Drum Nou, septembrie 1954 (Anul 11, nr. 3022-3047)
1954-09-01 / nr. 3022
1 pag. __________________________________________________drum nou Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor ANCHETA ZIARULUI „DRUM NOU“ Grija pentru îmbunătăţirea calităţii produselor constituie o preocupare de seamă pentru majoritatea colectivelor de întreprinderi din regiunea noastră. Fiecare muncitor este conştient că orice piesă rebutată, orice lucru executat de proastă calitate, înseamnă materie primă şi manoperă irosite in zadar, care duce la creşterea preţului de cost şi implicit la scumpirea produselor respective. La redacţia ziarului „Drum nou“ continuă să sosească zilnic scrisori ale oamenilor muncii cu propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, ca răspuns la ancheta deschisă de ziar pe această temă. Publicăm mai jos două scrisori cuprinzînd propuneri în legătură cu problema îmbunătăţirii calităţii produselor. La uzinale „Vasia Vasilescu*" Colectivul de tehnicieni din sectorul ţesătorie de la uzinele „Vasia Vasilescu“ diin Mediaș, ne scrie: In lumina hotărîrilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., sectorul nostru, împreună cu colectivul de conducere, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Una din aceste măsuri este şi înfiinţarea cursului de 14 zile pentru toţi muncitorii noi angajaţi. Aceasta face ca muncitorul să ia cunoştinţă de cele mai elementare probleme de producţie înainte de a trece să muncească la războaie. Prin aplicarea acestei măsuri se observă o mărire a randamentului şi se îmbunătăţeşte calitatea produselor. Se ţine de asemeni la noi un curs de 12 lecţii cu ajutorii de maiştri pentru completarea cunoştinţelor tehnice. Maiştrii principali, după montarea fiecărui sul de urzeală, au sarcina să facă un control amănunţit în scopul sesizării oricărei nereguli ce s-ar ivi. Acest procedeu de lucru, a făcut să se îmbunătăţească mult calitatea produselor. La „Partizanul Roşu“ Tov. Carol Bruker, director adj. la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, ne arată într-o scrisoare despre preocupările colectivului fabricii pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor. Una din cauzele care fac ca produsele să fie de calitate inferioară, este şi nefuncţionarea utilajului în cele mai bune condiţiuni. Aşa de pildă, din cauza valţurilor de alimentare de la maşina de destrămat, care erau uzate, operaţia de destrămare se făcea defectuos, influenţând calitatea stofelor. In urma unei acţiuni desfăşurate de colectivul Întreprinderii în scopul îmbunătăţirii calităţii, s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, menite să ducă la înlăturarea acestor deficenţe. De pildă, s-au schimbat sulurile de alimentare de la maşinile de destrămat, iar pentru evitarea wipeurilor care mai apăreau în stofe, s-a trecut la drusarea zdrenţelor rupte şi s-a introdus controlul zilnic al pretoriului. O deficienţă care a existat pînă de curînd în întreprinderea noastră, a fost aceea că ţesăturile în unele cazuri nu erau curate, deoarece la operaţiile de spălat şi piuat, din cauza slabei rezistenţe a coloranţilor, firele de bumbac şi celofibră colorau şi firele învecinate, dând ţesăturii un aspect monoton şi uneori chiar pătat. Pentru înlăturarea acestei defecţiuni, se foloseşte în prezent o soluţie de fixat, venită din Uniunea Sovietică, care nu mai permite trecerea culorii de la un fir la altul, iar ţesăturile îşi păstrează un aspect frumos și curat. VIAŢA CULTURALĂ DIN FABRICILE REGIUNII NOASTRE Clubul fabricii „Hercules“ Din 1949, comitetul de întreprindere al fabricii de ţiglă şi cărămidă „Hercules“ din oraşul Tîrnăveni, a amenajat un club muncitoresc. Clubul are o sală de festivităţi şi o bibliotecă care numără peste 4.000 volume literare, ideologice şi tehnice, in limbile română, germană, maghiară şi rusă. In altă sală sunt instalate: o masă de ping pong, cinci mese de şah, unde In orele libere muncitorii practică aceste sporturi. Peste 30 de muncitori tineri şi vârstnici citesc zilnic din cărţile bibliotecii. Printre cei care citesc cu regularitate se numără şi fruntaşii în producţie Susana Fodor, Béla Bordi, Maria Cindea şi alţii. Pentru popularizarea cărţilor noi apărute, colectivul bibliotecii organizează standuri de cărţi în secţii la locuri vizibile. Se organizează de asemeni, periodic recenzii de cărţi. In colaborare cu S.R.S.C., comitetul sindical organizează conferinţe cu caracter politic, economic, socialcultural etc. Totodată la club desfăşoară o rodnică activitate brigada artistică şi echipa de dansuri. Simion Bochiş coresp. Activitatea culturală de la fabrica „ La fabrica „Virala“ din Sibiu, mai nea culturală cunoaşte în anii aceştia o activitate tot mai vie. La fabrica „Virala“ cei mai mulţi analfabeţi au învăţat să scrie şi să citească, iar ultimii doi urmează acum cursurile de alfabetizare. In sala de festivităţi a clubului, formaţiunile artistice ale întreprinderii se pregătesc zi de zi pentru ridicarea calităţii programelor. Corul alcătuit din 50 de persoane a luat fiinţă în acest an. In prezent, el interpretează cîntece romîneşti, sovietice şi ale minorităţilor naţionale. In afară de aceasta, la club mai activează echipele de dansuri romîneşti şi maghiare, care de asemenea s-au afirmat şi ele în cadrul concursului artistic. Aici muncesc cu multă dragoste şi interes tovarăşii Vasile Gândea, Elena Matei şi alţii, încă din anul 1952, activează in cadrul clubului echipa de fluieraşi, în repertoriul căreia se află în virtite, doine şi diferite alte cântece populare romîneşti şi maghiare. Tovarăşi ca: lăcătuşul Aurel Cast, strungarul Ioan Duma, strungăriţa Elena Matei, Mihai Lang şi Beatrice Carastambu, sânt cunoscuţi în întreprindere pentru rivna pe care o depun în activitatea desfăşurată în cadrul formaţiunilor artistice de la clob. Formaţiunile artistice de la întreprinderea „Virala“ sunt cunoscute oamenilor muncii din oraşul Sibiu. Eile desfăşoară o activitate frumoasă şi la staţia de radioficare. In cursul campaniei agricole de vară, aceste formaţiuni au fost apreciate şi de către colectiviştii şi ţăranii muncitori din unele sate şi comune în care acestea s-au deplasat. Ele au prezentat programe artistice la căminele culturale de la Şura Mare şi Şura Mică, precum şi la ariile de treieriş din aceste comune. Cu toate acestea, în activitatea culturală de la fabrica „Virola“ din Sibiu, mai există şi unele lipsuri a căror lichidare nu stă încă în atenţia şi preocuparea comitetului de Întreprindere. Este de necrezut că e posibil ca la o întreprindere cu astfel de formaţiuni artistice să nu prezinte în cadrul clubului programe culturale pentru muncitorii, tehnicienii şi salariaţii fabricii care manifestă interes şi aşteaptă asemenea programe. Cu toate acestea, din mai şi pînă în august, formaţiunile artistice ale fabricii „Virola“ n-au prezentat nici un program artistic pentru muncitorii întreprinderii. Comitetul de întreprindere a neglijat în mod vădit problemele legate de activitatea culturală de masă. Virola11-Sibiu Tot din cauza dezinteresului manifestat de unii membri ai comitetului de întreprindere, printre care tovarăşii Ioan Mărgineanu şi Vladimir Başte, în activitatea culturală de la fabrica „Virola“ mai persistă şi alte lipsuri. Astfel, descoperirea şi antrenarea în activitatea culturală a unor talente noi, din care există cu prisosinţă în rîndurile muncitorilor fabricii, n-a constituit o preocupare a comitetului de întreprindere, îmbogăţirea bibliotecii cu cărţi noi şi mai ales popularizarea cărţii noi nu se face aproape deloc. Din acest motiv cărţile aflate în rafturile bibliotecii, nu sunt folosite cu discernămint, iar cititorii nu găsesc întotdeauna cărţile căutate. O atenţie prea mică se acordă cărţii tehnice care nu se bucură de o răspîndire prea largă in rindurile muncitorilor. Prin intensificarea activităţii culturale, prin antrenarea unui număr cât mai mare de muncitori, tehnicieni şi funcţionari în activitatea formaţiunilor artistice existente şi prin crearea altora noi, se vor putea obţine un viitor succese şi mai de seamă în activitatea de producţie. Munca culturală trebuie să fie considerată ca una din sarcinile de bază ale comitetului de întreprindere iar acesta trebuie îndrumat de către comitetul de partid pentru ca să-și ducă în întregime la îndeplinire sarcinile ce-i revin și în acest important domeniu de activitate. _______________________________________Nr. 3022 FOILETON Un gestionat „renumit“ Mulţi cetăţeni au citit sau au auzit desigur despre aventurile năzdrăvane ale lui Don Quijotte, plecat in lume să cucerească „celebritatea“, luptele lui cu morile de vînt, cu pomii şi cu alţi adversari închipuiţi. Acei care cunosc această poveste n-ar putea spune — aflînd de întîmplările arătate mai jos — că între acest personagiu ridicol, și Gheorghe Stoica, gestionarul cooperativei din satul Cincșor nu există o oarecare asemănare. Spre deosebire Insă, de eroici din povestea lui Cervantes, gestionarul Gheorghe stoica este ceva mai realist. El nu-şi alege adversari închipuiţi în niscaiva pereţi, in care să-şi încerce in „elanul lui vitejesc“ rezistenţa capului, ci ii alege din rindurile consumatorilor. De cum intri în cooperativă te intîmpină o figură încruntată, fixată pe un corp solid. Gestionarul — căci despre ■ el este vorba — îşi umflă muşchii „în atenţia consumatorilor“, se înalţă pe virful picioarelor şi te întreabă scurt şi concis, cu o mină care te bagă direct in răcori. — Hei, ce doreşti? — Aş dori nişte bomboane. înainte de a fi servit, consumatorul se află de obicei intrun stadiu de aşteptare, deoarece gestionarul intre timp, îl supune unei analize vizuale, să vadă dacă ii place mutra respectivă şi dacă nu cumva este cazul să înceapă . . . „bătaia la cataramă“. Aşa a păţit şi tovarăşul Dumitru Rusu, ţăran muncitor din satul Cincşor. S a dus omul la cooperativă să cumpere dulciuri pentru copii. (De unde să ştie copiii rd că „nenea gestionar" are predilecţii pentru exchibiţii sportive pe spinarea tăticului.) Dintr-una în alta, tovarăşul Rusu, „a îndrăznit“ să facă şi unele obiecţiuni juste asupra felului cum este deservit la cooperativă. Atit a fost deajuns. Cit ai clipi din ochi consumatorul s-a pomenit cu o avalanşă de sudalme, gestionarul dindu-i să înţeleagă că dacă nu închide imediat uşa pe dinafară dulciurile cumpărate ar putea deveni in curînd amare. Tovarăşul Rusu a părăsit imediat localul, deoarece şi-a adus aminte despre cele păţite de un alt consumator, tovarăşul Gheorghe Bogdan care nu de mult a fost „ajustat“ de către respectivul gestionar. Despre manifestările „belice“ ale lui Gheorghe stoica ar putea povesti şi ţăranul muncitor Alexandru Benei a cărui soţie a fost de asemeni bătută zdravăn de acest gestionar furios. Ar mai putea povesti de pildă ţăranii muncitori Nicolaie Bogdan, Alexandru Anton şi alţii. Sunt însă şi alte împrejurări şi mai năzdrăvane legate de persoana „renumitului“ gestionar. Intr-o zi a trecut prin sat un cetățean străin de partea locului. Trecea omul îngindurat pe lingă cooperativă, ducind în mină un coş gol. — Ce ai avut în coş? — O întreabă Gheorghe Stoica. — Ia, am avut nişte afine, leam dat pe aici prin sat. — De ce nu leai valorificat prin cooperativă, hai? — îl întreabă de astă dată gestionarul înflîndu-şi faţa şi muşchii. — Păi să vezi, n-am ştiut. — Aha, n-ai ştiut! Las că te învăţ eu minte şi cit ai clipi din ochi au intrat în funcţie sudalmele, urmate de palme şi pumni repeziţi în obrazul trecătorului plrn, ce faţa cetăţeanului a căpătat culoarea afinelor. Au încercat unii mai curajoşi să-l lămurească pe Gheorghe Stoica că purtarea lui nedemnă nu este compatibilă cu munca de gestionar, dar au primit pe un ton ameninţător, un răspuns scurt: „Pe mine nu mă schimbă nici Dumnezeu“. După părerea noastră l-ar putea însă schimba din muncă, conducerea cooperativei din comuna Voila și în special conducerea URCAD-ului, aceasta, cu atit mai mult cu cit s-a primit de către conducerea acestei cooperative și de către URCAD numeroase sesizări împotriva acestui gestionar. Unele sesizări vorbesc și despre distribuirea băuturilor spirtoase, la preţuri de speculă, favoritism faţă de prieteni şi rude, altele vorbesc despre chefuri straşnice făcute în cercul restrîns al unor prieteni, unde s-a consumat un butoi de bere destinat deservirii masei consumatorilor şi despre multe alte asemenea fapte nedemne. Conducerea URCAD nu a luat insă măsurile cuvenite in urma sesizărilor primare pentru potolirea acestui element înrăit şi pentru sancţionarea lui pe calea justiţiei pentru faptele nedemne comise. Unii cetăţeni se întreabă pe drept cuvint dacă nu cumva şi conducerea U.R.C.A.D.-ului a intrat în panică?... Altfel, nu se explică o asemenea toleranţă şi lipsă de simţ de răspundere din partea conducerii URCAD-ului faţă de abuzurile grave comise de acest element necinstit. A. B. Mai multă atenţie sesizărilor oamenilor muncii în raionul Tîrnăveni In urma analizei făcute de comitetul raional de partid Tirnăveni, asupra felului cum sunt rezolvate sesizările şi cererile celor ce muncesc din raion, s-a putut vedea că rezolvarea acestora s-a îmbunătăţit. Aşa de exemplu, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Tirnăveni, din totalul de 615 cereri primite in anul acesta, a rezolvat 576, iar restul sunt in curs de rezolvare. Insă nu la fel se rezolvă cererile cetăţenilor, de şefii unor secţii din cadrul sfatului popular raional, care cu tot ajutorul primit din partea comitetului executiv nu şi-au îndeplinit sarcinile ce le revin. Tov. Teodor Spineanu, şeful secţiei artă şi cultură a sfatului popular al raionului Tîrnăveni mai are 8 scrisori de rezolvat, unele din ele purtînd data de 16 martie şi 24 aprilie a.c. In aceeaşi situaţie se găsesc şi tov. loan Bucă, Francisc Labancz, Gheorghe Bartok Şi Ioan Lechinţan, şefi de secţii. Pentru înlăturarea lipsurilor de mai sus, comitetul executiv al sfatului popular raional Tîrnăveni, trebuie să ia măsuri de urgenţă pentru Îmbunătăţirea muncii de rezolvare a cererilor oamenilor muncii, să tragă la răspundere pecei ce dovedesc delăsare în această problemă importantă. Arcadie Kerekes activist al comitetului raional de partid Tirnăveni