Drum Nou, septembrie 1954 (Anul 11, nr. 3022-3047)

1954-09-01 / nr. 3022

1 pag. __________________________________________________drum nou Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor ANCHETA ZIARULUI „DRUM NOU“ Grija pentru îmbunătăţirea calităţii produselor constituie o preocupare de seamă pentru majoritatea colectivelor de întreprinderi din regiunea noastră. Fiecare muncitor este conştient că orice piesă rebutată, ori­ce lucru executat de proastă calitate, înseamnă materie primă şi mano­peră irosite in zadar, care duce la creşterea preţului de cost şi implicit la scumpirea produse­lor respective. La redacţia ziarului „Drum nou“ continuă să sosească zilnic scrisori ale oamenilor mun­cii cu propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, ca răspuns la ancheta deschisă de ziar pe această temă. Publicăm mai jos două scrisori cuprinzînd propuneri în legătură cu problema îmbunătăţi­rii calităţii produselor. La uzinale „Vasia Vasilescu*" Colectivul de tehnicieni din sectorul ţesătorie de la uzinele „Vasia Vasilescu“ diin Mediaș, ne scrie: In lumina hotărîrilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., sectorul nostru, împre­ună cu colectivul de conducere, a luat o serie de măsuri tehni­­co-organizatorice pentru îmbu­nătăţirea calităţii produselor. Una din aceste măsuri este şi înfiinţarea cursului de 14 zile pentru toţi muncitorii noi anga­jaţi. Aceasta face ca muncitorul să ia cunoştinţă de cele mai ele­mentare probleme de producţie înainte de a trece să muncească la războaie. Prin aplicarea aces­tei măsuri se observă o mărire a randamentului şi se îmbună­tăţeşte calitatea produselor. Se ţine de asemeni la noi un curs de 12 lecţii cu ajutorii de maiş­tri pentru completarea cunoştin­ţelor tehnice. Maiştrii principali, după montarea fiecărui sul de urzeală, au sarcina să facă un control amănunţit în scopul se­sizării oricărei nereguli ce s-ar ivi. Acest procedeu de lucru, a făcut să se îmbunătăţească mult calitatea produselor. La „Partizanul Roşu“ Tov. Carol Bruker, director adj. la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, ne arată într-o scrisoare despre preocupările co­lectivului fabricii pentru conti­nua îmbunătăţire a calităţii pro­duselor. Una din cauzele care fac ca produsele să fie de calitate inferioară, este şi nefuncţiona­­rea utilajului în cele mai bune condiţiuni. Aşa de pildă, din cau­za valţurilor de alimentare de la maşina de destrămat, care erau uzate, operaţia de destrămare se făcea defectuos, influenţând ca­litatea stofelor. In urma unei acţiuni desfăşurate de colectivul Întreprinderii în scopul îmbună­tăţirii calităţii, s-au luat o se­rie de măsuri tehnico-organiza­­torice, menite să ducă la înlătu­rarea acestor deficenţe. De pil­dă, s-au schimbat sulurile de a­­limentare de la maşinile de des­trămat, iar pentru evitarea wi­pe­urilor care mai apăreau în stofe, s-a trecut la drusarea zdrenţelor rupte şi s-a introdus controlul zilnic al pretoriului. O deficienţă care a existat pî­nă de curînd în întreprinderea noastră, a fost aceea că ţesătu­rile în unele cazuri nu erau cu­rate, deoarece la operaţiile de spălat şi piuat, din cauza slabei rezistenţe a coloranţilor, firele de bumbac şi celofibră colorau şi firele învecinate, dând ţesă­turii un aspect monoton şi u­­neori chiar pătat. Pentru înlăturarea acestei de­fecţiuni, se foloseşte în prezent o soluţie de fixat, venită din U­­niunea Sovietică, care nu mai permite trecerea culorii de la un fir la altul, iar ţesăturile îşi păstrează un aspect frumos și curat. VIAŢA CULTURALĂ DIN FABRICILE REGIUNII NOASTRE Clubul fabricii „Hercules“ Din 1949, comitetul de între­prindere al fabricii de ţiglă şi cărămidă „Hercules“ din oraşul Tîrnăveni, a amenajat un club muncitoresc. Clubul are o sală de festivităţi şi o bibliotecă ca­re numără peste 4.000 volume literare, ideologice şi tehnice, in limbile română, germană, ma­ghiară şi rusă. In altă sală sunt instalate: o masă de ping pong, cinci mese de şah, unde In orele libere muncitorii practică aceste spor­turi. Peste 30 de muncitori ti­neri şi vârstnici citesc zilnic din cărţile bibliotecii. Printre cei care citesc cu regularitate se numără şi fruntaşii în produc­ţie Susana Fodor, Béla Bordi, Maria Cindea şi alţii. Pentru popularizarea cărţilor noi apărute, colectivul bibliote­cii organizează standuri de cărţi în secţii la locuri vizibile. Se or­ganizează de asemeni, periodic recenzii de cărţi. In colaborare cu S.R.S.C., comitetul sindical organizează conferinţe cu ca­racter politic, economic, social­­cultural etc. Totodată la club desfăşoară o rodnică activitate brigada artistică şi echipa de dansuri. Simion Bochiş coresp. Activitatea culturală de la fabrica „ La fabrica „Virala“ din Sibiu, mai nea culturală cunoa­şte în a­­nii aceştia o activitate tot mai vie. La fabrica „Virala“ cei mai mulţi analfabeţi au învăţat să scrie şi să citească, iar ultimii doi urmează acum cursurile de alfabetizare. In sala de festivităţi a clubu­lui, formaţiunile artistice ale­­ în­treprinderii se pregătesc zi de zi pentru ridicarea calităţii progra­melor. Corul alcătuit din 50 de persoane a luat fiinţă în acest an. In prezent, el interpretează cîntece romîneşti, sovietice şi ale minorităţilor naţionale. In afară de aceasta, la club mai activează echipele de dan­suri romîneşti şi maghiare, care de asemenea s-au afirmat şi ele în cadrul concursului artistic. Aici muncesc cu multă dragoste şi interes tovarăşii Vasile Gân­dea, Elena Matei şi alţii, încă din anul 1952, activează in cadrul clubului echipa de flu­ieraşi, în repertoriul căreia se află în virtite, doine şi diferite alte cântece populare romîneşti şi maghiare. Tovarăşi ca: lăcătuşul Aurel Cast, strungarul Ioan Duma, strungăriţa Elena Matei, Mihai Lang şi Beatrice Carastambu, sânt cunoscuţi în întreprindere pentru rivna pe care o depun în activitatea desfăşurată în cadrul formaţiunilor artistice de la clob.­ Formaţiunile artistice de la în­treprinderea „Virala“ sunt cunos­cute oamenilor muncii din ora­şul Sibiu. Eile desfăşoară o acti­vitate frumoasă şi la staţia de radioficare. In cursul campaniei agricole de vară, aceste formaţiuni au fost apreciate şi de către colecti­viştii şi ţăranii muncitori din unele sate şi comune în care a­­cestea s-au deplasat. Ele au prezentat programe artistice la căminele culturale de la Şura Mare şi Şura Mică, precum şi la ariile de treieriş din aceste co­mune. Cu toate acestea, în activitatea culturală de la fabrica „Viro­la“ din Sibiu, mai există şi u­­nele lipsuri a căror lichidare nu stă încă în atenţia şi preocupa­rea comitetului de Întreprindere. Este de necrezut că e posibil ca la o întreprindere cu astfel de formaţiuni artistice să nu pre­zinte în cadrul clubului progra­me culturale pentru muncitorii, tehnicienii şi salariaţii fabricii care manifestă interes şi aşteap­tă asemenea programe. Cu toa­te acestea, din mai şi pînă în august, formaţiunile artistice ale fabricii „Virola“ n-au prezentat nici un program artistic pentru muncitorii întreprinderii. Comitetul de întreprindere a neglijat în mod vădit probleme­le legate de activitatea cultura­lă de masă. Virola11-Sibiu Tot din cauza dezinteresului manifestat de unii membri ai comitetului de întreprindere, printre care tovarăşii Ioan Măr­­­gineanu şi Vladimir Başte, în activitatea culturală de la fa­brica „Virola“ mai persistă şi alte lipsuri. Astfel, descoperirea şi antrenarea în activitatea cul­turală a unor talente noi, din­ care există cu prisosinţă în rîn­­durile muncitorilor fabricii, n-a constituit o preocupare a comi­tetului de întreprindere, îmbogăţirea bibliotecii cu cărţi noi şi mai ales popularizarea cărţii noi nu se face aproape de­loc. Din acest motiv cărţile afla­te în rafturile bibliotecii, nu sunt folosite cu discernămint, iar cititorii nu găsesc întotdeauna cărţile căutate. O atenţie prea mică se acordă cărţii tehnice ca­re nu se bucură de o răspîndire prea largă in rindurile muncito­rilor. Prin intensificarea activităţii culturale, prin antrenarea unui număr cât mai mare de munci­tori, tehnicieni şi funcţionari în activitatea formaţiunilor artisti­ce existente şi prin crearea al­tora noi, se vor putea obţine un viitor succese şi mai de sea­mă în activitatea de producţie. Munca culturală trebuie să fie considerată ca una din sarcinile de bază ale comitetului de între­prindere iar acesta trebuie îndru­mat de către comitetul de partid pentru ca să-și ducă în întregi­me la îndeplinire sarcinile ce-i revin și în acest important do­meniu de activitate. _______________________________________Nr. 3022 FOILETON Un gestionat „renumit“ Mulţi cetăţeni au citit sau au auzit desigur despre aventurile năzdrăvane ale lui Don Quijotte, plecat in lume să cucerească „celebritatea“, luptele lui cu morile de vînt, cu pomii şi cu alţi adversari închipuiţi. Acei care cunosc această po­veste n-ar putea spune — aflînd de întîmplările arătate mai jos — că între acest personagiu ri­dicol, și Gheorghe Stoica, ges­tionarul cooperativei din satul Cincșor nu există o oarecare asemănare. Spre deosebire Insă, de eroici din povestea lui Cervantes, ges­tionarul Gheorghe stoica este ceva mai realist. El nu-şi alege adversari închipuiţi în niscaiva pereţi, in care să-şi încerce in „elanul lui vitejesc“ rezistenţa capului, ci ii alege din rinduri­le consumatorilor. De cum intri în cooperativă te intîmpină o figură încrunta­tă, fixată pe un corp solid. Ges­tionarul — căci despre ■ el este vorba — îşi umflă muşchii „în atenţia consumatorilor“, se înalţă pe virful picioarelor şi te întreabă scurt şi concis, cu o mină care te bagă direct in ră­cori. — Hei, ce doreşti? — Aş dori nişte bomboane. înainte de a fi servit, consu­matorul se află de obicei intr­­un stadiu de aşteptare, deoarece gestionarul intre timp, îl supu­ne unei analize vizuale, să vadă dacă ii place mutra respectivă şi dacă nu cumva este cazul să înceapă . . . „bătaia la catara­mă“. Aşa a păţit şi tovarăşul Dumi­tru Rusu, ţăran muncitor din satul Cincşor. S a dus omul la cooperativă să cumpere dulciuri pentru copii. (De unde să ştie copiii r­d că „nenea gestionar" are predilecţii pentru exchibiţii sportive pe spinarea tăticului.) Dintr-una în alta, tovarăşul Rusu, „a îndrăznit“ să facă şi unele obiecţiuni juste asupra felului cum este deservit la coo­perativă. Atit a fost deajuns. Cit ai clipi din ochi consumato­rul s-a pomenit cu o avalanşă de sudalme, gestionarul dindu-i să înţeleagă că dacă nu închide imediat uşa pe dinafară dul­ciurile cumpărate ar putea de­veni in curînd amare. Tovarăşul Rusu a părăsit imediat localul, deoarece şi-a a­­dus aminte despre cele păţite de un alt consumator, tovarăşul Gheorghe Bogdan care nu de mult a fost „ajustat“ de către respectivul gestionar. Despre manifestările „belice“ ale lui Gheorghe stoica ar putea povesti şi ţăranul munci­tor Alexandru Benei a cărui so­ţie a fost de asemeni bătută zdra­văn de acest gestionar furios. Ar mai putea povesti de pildă ţăranii muncitori Nicolaie Bog­dan, Alexandru Anton şi alţii. Sunt însă şi alte împrejurări şi mai năzdrăvane legate de per­soana „renumitului“ gestionar. Intr-o zi a trecut prin sat un cetățean străin de partea locu­lui. Trecea omul în­gindurat pe lingă cooperativă, ducind în mi­nă un coş gol. — Ce ai avut în coş? — O în­treabă Gheorghe Stoica. — Ia, am avut nişte afine, le­­am dat pe aici prin sat. — De ce nu le­ai valorificat prin cooperativă, hai? — îl întrea­bă de astă dată gestionarul în­­flîndu-şi faţa şi muşchii. — Păi să vezi, n-am ştiut. — Aha, n-ai ştiut! Las că te învăţ eu minte şi cit ai clipi din ochi au intrat în funcţie su­­dalmele, urmate de palme şi pumni repeziţi în obrazul trecă­torului plrn, ce faţa cetăţeanu­lui a căpătat culoarea afinelor. Au încercat unii mai curaj­oşi să-l lămurească pe Gheorghe Stoica că purtarea lui nedemnă nu este compatibilă cu munca de gestionar, dar au primit pe un ton ameninţător, un răspuns scurt: „Pe mine nu mă schimbă nici Dumnezeu“. După părerea noastră l-ar putea însă schimba din muncă, conducerea cooperativei din comuna Voila și în special con­ducerea URCAD-ului, aceasta, cu atit mai mult cu cit s-a pri­mit de către conducerea acestei cooperative și de către URCAD numeroase sesizări împotriva a­­cestui gestionar. Unele sesizări vorbesc și de­spre distribuirea băuturilor spir­toase, la preţuri de speculă, fa­voritism faţă de prieteni şi rude, altele vorbesc despre chefuri straşnice făcute în cercul res­­trîns al unor prieteni, unde s-a consumat un butoi de bere des­tinat deservirii masei consuma­torilor şi despre multe alte ase­menea fapte nedemne. Conducerea URCAD nu a luat insă măsurile cuvenite in urma sesizărilor primare pentru poto­lirea acestui element înrăit şi pentru sancţionarea lui pe calea justiţiei pentru faptele nedem­ne comise. Unii cetăţeni se întreabă pe drept cuvint dacă nu cumva şi conducerea U.R.C.A.D.-ului a in­trat în panică?... Altfel, nu se explică o aseme­nea toleranţă şi lipsă de simţ de răspundere din partea conduce­rii URCAD-ului faţă de abuzu­rile grave comise de acest ele­ment necinstit. A. B. Mai multă atenţie sesizărilor oamenilor muncii în raionul Tîrnăveni In urma analizei făcute de co­mitetul raional de partid Tirnă­­veni, asupra felului cum sunt rezolvate sesizările şi cererile ce­lor ce muncesc din raion, s-a putut vedea că rezolvarea aces­tora s-a îmbunătăţit. Aşa de exemplu, comitetul e­­xecutiv al sfatului popular al oraşului Tirnăveni, din totalul de 615 cereri primite in anul acesta, a rezolvat 576, iar restul sunt in curs de rezolvare. Insă nu la fel se rezolvă ce­rerile cetăţenilor, de şefii unor secţii din cadrul sfatului popular raional, care cu tot ajutorul pri­mit din partea comitetului e­­xecutiv nu şi-au îndeplinit sar­cinile ce le revin. Tov. Teodor Spineanu, şeful secţiei artă şi cultură a sfatului popular al ra­ionului Tîrnăveni mai are 8 scrisori de rezolvat, unele din ele purtînd data de 16 martie şi 24 aprilie a.c. In aceeaşi situaţie se găsesc şi tov. loan Bucă, Fran­­cisc Labancz, Gheorghe Bartok Şi Ioan Lechinţan, şefi de secţii. Pentru înlăturarea lipsurilor de mai sus, comitetul executiv al sfatului popular raional Tîrnă­veni, trebuie să ia măsuri de ur­genţă pentru Îmbunătăţirea muncii de rezolvare a cererilor oamenilor muncii, să tragă la răspundere pe­­cei ce dovedesc delăsare în această problemă im­portantă. Arcadie Kerekes activist al comitetului raional de partid Tirnăveni

Next