o serie de măsuri menite să asigure condiţiunile cele mai bu­ne şi mai avantajoase pentru îm­bunătăţirea vieţii celor ce mun­cesc din patria noastră. Un ac­cent deosebit se pune astăzi la noi în ţară, pe dezvoltarea creş­terii animalelor. Recenta lege privitoare la dezvoltarea creşterii animalelor în ţara noastră în­ anii 1954—1956, trebue să preocupe pe fiecare ţăran muncitor crescă­tor de animale, pe fiecare gospo­şi în special pe elevii aflaţi la cursurile de pregătire şi califica­re a cadrelor de brigadieri zoo­­tehnicieni. Elevii şi întreg corpul didactic de la şcoala de brigadieri şi zootehnicieni din Feldioara au primit cu entuziasm această lege care reprezintă un nepreţuit aju­tor în munca lor de zi cu­ zi. Le­gea, pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea cantitativ-calitati­­vă a stocului de animale existent în ţara noastră, cât şi pe forma­rea­ cadrelor de specialişti de toa­te gradele în domeniul creşterii animalelor. In acest scop, din toate regiunile ţării, au fost tri­mişi de către gospodăriile agri­cole colective un număr de 68 de elevi care frecventează regulat a­­ceste cursuri, însuşindu-şi temei­nic cunoştinţele de cultură gene­rală şi de specialitate din dome­niul agrotehnic şi zootehnic, pre­date de profesorii respectivi, pen­tru a deveni brigadieri zootehni­­cieni cu o bună calificare. Cu multă măiestrie tov. profesor Flo­rian Dinu, predă elevilor în orele de zootehnie generală şi specială, cunoştinţele necesare pentru o bună pregătire a lor. Tov. profe­sor Ioan Bradt, care predă cultu­ra plantelor şi mecanizarea, în­trebuinţează cele mai potrivite metode­­ pedagogice în predarea lecţiilor, ceea ce ajută elevii să-şi însuşească temeinic materialul predat. Partea teoretică este predată la orele de curs, unde elevii acu­mulează cunoştinţe de matema­tică, limba română, cultura plan­telor, bolile animalelor, mecani­zarea, organizarea gospodăriilor agricole colective, alimentaţia a­­nimalelor domestice, zootehnia generală, zootehnia specială, edu­caţia politică şi altele. Ca mate­riile de specialitate, care au le­gătura cu partea practică, orele de curs sunt complectate cu ore de lucrări practice în laborator, în sala de profeţii şi pe teren, în ferma şcolii. Pentru complecta­rea cunoştinţelor şi pentru studierea materialului variat din punct de vedere zootehnic, elevii fac vizite la gospodăriile sectorului socia­list din regiunea noastră ca: Bod, Stupini, Hălchiu, Hăghig, Homo­­rod şi altele. Pentru consolidarea cunoştinţelor câştigate, elevii au la dispoziţie ore speciale de stu­diu individual şi meditaţie, unde sunt atent îndrumaţi de către profesorii respectivi, iar în ore de seminar sunt verificaţi asupra felului cum şi-au însuşit cuno­ştințele. Simion Hudea , coresp. Creşte numărul contractărilor de animale * în raionul Făgăraş Hotărîrea Consiliului de Mini­ştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la Îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de con­tractare şi achiziţii de animale şi produse animale, în vederea apro­vizionării populaţiei cu produse alimentare şi a industriei noastre socialiste îe materii prime, a a­­vut un larg răsunet în rândurile ţăranilor muncitori din raionul Făgăraş. In urma apariţiei acestei Ho­tărîri, tot mai mulţi ţărani mun­citori din comunele raionului Fă­găraş, s’au prezentat la coopera­tivele din cadrul raionului, pen­tru încheierea de contracte. Dacă în cursul lunii octombrie din anul trecut cooperativele din raionul Făgăraş au încheiat nu­mai 3 contracte, în cursul lunii noembrie, după apariţia Hotărîri­i privind noul sistem de contracta­re, numărul ţăranilor muncitori care au încheiat contracte , co­operativele s-a ridicat la 112. Astfel, ţăranii muncitori din co­muna Şinca Nouă au contractat numai în cursul lunii noembrie un număr de 15 bovine mari. Printre cei care au contractat se numără şi ţăranul muncitor Tra­­ian Turcea care a primit cu oca­zia încheierii contractului suma de 1 209 lei. De asemenea şi ţă­ranca muncitoare Maria Obima, a contractat o v­acă în greutate de 300 kg., luându-şi obligaţia ca până la 15 ianuarie 1954 greuta­tea să crească cu încă 31 kg. Ţăranul muncitor Ioan Pirău din comuna Ilieni satul Râuşor, a contractat o vacă în greutate de 590 kg, primind în schimb un avans de 1.000 lei. Asemenea contracte au fost în­cheiate şi de alţi ţărani munci­tori din diferite sate ale raionu­lui Făgăraş. Ţăranca muncitoare Silvia Munteanu din satul Cincşor, co­muna Voila a contractat cu co­­operativa Voila, luându-şi obliga­ţiunea de a preda în cursul lunii aprilie 1954, o pereche de boi cu un spor de 180 kg. Numeroase contracte au înche­iat cu organele statului şi gospo­dăriile agricole colective. Astfel, gospodăria agricolă colectivă „Pe­tőfi Sándor” din satul Cobor co­muna Felmer, a făcut 6 contrac­te cu cooperativa, primind drept avans suma de 3.345 lei. Gospodăria agricolă colectivă „Nicolae Bălcescu” din satul Cincșor, comuna Voila a contrac­tat cu cooperativa 3 vite mari, iar gospodăria agricolă colectivă ,,23 august” din comuna Citrta a făcut 4 contractări. Contractând cât mai multe ani­male cu unităţile cooperatiste, contribuim la întărirea scumpei noastre patrii, la creşterea bunei stări a celor ce princesc • Gheorghe Borcică şeful secţiei industrie a comitetului raional de partid Făgăraş

Next