Drum Nou, decembrie 1955 (Anul 12, nr. 3409-3436)
1955-12-01 / nr. 3409
2 Drum nou Sa adaptăm batozele de treierat păioase la bătutul porumbului I,n toamna aceasta, pe ogoarele regiunii noastre s-au obţinut bogate recolte de porumb. Timpul înaintat cere ca bătutul porumbului să fie îndeplinit cit maii repede şi In cele mai bune condiţii. O mare parte dim ştiuleţîi de porumb trebuie să fie bătuţi imediat de către gospodăriile agricole pentru valorificare, sau pentru consumul lor gospodăresc. Centrele de colectare de asemenea ,‘trebuie să treacă imediat după recepţionare, la bătutei porumbului pentru ca boabele să fie cît mai bine condiţionate şi înmagazinate. Pînă în anul acesta, bătutul porumbului se făcea mai ales cu maşinile de bătut porumb, acţionate manual. Recolta bogată de porumb ce o avem ar face ca bătutei ştiuileţilor numai cu maşinile acţionate cu inima să dureze prea mult şi să necesite prea mulţi oameni. Cu o maşină obişnuită de bătut porumb manuală se pot obţine pe zi cel mult 2.500—3.000 kg. porumb boabe. Dacă ţinem seama de faptul că fiecare maşină ar trebui să fie deservită de 5—6 oameni ne putem da seama şi mai bine cît de important este ca, în această perioadă cînd simt multe de făcut în fiecare gospodărie, iar braţe de muncă disponibile se găsesc mai greu, să se folosească batozele de treierat şi la curăţirea porumbului. De aceea, pentru a verti în ajutorul ţărănimii muncitoare şi a grăbi bătutul porumbului, mecanizatorii din S.M.T.-uri adaptează batozele de treierat păioase la bătutul porumbului. Experienţa staţiunilor de maşini şi tractoare fruntaşe, au dovedit că adiaptîind batoza de pereate pentru bătutul porumbului se pot uşor, bate pe zii, 18.000—20.000 kg. boabe de porumb, adică de 6 ori maii mult decit o maşină acţionată cu mina. In felul acesta o singură batoză purtată de un tractor lucrează cît 6 maşinii de abătut manuală şi economiseşte munca a circa 30 oameni. Succese deosebite în mecanizarea bătutului porumbului au obţinut pînă acum mecanizatorii din S.M.T. Cărei, regiunea Baia Mare, care sunt acum în al doilea an de folosire a batozelor la bătutul porumbului. Lucrînd pe batoze mici, cu o lăţime a tobei de 1000 mm., ei bat în fiecare zi cel puţin 18.000 kg. porumb. Şi în regiunile Timişoara şi Constanţa mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare adaptează numeroase batoze de cererile spre a sprijini bazele de recepţie a produselor agricole, cît şi pe ţăranii muncitori la bătutul porumbului. Cum am procedat mecanizatorii de la S.M.T. Cărei pentru adaptarea batozelor de treierat păioase la bătutul porumbului? Prima măsură pe care a luat-o a fost micşorarea turaţiei tobei, astfel ca să nu treacă de 600 ture pe minut. In felul acesta batoza nu va sparge boabele de porumb. Pentru a reduce turaţia tobei, ei au mărit şaiba de la batoză, îmibrăcînd-o cu un manşon lemnos. De asemenea au îndepărtat prin deşurubare caii sau turători de paie aii batozei. Ţinînid seamă că boaibele de porumb sînt mai mari decît boabele de griu sau arz, mecanizatorii de la SM.T. Carei au rărit la grătarul mare al tobei numărul vergelelor, lăsînd numai jumătate din ele. In felul acesta s-a putut mări spaţiul de trecere al boabelor şi se înlătură posibilitatea spargerii boabelor. Distanţa dintre tobă şi grătar au stabilit-o după umiditatea şi mărimea ştiuleţiilor. Cînd umiditatea este mai mare, iar ştiuleţii sunt mici, distanţa trebuie să fie rman mică. Pentru a opri eventualele boabe care ar fi antrenate pe gura de ieşire a ciocanilor ei au montat la primul rînd de perdele un paravan de tablă de 2 mm. grosime, perfect etanşat de pereţii batozei. Toate aceste modificări care se aduc batozei nu simt prea complicate. Ele se pot executa uşor în atelierul fiecărei staţiuni de maşini, cu materialele existente. Fireşte, adaptarea batozei pentru bătutei porumbului nu împiedică folosirea ei ulterioară pentru treieratei păioaselor. Cum se face alimentarea batozei cu şticleţi de porumb? Pe partea unde se aduce porumbul, se construieşte o ramipă în plrnată. In dreptul gurii de intrare la tobă se montează un coş de alimentare, care are o înălţime de 1,20 m. La fund, coşul are o lăţime de 10 cm, atît cît este necesar pentru ca batoza să fie alhimemitată din plin fără să se înece. Ştiuileţii se aduc la coşul de alimentare al batozei în coşuri de nuiele obişnuite şi se răstoarnă în coşul batozei. Pentru prima dată în acest an şi metami- zatorii de la S.M.T. Sighişoara au adaptat o batoză de treierat păioase la bătutul porumbului, rezultatele fiind bune. Pentru un înalt randament al batozei în timpul lucrului este necesar ca fiecare tractorist şi mecanic batozat să execute zilnic toate lucrările de îngrijire prevăzute pentru tractor şi batoză. In felul acesta el vor asigura funcţionarea neîntreruptă a tractorului şi a batozei şi vor putea îndeplini şi depăşi normele de lucru la bătatei porumbului. ★ NOTA REDACŢIEI: Conducerile S.M.T.-urilor şi cde gospodăriilor agricole de stat pot da un sprijin preţios gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, în vederea baterii porumbului. Pentru aceasta e necesară adaptarea batozelor de treierat păioase la bătutul porumbului, la care inginerii şi tehnicienii de la secţiile agricole ale sfaturilor populare raionale, din S.M.T. şi gospodării agricole de stat, precum şi de la punctele agricole sunt chemați să-și aducă aportul lor. Creşte numărul cursanţilor la învăţămîntul agro-zootehnic de masă In fiecare seară, colectiviştii din comuna Hălchiu, raionul Stalin, se îndreaptă spre casa laborator unde se poartă discuţii pe diferite teme agricole şi zootehnice. Tot în canzul casei laborator s-a deschis nu demult cursul agro-zootehnic de trei ani. Colectiviştii participă cu însufleţire la acest curs. In regiunea Stalin peste 7.200 de colectivişti şi întovărăşiţi, aproape 2.000 de muncitori şi tractorişti din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T., precum şi 4.200 ţăranii muncitori cu gospodării individuale au început cursurile agro-zootehniice de masă, dornici să-şi însuşească noi cunoştinţe necesare muncii lor pe ogoare. Pentru buna desfăşurare a cursurilor, gospodăriile agricole colective au asigurat materiale didactice, au organizat 114 expoziţii agricole, în care sunt popularizate realizările şi metodele folosite de maeştrii recoltelor bogate. Un rol de seamă în cunoaşterea şi extinderea metodelor înaintate îl au cele 22 case laborator din gospodăriile colective înzestrate cu aparatura necesară, loturi demonstrative, expoziții, material didactic etc. M. PANDREA : „SĂ APĂRĂM ŞI SĂ SPORIM AVUTUL OBŞTESC" Editura de stat pentru literatură politică Poporul muncitor, angajat cu toate forţele sale în opera de construcţie paşnică, a dobîndit şi dobîndeşte victorii deosebite în sporirea avuţiei obşteşti, în opera de construire a socialismului. Oamenii muncii dovedesc prin fapte că preţuiesc proprietatea socialistă. Numeroase sunt exemplele de înalt patriotism pe care le dau oamenii muncii atunci cînd e vorba de salvarea avutului obştesc. O nouă atitudine faţă de maşini, faţă de materia primă, faţă de tot ce reprezintă bunuri ale poporului poate fi întîlnită în întreprinderile industriale, în organizaţiile economice, în unităţile agricole socialiste. In paginile broşurii „Să apărăm şi să sporim avutul obştesc“ sînt înfăţişate cîteva din nenumăratele fapte eroice ale oamenilor muncii pentru apărarea avutului obştesc. Cititorul va găsi în paginile broşurii oameni ca Filip Pupezescu, tânăr inginer petrolist, care nu şovăie să-şi pună viaţa în primejdie pentru a salva de la incendiu sondele la care lucrează, strungarii comunişti Petru Victoria şi Pavel Potyes, care dau exemplu nu numai în ce priveşte buna întreţinere a maşinilor la care lucrează, dar şi în ce priveşte educarea tovarăşilor de muncă; şoferul Ion Gîrtoajă, care îngrijeşte autobusul cape o bijuterie; Marin Mîinea secretarul organizaţiei de bază din Olteanca, raionul Turnuu-Măgureie, care adună zeci de ţărani muncitori din comună, scapă de furia apelor cheresteaua depozitată pe malul râului; Nicolae Drăgan, care cu alţi cîţiva colectivişti din Creţeşti demască un element duşmănos ce se strecurase în gospodărie şi lovea în avutul obştesc, tractoriştii Chirilă Trofin şi Matei Constantin... In ţara noastră, în focul luptei pentru socialism, se căleşte un om nou, un om cu înalte însuşiri morale. Unui asemenea om îi este caracteristică dragostea neîntinată pentru tot ce reprezintă bun al poporului, grija permanentă pentru apărarea propriet aţii socialiste , temelia înălţării Patriei noastre pe culmile însorite ale socialismului, temelia plămădirii unei vieţi îmbelşugate poporului. Nr. 3499 Cronica muzicală Concert dirijat de artistul israelian G. Singer Schimburile culturale între popoare constituie o acţiune activă pentru întărirea păcii, acţiune ai cărei iniţiatori şi promotori principali sunt Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. In cadrul acestor capiade culturale, intre reprezentanta de seamă ai cultură diferitelor popoare, in ultimul timp ne-a vizitat ţara şi a condus o serie de concerte la Tg. Mureş, Oraşul Stalin şi Bucureşti, George Singer, dirijor al orchestrei simfonice radio din Statul Israel. Activitatea muzicală a lui G. Singer a început cu mulți ani în urmă la Praga. In anul 1939, ameninţat de nazişti, emigrează în mod clandestin în Israel. G. Singer este un artist progresist şi un mare iubitor al muzicii poporului român, pe care a promovat-o în multe ocazii. Astfel, chiar în acest an, a dirijat trei mari concerte cu muzică romînească la Tel Aviv, Ierusalim şi Haifa, în cadrul cărora au fost executate cu deosebit succes lucrări de Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, George Enescu, Paul Constantinescu şi Mihai Andricu. La concertul pe care G. Singer l-a dirijat în Oraşul Stalin, s-a executat un program cuprinzind trei simfonii, din care una Simfonia nr. 4 de Menachem Avidom, cunoscut compozitor contemporan din Israel, reflectind aspecte specifice ale vieţii de azi a temporului israelian. De asemenea, cu mare bucurie, am ascultat Simfonia nr. 93 de Haydn, lucrare de mare valoare artistică şi totuşi foarte rar executată, precum şi monumentala simfonie ,,Din lumea nouă“ de A. Dvorak. Prin modul magistral cu care a dirijat concertul din Oraşul Stalin, G. Singer s-a ridicat la o înaltă treaptă a măiestriei artistice. Dirijorul a redat cu multă măiestrie atît simplitatea duioasă şi emoţionantă a părţii a doua din Simfonia de Haydn, cit şi bucuria debordantă a vieţii din partea a treia a Simfoniei de Dvorak şi entuziastul apogeu al exprimării dragostei de patrie din finalul aceleiaşi simfonii, ca şi întreg zbuciumul dramatic din Simfonia de Avidom. Subliniem interpretarea adecvată a Simfoniei de Haydn, interpretare care a purtat pe ascultători cu toate gîndurile şi simţămintele lor alături parcă de masa la care marele compozitor lucra. O impresie profundă a lăsat Simfonia nr. 4 israeliană de Menachem Avidom, lucrare recentă, compusă în anul 1955 şi executată pentru prima oară la concertul din Oraşul Stalin. Noi, cei care ascultam în sala „Maxim Gorki“ această lucrare, am urmărit plii de emoţie epopeea vieţii de azi din Israel, zbuciumul celor care trăiesc încă sub jugul exploatării capitaliste, lupta lor pentru a-şi cuceri o viaţă mai bună. Prima parte a simfoniei este deosebit de pătrunzătoare, începutul creşte ca un cîntec de durere din care străbat suspinele deznădejdii. In partea a doua, lucrată în spiritul dansului popular israelian „Hord", răsună, in începutul viguros, plin de elan, o chemare la luptă pentru o viaţă mai bună. Finalul Simfoniei reprezintă tocmai această încredere in viitor. Oamenii şi-o exprimă în cîntece şi jocuri, odată cu dorinţa fierbinte de a , în adevăr liberi, stăpini pe viaţa lor. Din ce în ce mai sprinten şi mai aprins, jocul poporului se încinge tumultos... Sint talazurile ce vor sfărîma zăgazurile asupririi şi robirii ! L. T. TECLU Elevii la strînsul recoltei Ca în fiecare an, elevii Şcolii elementare mixte din satul Chinciuş, comuna Dîmbău, raionul Tîrnăveni, au ajutat şi în acest an gospodăria colectivă din satul lor la strîngerea recoltelor tîrzii. Astfel, îndrumaţi de învăţători, în timpul lor liber elevii au participat la culesul viilor. Din cantitatea de struguri pe care au cules-o elevii, la vinăioare au fost obţinute peste 3.000 kg. vin. Pe lingă aceasta gospodăria colectivă a mai primit ajutor din partea elevilor şi la recoltarea şi înmagazinarea sfeclei furajere şi a altor produse ce s-au recoltat în campania de toamnă. In aceste munci s au evidenţiat pionierii şi elevii Vasile Megheşan, Aurica Cheţanu, Maria Veltchea, Filip Vescan, Viorel Vescan şi alţii. Prin ajutorul dat de elevi, gospodăria colectivă a economisit peste 200 zile muncă, mărinduse în acest fel valoarea unei zile-muncă. Totodată braţele de muncă înlocuite de elevi, au fost întrebuinţatela efectuarea cu succes a altor lucrări de toamnă. AUREL COSTEA, coresp. Una din realizările măreţe pe drumul vieţii moi, socialiste, cu care ne reîndoim în mod deosebit, este revoluţia culturală iniţiată şi condusă de partid. Eaa cuprins cele mai largi mase de oameni ai muncii şi a făcut din România, semianalfabetă sub regimul burghezo-moşieresc, ţara noastră de azi cu o cultură înaintată, în care analfabetismul este în stere de lichidare. Sub regimul exploatării burghezo- moşiereşti, România era una din ţările europene care, in raport cu numărul locuitorilor, avea cele mai puţine biblioteci şi cei mai puţini cititori. In afară de cele cîteva biblioteci ştiinţifice, accesibile doar unui număr restrîns de oameni de ştiinţă, existau un număr redus de biblioteci orăşeneşti care se întreţineau din cotizaţiile ce le încasau de la cititori, ca fostele biblioteci ale „Astrei“ din Braşov şi Sibiu. Fondurile de cărţi ale acestor biblioteci erau foarte reduse şi conţineau publicaţii destinate aşa-ziiselor „pături culte“ ale burgheziei, în special o literatură bulevardieră în diferite limbi străine. Numărul cărţilor împrumutate de fosta bibliotecă „Astra“ din Braşov, în cursul anului 1942, era de 3639 volume, adică un număr egal cu al celor împrumutate şi citite în 9 zile, în cursul anului 1955. La Biblioteca centrală regională din Oraşul Stalin. Mai existau şi aşa-zisele „biblioteci de împrumut“, înjghebări cu caracter comercial, care răspândeau de obicei traduceri de romane bulevardiere şi alte lucrări cu un conţinut dubios. In ciuda măsurilor de prigonire luate de regimul burghezomoşieresc, organizaţiile muncitoreşti au creat biblioteci ilegale, care duceau în rîndurile muncitorilor cuvîntul partidului, difuzând cărţi marxiste şi lucrări ale scriitorilor progresişti români şi din diferite alte ţări. Tipărirea acestor cărţi şi difuzarea lor, se făcea cu preţul a multe sacrificii. Pentru a satisface setea de cultură ,a maselor muncitoare de la oraşe şi sate, la numai cîteva luni după 23 August 1944 sindicatele muncitoreşti au înfiinţat şi în Oraşul Stalin şi în regiunea noastră, primele biblioteci de masă. Mai tîrziu, în cadrul unor serii de organizaţii de masă au luat fiinţă nenumărate biblioteci, la oraşe şi sate, menite să contribuie la ridicarea nivelului politic, cultural şi profesional al oamenilor muncii. In urma preluării puterii de către clasa muncitoare, organizarea unei reţele de biblioteci care să corespundă necesităţilor a devenit o problemă de stat. In anul 1948, între alte măsuri, au fost organizate biblioteci ale căminelor culturale, înzestrate iniţiali cu cîte 100—200 volume. Mai tîrziu au luat fiinţă şi bibliotecile colţurilor roşii. Pentru îndrumarea bibliotecilor de la sate au luat fiinţă biblioteci centrale la fiecare centru de regiune şi la fiecare centru de raion. Din anul 1952, activitatea bibliotecilor săteşti a luat o mare amploare, fondul lor iniţiali ridicîndu-se la 1500 volume, iar conducerea lor fiind încredinţată bibliotecarilor salariaţi, instruiţi în acest scop. Astăzi, în regiunea noastră funcţionează o bibliotecă centrală regională, 2 biblioteci ale institutelor de învăţămiînt superior, 7 biblioteci centrale raionale, 367 biblioteci sindicale, 26 biblioteci săteşti şi orăşeneşti cu personali salariat, 485 biblioteci ale căminelor culturale, peste 100 biblioteci ale colţurilor roşii din gospodăriile agricole patehnice şi 773 biblioteci şcolare Partidul şi guvernul acordă o deosebită grijă înzestrării acestor biblioteci cu cărţi noi, folositoare. Bibliotecile sindicale din regiunea noastră cuprind peste 1.200.000 volume, bibliotecile şcolare peste 36.000 volume, biblioteca regională, cele centrale raţionale şi celelalte biblioteci orăşeneşti şi săteşti, în afară de cele de pe lingă căminele culturale, peste 400.000 volume. Numai în anul acesta, bibliotecile aparţinând Ministerului Culturii au fost împrospătate cu peste 120.000 volume, achiziţionate din fondurile statului. La împrospătarea fondului de cărţi se ţine întotdeaunuia seamă şi de cerinţele populaţiei aparţinând miinoritatior naţionale. Bibliotecile noastre pun la dispoziţia cititorilor, în mod gratuit, lucrări alle clasicilor miarxism-teranismuri şi alte lucrări cu conţinutideologic, cărţi ştiinţifice şi tehnice, opere ale literaturii clasice şi ale scriitorilor contemporani. In centrul preocupării celor ce se ocupă de bunul mers al bibliotecilor din regiunea noastră stă munca cu cititorii, desfăşurarea unei propagande comuniste active în rîndurile cititorilor, înstuşirndu-şi în acest scop, în mod creator, bogata experienţă sovietică în acest domeniu. La sate se aplică pe scară largă cititul în colectiv, în cadrul cercurilor de citit. Atît la sate cît şi la oraşe se fac expuneri asupra cărţilor, recenzii, sunt confecţionate panouri, seamenajează vitrine şi se organizează expoziţii, menite să popularizeze cît mai larg cărţile. Folosind forme cît mai variate de activitate în muniea cu cititorii, sunt organizate în mod regulat discuţii în legătură cu lucrări literare beletristice, politice, tehnice, agricole. Pentru îndrumarea individuală alecturii cititorilor, bibliotecile centrale din Oraşul Stalin şi Sibiu şi-au organizat secţii bibliografice. Sporirea continuă a numărului bibliotecilor, tot mai buna lor organizare, folosirea celor mai avansate metode de muncă în popularizarea cărţilor, adus la creşterea maisivă a numărului cititorilor. Astfel, Biblioteca centrală din Oraşul Stalin are aproape 9000 cititori înscrişi în cursul acestui an, iar cea din Sibiu are peste 5000 cititori, biblioteca raională din Rupea peste 1000 de cititori, bibliotecile săteşti din Jidvei, raionul Tîrnăveni, Cristian, raionul Stalin, Răvăşel, raionul Agnita, peste 400 cititori fiecare. Tot astfel a crescut mult, faţă de anii precedenţi, numărul cititorilor de la bibliotecile sindicale. La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ sunt înscrişi 2800 cititori, la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin 600 cititori. Odată cu creşterea numărului bibliotecilor şi a activităţii lor au crescut şi cadre noi de specialitate, ca tov. Ion Năpar, de la biblioteca Uzinelor de tractoare, Rozalia Gatos, de la fabrica „Partizanul Boişu“, Elisabeta Abagiu, de la biblioteca sătească din comuna Cristian, raionul Stadiu, Ana Tabra, bibliotecară în comuna Răvăşel, raionul Agnita, Ilona Gierke, bibliotecară din comuna Racoşul de Jos, raionul Rupea şi mulţi alţii, luptători pentru popularizarea şi răspîndirea cărţii, pe poziţiile cele mai înaintate ale muncii culturale din ţara noastră. Se apropie acum un eveniment de o deosebită importanţă în viaţa ţării noastre, cel de al Il-lea Congres all PMR. Fieca- re om al muncii, fiecare cetăţean al patriei noastre aşteaptă Congresul ca pe o mare sărbătoare. Avîntul în muncă, cu care masele îmiîmpină acest măreţ eveniment, constituie o nouă şi viguroasă expresie a dragostei lor neţărmuritepentru partidul drag. Alături de toţi oamenii muncii, bibliotecarii din regiunea noastră trebuie să îmi împine Congresul cu noi succese, în străduinţa lor de a-şi da contribuţia la educarea comunistă a oamenilor muncii, la formarea omului de tip nou. Esenţa acestei munci o constituie popularizarea cărţilor de literatură politică, prin care e transmis maselor largi cuvintul partidului, mobilizîndu-le la înfăptuirea politicii sale. Bibliotecile trebuie să-şi îmbunătăţească necontenit formele de popularizare, a cărţilor de literatură politică, în special să împrospăteze la timp fondul de cărţi politice din biblioteci. Congresulal IIea al P.M-R. va pune în faţa oamenilor muncii din ţara noastră noi şi măreţe sarcini pe drumul construirii socialismului. In această nouă etapă, bibliotecarii au datoria de a mobiliza cu ajutorul cărţilor masele de oameni ai muncii, la îndeplinirea acestor măreţe sarcini. AL. HIRSCHHORN directorul Bibliotecii centrale regionale din Oraşul Stalin SE DEZVOLTĂ BIBLIOTECILE ÎN REGIUNEA NOASTRĂ