Drum Nou, martie 1955 (Anul 14, nr. 3798-3824)
1955-03-01 / nr. 3798
díla ma*itt 7 ficjitlu piint.l '___ftatnitvi 4* Cifasdak. VICTOR CALMUC Versuri pentru Zvon de nuc, îmbulbucări de cer Toamne vechi păşind cu-nfrigurare — Ploi de ciori întunecînd altar De pe vremea lui Ştefan cel Mare. Drum de mîzgă spînzurat pe dealuri, Tărmioasă plină de rugină —Paznici latri slobozindu-şi plumbii In clacaţii tolăniţi sub lună. Cimitir împrejmuit cu vişini, Bocete pe cruci îndoliate; Mini scobite de porumbul muced, Şi lehuze-narini, leşinate. Tălpi umflate, cuşme vechi şi rupte, Copilaşi cu frunţile de far; Gene verzi de foame, ostenite Şi broboade leoarcă de amar ... Asta ne-a fost satul, asta (ara, Gropniță adincă fumegînd; Veneau cocostîrcii, primăvara — Ne lăsau cu toamnele, plecînd. Era-n martie. Mugurii vuiau In cireşii strîmbi, izbind în floare. Făr-de garduri, casele boleau Şi lătrau zăvozii a turbare ... Din ogrăzi de cătină și spini Au buşit furtuni de furci în vale Zimfuind seninul, rupt de nori, Se-ntorceau cocoarele agale. Flăcări iuţi, lingind postaţi de ceruri, Inghiţeau conace şi saivane Şi trăzneau din căpriorii tineri, Răsucindu-şi burţile-n bulboane. Sub căciuli crescuse curcubee — Trupurile frînte se-nălţară, Din Flămînzi şi pînă-n apa Mării, Gîlgîia de flacără o ţară. Intr-un suflet fură trepăduşii — Mitraliere sloboziră-n noi. Impinziră viei mii — corcoduşii. Iară plumbii — trupurile goi. Muşcă schija pieptul şi piciorul — Ieşindari ascunşi şi perceptori Şi dansează peste trupuri norul Săltăreţ, în croncănit de ciori. A căzut atuncea Şi bunicul Dinaintea prispei. In ogradă, Pe obrazul năclăit de sînge A nins flori cireşul, de zăpadă. .. Asta ne-a fost satul — el străbunul Adunînd pe cobiliul, amarul. Trase Averescu-n el cu tunul Şi boierul nostru Răducanul. Diin cenuşă arsă, din ţărînă, S-au iscat colibe mici de lut — Alţi cireşi au înflorit sub lună. Alte chipuri supte s-au născut. Din străfund de ceruri, sfoară lungă De covoare s-a întins în zări; Alţi rîndari cu baionetă lungă, Alte hoarde vechi de perceptori. Străjuia d’n nou conacu-n vale Cu hambare pline de porumb Iar vechilii slobozeau pistoale încărcate doldora de plumb Seara, venea tata de la curte Rupt de gol, cerînd o ceapă-abea; Arsă, faţa mamei de roşaţă, In puterea nopţii, dogorea ... Asta ne-a fost satul cu părinţii Adăpat cu doniţe de-amar — Şi ne-au rupt boierii, tu le sfinţii! Cum ar rupe lupii-un armăsar. Prispa casei albe o sărută Zori bătuţi cu floare de cireş O bătrină numără cocorii Gatopind, în zarişti, către Eşi. Strănepotul pare c-o întreabă De ce-a fost pe-aicea în trecut. Dar bătrina ascunde în năframă Firu-ngust de lacrimă, tăcut. Cată piciul, galeş, la argintul Strecurat In geana ei, domoală; Ea, privind la flori cu de-amănuntul îşi aşează odorul scump in poală. S-a zvlntat pleoapa şi de-odată Stămăicuţa fruntea ină’ţînd; Vrea lumina zării s-o răzbată Flacăra-ndîrjitului ei gînd: Dragul mamei, vremea ce-a trecut Ne-a izbit cu fruntea in țărînă. Vremea-n care tu nu te-ai născut Toate-ngenuncherile răzbună. „ÎDwm mu o«.« O 1 Martie Pag. ^ 1957 SPECTACOLE . AZI IN ORAŞUL STALIN Tendrul de stat: „Gaiţele”, orele 20. CINEMATOGRAFE Maxim Gorki: „Frumoasele nopţii”; Popular: Unde nu zboară vulturii”; înfrăţirea. ..Othello”; Pacea: ,îndrăgostiţii”; Tineretului: „Doi căpitani”. MNTINE IN REGIUNE CINEMATOGRAFE 8 Mai. Agnita: „Afacerea Protar": N. Bălcescu, Blaj. ..Un pahar cu bere”; 1 Mai,, Cernatu. ..Infidelele”; Popular, Cisnădie: „Dansează mică doamnă”; Filimon Sîrbu, Codlea: „Doi căpitani”; 7 Noiembrie, Dumbrăveni: „Chitarele dragostei”; F. Sîrbu, Făgăraş: „O scrisoare pierdută”; Lumina, Rîşnov: „Amantîi din Toledo”; MEDIAȘ, Maxim Gorki: filmul „S-a intîmplat pe stradă”; Vasile Roaită ..Am fost mai tare”; M. Sadoveanu, Rupea- „Stele pe aripi”; Flacăra, Sinpetru: „Bel Ami”; SIBIU, Facet: „Asasinatul din strada Ban' te”; Victoria: „O aventură în marea Caraibelor”; Tineretului: „Nesterea cel isteţ”; Arta: ,,Iartă-mă”; Puşkin, Sighişoara: „Mexicanul”; 23 August, Tîrnăveni: „Dreptul de a te naşte”. STMBATA 2 MARTIE Muzică populară: 7.10; 11.05; 12.10; 20.45 (programul I); 14.03; 15.35; 17.30; 19.45 (programul II). Muzică simfonică, operă, balet, soliști instrumentali și vocali: 9; 10; 12;39, 14; 17,50; 21,35 (programul I); 14,40; 16,20; 23,15 (programul II). Muzică ușoară: 6; 7,35; 13,10; 14,45; 15,05; 17,19; 18,30; 20,15; 22,30 (programul I); 15,15; 18,10; 21,05; 23,59 (programul II). —O— PUBLICITATE Trustul alimentaţiei publice „Carpaţi’’ din Oraşul Stalin, angajează numere de bar pentru program artistic (numere de balet şi variete). Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul trustului, str. Justin Georgescu nr. 2, sau prin telefon la nr. 35-43. Centrul mecanic Codlea caută spre angajare strungari calificaţi. Doritorii se pot adresa zilnic, la serviciul personal, din Centrul mecanic Codlea. Transportul muncitorilor din oraș la locul de munca, este suportat de către întreprindere. g Actualităţi cinematografice a U.R.S.S. La turnarea filmelor pe teme istorice de partid participă nu numai studiourile din Moscova ci şi cele din republicile unionale. Astfel, revoluţiei şi războiului civil îi sunt consacrate următoarele filme incluse în planul de activitate al studioului „Mosfilm”, „El a văzut viitorul” după romanul „Zece zile care au zguduit lumea” de John Reed, „Asaltul” după piesa cu același nume de V. Bill Beloterkovski, „Kociubei” după fragmente din cunoscutul roman al scriitorului sovietic A. Perventev. R.P. BULGARA O nouă premieră care va fi prezentată curând în ţara noastră este producţia cinematografică bulgară „COASTA LUI ADAM” din care reproducem clişeul de faţă-R. CEHOSLOVACA FILME NOI. Printre premierele prezentate recent pe ecranele cinematografelor din R Cehoslovacă se numără noul film cehoslovac „Afară cu asta, dar unde?”, o pro- ducție pentru tineret. Subiectul a fost adoptat de regizorul Pleskot după o povestire de Jan Neruda. Rolul principal, în care apare poetul Jan Neruda, este interpretat de artistul Karel Hoeger, filmul istoric „Un luptător husit” („Ian Jijka"), filmul de marionete „Santinela pierdută”, filmul „Porţile zorilor”, în regia lui Vladimir Vicek, scenariu fiind scris după un roman de Jarmila Glazarova. „Trei oameni care lipsesc”, după o poveste din sec. 18-lea din timpul domniei Măriei Tereza: „Rozena Nemcova”, un film biografic de J. Fried; „Procesul nu s-a terminat încă”, de N. Datilek — o P° vestire poliţistă modernă, care tratează despre munca oamenilor de ştiinţă; „Portarul părăseşte drumul nostru”, o comedie sportivă pentru tineret, de P. Pasek şi altei. R. P. MONGOLA Studioul cinematografic mongol a produs un nou film artistic intitulat „Ce ne îmi piedică” care a fost turnat după scenariul scris de tînă-rul scriitor mongol Urmasan. Filmul abordează probleme de actualitate ale vieţii curente a ţării şi se bucură de o bună apreciere din partea presei mongole. In prezent cineaştii din R. P. Mongolă lucrează la crearea filmului documentar „Mongolia de azi”. JAPONIA Revista săptăpiînală „Lettres francaises” a publicat o corespondenţă din Tokio a lui J. S. Taceîla, despre situaţia cinematografiei japoneze. Maajoritatea covîrșitoare a filmelor japoneze, scrie autorul articolelor, sînt produse de cele 6 mari companii cinema3tografice. Cele mai multe din aceste filme nu prezintă nici o însemnătate artistică. Gates?pondentul povestește că în Jaiponia sint cunoscute două categorii de filme: „Kengky” (filme cu sabia) şi „Haha mono" (drame materne). Critica şi intelectualitatea japoneză consideră aceste filme drept tribut al rămăşiţelor feudalismului. Din punctul de vedere al unui european, aceste filme, după părerea autorului, prin sărăcia lor, a mintesc de primele filme mute. Cele mai bune filme ce se produc acum în Japonia, scrne Taceîla, sínt acelea consacrate zilelor noastre. Ele sínt produse de unele întreprinderi independente, sau de cooperative. In unele cazuri aceste cooperative se folosesc de împrumuturi sau de subsidii din partea sindicatelor. In ultimii şase ani au fost create in felul acesta 45 de filme. FRANŢA OCHI PENTRU OCHI este filmul la care lucrează în prezent Andre Cavatta, regizor cunoscut prin filme cu teză, ca „Dreptatea s-a făcut'1, „Noi toţi sîmtem asasini”. Lucrarea în curs este un film de aventuri, colorat, a cărui acţiune se petrece în Orient. Interpreţi principali: Folio Luili, cunoscut din filmele italiene şi Curd Jurgens, de origine germană. FANATICII este un film la carevor lucra începînd din luna mai, actorii Pierre Fresnay şi Gino Cervi. DIGUL PACIFICULUI va avea în distribuţie pe Alidat Valii şi Richard Conte. - Intr-un „Fragment de biografie” — prescurtare a „Amîntirilor din copilărie”, scris, după mărturisirile contemporanilor, de însuşi autorul lui. Ionică a lui Ştefan a Petrei Ciubotariul, cunoscut in literatură sub numele de Creangă, mărturiseşte: „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humureştii, judeţul Neamţului”. Se împlinesc deci anul acesta la 1 martie, 120 de ani de la naşterea celui mai mare, mai original povestitor din literatura noastră. Creangă e reprezentantul tipic al autenticităţii expresive a poporului şi nu un scriitor „popular” cum l-au brevetat boierii de la „Junimea”, acea moară de palavre, cum plastic a denumit-o luceafărul poeziei noastre, prietenul cel mai devotat al bumuleşteanului. Apelativul de „popular” închidea în ei pe ocolitelea, dispreţul ce i-l aruncau ciocoii, lui Creangă, el fiind adică un scriitor pentru popor, nu din elita celor aleşi. Cu toată împotrivirea lor, cu tot arsenalul lor de ia sulte la adresa „ursului din ghizania Ţicăului”, un lucru totuşi nu i s-a putut tăgădui şi anume, talentul, marele lui talent, geniul care i-a copleşit pe toţi. Creangă a stors aprecieri pînâ şi unuia din cei mai zgîrciţi apologeţi ai boierimii, lui Gh. Panu, care-n „Amintiri de la Junimea” spune: „Cum că Creangă era un om inteligent şi scriitor original, asta nu mai rămîne îndoială“. La ,„Junimea”, Creangă era pus mereu sub semnul îndoielii, nedreptăţit, desconsiderat şi socotit doar ca „un culegător de poveşti” şi reproducător aproape textual al poveştilor populare. Maiorescu, pontifi care trona la „Junimea” a avut rezerve în privinţa operei lui Creangă. Altfel nu se explică de ce, în opera sa critică, nu i-a găsit un locşor şi acestuia. În volumul I de „Critice”, analizînd proza contemporană de la „Direcţia nouă”, numără printre prozatori — alături de Odobescu şi Slavici — pe Strat, Buclă, Vîrgolici, Carp, Rosetti, dar nu pomeneşte nici un cuvinţel despre Creangă. Să fie oare, o simplă scăpare din vedere, sau o intenţie pornită din convingere, care azi pune sub semnul întrebării spiritul critic al lui Maiorescu? Artur Gorovei povesteşte undeva că, odată, mergînd Creangă sa viziteze pe Maiorescu la Bucureşti, acesta l-a zărit de la balcon şi a dat dispoziţie valetului sa-i spună că „domnul nu e acasă”. Se poate o mai grosolană atitudine faţă de un om care azi constituie mriviria prozei naţionale? Victimă a prînmuirii sociale în fruntea căreia se găseau Maioreştii, Pogorii şi Negruzzii, care au ţesut în jurul lui conspiraţia minciunii, Creau -5 a avut şî admiatori sinceri, prin’re rare filologul Lambrior care ascultînd îPerma poveştilor lui Creangă a exclamat: „Asta-i adevărată literatură! Ce-mi tot umblaţi cu poezii nemţeşti sau cu combinaţii de-ale pantalonaşilor de la oraş!” In mlaştina cosmopolitismului de la „Junimea’’, plină de bălăriile la modă pe atunci — fie că erau nemţeşti sau franţuzeşti — Creangă a răsădit cu umorul robust al ruralităţii proza sa reavănă, de o reală valoare artistică, ce-şi trăgea seva prin rădăcinice adine înfipte în folclorul nosstru. Ţesînd din graiul vetrelor sărace pînza povestirii romîneştî, a mărgeluit-o cu amiciul curgător al vorbirii fireşti şi a încălzit-o la soarele vrajei cuceritoare a expresivităţii autentice populare. Cu celălalt tovarăş de tîmplă — Eminescu — amîndoi salahori ai condeiului, şi-au chinuit viaţa printre fericiţii vremii, într-o sfîşietoare mizerie. Sub cupola sărăciei şi a suferinţii din Ţicău, se cimentează trăinicia prieteniei dintre cele două culmi ale scrisului nostru, care prietenie s-a nevedit din dragostea comună ce o nutreau faţă de popor şi din pînza urei şi revoltei faţă de boieri. Creangă şi Eminescu şi-au găsit alinare sub acelaşi adăpost al bojdeucii, unde-şi depanau gîndurile şi-şi deschideau sufletul. Această orgă a sărăciei, spre ruşinea secolului, a sunat din clape chiar a foame uneori, pe care ei din mîndrie o tăinuiau. In opera sa, Creangă, ca şi Eminescu, ascunzîndu-şi literar revolta, îşi manifestă protestul social împotriva boierilor şi ciocoilor de la „Junimea” într-o formă de uimitoare simplitate şi de o cuce- ritoare naturaleţe. Martorii peste veacuri stau cele două anecdote istorice, „Moş Ion Roată şi Unirea” şi „Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”, al căror subiect e stins din frământările Unirii. Din „Moş Ion Roată şi Unirea” creşte nepotolita ură a ţăranilor ex- ploataţi împotriva demagogiei ciocoilor înfumuraţi, pălmuită usturător cu ironia amară şi tăioasă a dîrzului şi Înţeleptului ţăran Ion Roată. Stînca de care amintea moş Ion Roată, boierului demagog, a devenit în scurtă vreme lespede grea pe spatele ţăranilor, care în 1907, nemaiputînd-o suporta, au prăvălit-o tot asupra lor. Au aruncat-o definitiv abia în 1944, cind umărul lor s-a unit cu cel al muncitorilor. In „Moş Ion Roată şi Vodă Cuza” ni se dezvăluie adevărata faţă a boierului, crud, samavolnic, hain, răzbunător. In basme şi povestiri ca „Harap Alb”, „Punguţa cu doi bani”. Intîrrăm aceleaşi figuri de boieri lacomi, perfizi, asupritori şi neiertători. Basmul „Ivan Turbincă” dă pe fap legătura folcloru-u lui nostru cu folclorul marelui popor rus, după cum a dovedit-o de curînd decedatul academician Barbu Lăzăreanu. Creangă, trăind într-un regim de oprimare a fost solit să exprime tăinuit, ca şi fabuliştii secolelor trecute, critica şi protestul său şi ai poporului la adresa asupritori- lor, boieri şi ciocoi, printr o muşcătoare ironie şi un umor sănătos. In opera lui Creangă freamătă neastîmpărul po- porului, setea acestuia de libertate şi dreptate. Pregătirea lui Creangă la flacăra binefăcătoare a geniului popular i-a dat timbru originalităţii, care stă în faptul că el s-a conformat întocmai legilor obiective ale limbii vorbite de masa popom-ului, care l-a aşezat azi în rin- dul celor aleşi din panteonul Academiei ft.P.R. Prof. IORGU GANE 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI ION CREANGA Creangă şi boierii de la „Junimea“