Drum Nou, noiembrie 1958 (Anul 15, nr. 4313-4337)

1958-11-28 / nr. 4335

Pag. 6. DRUM NOU UM [flipig Uita rtpinluii de neppe I» tol MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite: La 27 noiembrie, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Gromîko, l-a primit pe ambasadorul S.U.A. în U.R.S.S., L. E. Thompson și i-a înmînat nota guvernului sovietic adre­sată guvernului Statelor Unite ale Americii în problema Ber­linului. In aceeaşi zi, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a primit de asemenea pe am­basadorul Marii Britanii în U.R.S.S., P. Reilly şi pe amba­sadorul Franţei în U.R.S.S., M. Dejean şi le-a înmînat note analoage ale guvernului sovietic adresate guvernelor Marii Bri­tanii și Franței. Notele guvernului sovietic în problema Berlinului adresate puterilor occidentale MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite: Guvernul U.R.S.S. a încunoş­­tiinţat guvernul S.U.A. că Uni­unea Sovietică consideră că şi-au pierdut valabilitatea a­­cordurile aliate în legătură cu Germania, adică acordurile ca­re se considerau valabile pentru primii ani după capitularea Germaniei şi care au fost în­călcate de puterile occidentale. Note în această problemă au fost adresate de asemenea gu­vernelor Marii Britanii şi Fran­ţei. Guvernul sovietic propune transformarea Berlinului occi­dental într-o unitate politică de sine stătătoare — un oraş liber demilitarizat. Berlinul oc­cidental ca oraş liber, subli­niază guvernul sovietic, ar pu­tea să aibă un guvern propriu şi să-şi conducă singur econo­mia, treburile administrative şi de altă natură. Cele patru pu­teri care după cel de al doi­lea război mondial au partici­pat la administrarea comună­ a Berlinului, ca şi cele două state germane —­ R. D. Ger­mană şi R. F. Germană — şi-ar putea asuma obligaţia de a res­pecta statutul Berlinului Occi­dental ca oraş liber. Guvernul sovietic nu ridică obiecţiuni împotriva participării O.N.U. la respectarea statutului Berli­nului occidental ca oraş liber. In nota adresată în aceeaşi zi guvernului Republicii Demo­crate Germane, guvernul sovie­tic propune ca între delegaţiile guvernamentale ale U.R.S.S. şi R. D. Germane să fie purtate tratative pentru examinarea a­­mănunţită a problemelor în le­gătură cu măsurile menite să ducă la lichidarea condiţiilor de ocupaţie în Berlin. In afară de aceasta, o notă în problema Berlinului a fost adresată guvernului Republicii Federale Germane. După cum se arată în notele U.R.S.S. către puterile occiden­tale, dacă guvernele S.U.A., Marii Britanii şi Franţei şi-ar da consim­ţămîntul la lichida­rea actualului regim de ocupa­ţie în Berlinul occidental şi la crearea unui oraş liber pe te­ritoriul lui, guvernul sovietic ar fi gata ca, în numele celor patru puteri, să stabilească un contact oficial în această pro­blemă cu guvernul R. D. Ger­mane cu care a și avut consul­tări neoficiale preliminare. Dacă această propunere, sub­liniază guvernul U.R.S.S., nu este acceptabilă pentru guver­nele celor trei puteri occiden­tale, vor rămîne fără obiect tra­tativele în problema Berlinului între fostele puteri de ocupa­ţie.­­ Guvernul sovietic nu inten­ţionează timp de jumătate de an să modifice aranjamentele exis­tente privitoare la transporturile militare ale S.U.A., Marii Brita­nii şi Franţei din Berlinul oc­cidental în R.F.G. Dacă acest termen nu va fi folosit pentru realizarea unui acord corespun­zător Uniunea Sovietică va în­făptui măsurile proiectate pe baza unui acord cu R.D.G. Tot­odată se ţine seama de faptul că Republica Democrată Ger­mană trebuie să răspundă în întregime în problemele refe­ritoare la spaţiul ei, adică să-şi exercite suveranitatea pe pă­­mînt, pe apă şi în aer. Tot­odată vor înceta toate contac­tele, existente pînă în prezent, în problemele referitoare la Berlin între reprezentanţii for­ţelor armate şi alte persoane oficiale ale Uniunii Sovietice din Germania şi reprezentanţii corespunzători ai forţelor ar­mate şi alte persoane oficiale ale S.U.A., Marii Britanii şi Franţei. Guvernul sovietic declară că în soluţionarea unei probleme ca aceea a Berlinului nu au ce căuta metodele de şantaj şi a­­meninţările nesăbuite cu forţa. Numai nişte nebuni ar putea dezlănţui un nou război mon­dial pentru a menţine privile­giile ocupanţilor în Berlinul occidental. In nota adresată guvernului S.U.A. se spune printre altele că nici Uniunea Sovietică, nici vreun alt stat socialist nu pot şi nu intenţionează să-şi rene­ge existenţa ca state socialiste. Ele apără cu fermitate drep­turile, frontierele de stat, ac­­ţionînd conform devizei — „u­nul pentru toţi şi toţi pentru unul“. Orice violare a frontie­relor Republicii Democrate Germane, Poloniei, Cehoslova­ciei, orice acţiune agresivă îm­potriva oricăruia din statele participante la Tratatul de la Varşovia, vor fi considerate de către toţi participanţii la acest pact ca un act de agresiune împotriva lor a tuturor şi a­­ceste acţiuni vor determina i­­mediat contra-acţiuni cores­punzătoare. Se pot găsi, desigur, detrac­tori ai U.R.S.S. care să încerce să interpreteze poziţia guver­nului sovietic în problema re­gimului de ocupaţie din Berlin ca o tendinţă de anexiune din partea U.R.S.S. Uniunea Sovie­tică, ca şi celelalte state socia­liste, se subliniază în nota a­­dresată guvernului S.U.A., nu tinde spre nici o cucerire, ci doreşte numai să se pună ca­păt situaţiei anormale şi pe­riculoase care s-a creat în Ber­lin în urma faptului că sectoa­rele occidentale ale acestui o­raş continuă să fie ocupate de S.U.A., Marea Britanie şi Fran­ţa. Este necesar să se obţină ca Berlinul occidental să înce­teze de a mai fi o trambulină pentru o intensă activitate di­versionistă cu caracter de spio­naj sau alte activităţi subver­sive împotriva ţărilor socialis­te, împotriva R. D. Germane şi U.R.S.S. Guvernul sovietic, se spune în notă, a hotărît ca, în ceea ce îl priveşte, să înfăptuiască măsuri care să urmărească li­chidarea regimului de ocupaţie din Berlin, călăuzindu-se după năzuinţa de a obţine normali­zarea situaţiei din Berlin în in­teresul păcii europene, în inte­resul dezvoltării pașnice și in­dependente a Germaniei. MOSCOVA. Pînă la 27 noiembrie ora 6 dimineața cel de-al 3-lea sate­lit artificial sovietic a înconjurat pă­­mîntul de 2.694 de ori, iar racheta purtătoare — de 2.800 de ori. VIEW DELHI. Săptămînalul „Delhi Times“ scrie că cercurile monopoliste americane au formulat recent o ofer­tă de a „contribui“ la valorificarea resurselor de petrol ale Indiei şi de a instala o rafinărie de petrol în In­dia. Această ofertă a fost respinsă de guvernul indian , informează re­vista­ PARIS. După cum relatează barele pariziene, în Franţa continuă persecuţiile împotri­va algerienilor. Ziarul „France Soir” anunţă că de la 17 la 23 noiembrie au fost efectuate razii poliţieneşti într-o serie de oraşe ale Franţei, printre care Strassbourg, Saint Etien­­ne şi Lyon. Au fost arestate 326 de persoane bănuite că ar fi sprijinit mişcarea de elibe­rare naţională a poporului al­­gerian, DAMASC. Intr-o declaraţie făcută reprezentanţilor presei cu privire la situaţia din Oman, reprezentantul Imamului Omanului la Damasc a ară­tat că în ultimele 5 zile aviaţia en­gleză a supus unui bombardament barbar regiunea de concentrare a for­ţelor naţionale de eliberare ale O­­manului, Djebel Al Ahdar şi centrele populate din jurul acestuia. BONN. In cursul unei discu­ţii organizate de postul vest­­german de televiziune, Strauss, ministrul Apărării de la Bonn, a cerut din nou ca Bunde­swe­­hrul să fie înzestrat cu arma­ment atomic. La această dis­cuţie au mai participat depu­tatul social-democrat F. Erler, şi W. Friedmann, redactor şef al ziarului „Süddeutsche Zei­tung”, care apare la München. REDACŢIA ŞI AD-TIA: Piaţa Enescu nr. 4, tel. 20-30, 40-69, 40-31, 49-37,­­ 42-92. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Oraşul Sta­n Nr. 185 Gheorghi Damianov a încetat din viaţă SOFIA 27 (Agerpres). — A.T.B. anunţă: La 27 noiembrie ora 12:30 a încetat subit din viaţă Gheor­ghi Damianov, membru al Bi­roului Politic al C.C. al Par­tidului Comunist Bulgar, pre­şedintele prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, u­­nul din cei mai vechi şi încer­caţi veterani ai Partidului Co­munist Bulgar, discipol credin­cios şi tovarăş de luptă al lui Gheorghi Dimitrov. Pentru organizarea funera­liilor lui Gheorghi Damianov Consiliul de Miniştri al R. P. Bulgaria a numit o comisie guvernamentală condusă de ge­neralul de armată Ivan Mi­hailov, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C. Bulgar, vi­cepreşedinte al Consiliului de miniştri şi ministrul Apărării Naţionale. încheierea tratativelor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P.­­ Bulgaria şi R. Cehoslovacă SOFIA 27 (Agerpres). La 26 noiembrie la Sofia s-a anunţat încheierea tratativelor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Bul­garia şi R. Cehoslovace. Tratativele dintre cele două delegaţii, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială de înţelegere reciprocă şi s-au ca­racterizat prin unanimitatea deplină de păreri în toate pro­blemele examinate, s-au înche­iat prin semnarea unei decla­raţii. S-a semnat de asemenea un acord cu privire la înființarea Comitetului bulgaro-cehoslovac pentru colaborarea economică. Declaraţia Consiliului Mondial al Păcii PRAG­A 27 (Agerpres). Secretariatul consiliului Mon­dial al Păcii a dat publicităţii următoarea declaraţie: Cină a început conferinţa de la Geneva, popoarele din lu­mea întreagă au salutat relua­rea tratativelor dintre marile puteri şi şi-au exprimat dorin­ţa fierbinte ca în cel mai scurt timp să se ajungă la un acord cu privire la încetarea expe­rienţelor cu arma nucleară. Conferinţa experţilor din Est şi Vest, care a avut loc în au­gust a.c. a arătat că sistemul de control este posibil şi accep­tabil. Măsura luată de Uniunea Sovietică, care a încetat unila­teral experienţele, putea să du­că la un acord şi să aibă drept consecinţă micşorarea spaimei resimţite de omenire, dacă o asemenea măsură ar fi între­prinsă şi de Sfe­tele Unite ale Americii şi de Anglia. In loc de a proceda astfel, puterile mai sus-amintite execută într-un ritm accelerat programele lor referitoare la experienţe. In prezent conferinţa de la Geneva deschide noi perspec­tive. Popoarele sunt extrem de îngrijorate şi neliniştite deoa­rece, deşi Uniunea Sovietică nu numai că este de acord cu sta­bilirea controlului, ci mai mult, a şi propus încheierea unui a­­cord cu privire la încetarea experienţelor şi la sistemul de control, însă nu există nici un fel de acord de principii cu privire la încetarea experien­ţelor cu arma nucleară. Nimic nu trebuie să stea în calea realizării unui acord cu privire la încetarea imediată şi pentru totdeauna a experien­ţelor. Aceasta a devenit o re­vendicare necesară şi generală. Această revendicare este pre­zentată în timpul numeroase­lor campanii, ea este exprimată în mii de mesaje adresate păr­ţilor care discută această pro­blemă, despre această revendi­care vorbesc numeroase dele­gaţii care sosesc zilnic la Ge­neva din diferite ţări şi conti­­nente. Opinia publică mondială tre­buie să-şi exercite presiunea tot mai puternic cu tot mai multă unanimitate. Ţinînd sea­ma de această împrejurare Consiliul Mondial al Păcii con­voacă pentru zilele de 19 şi 20 decembrie sesiunea specială a Comitetului Executiv pentru e­­xaminarea problemei măsurilor şi iniţiativelor ce trebuie lua­te în scopul intensificării cam­paniei pentru încheierea unui acord cu privire la încetarea pentru totdeauna a experien­țelor cu arma nucleară. Impresii din R. P. Albania In partea centrală a R. P. Albania, nu departe de Marea Adriatică, în câmpia Myzeqe, se situează oraşul Lushnje şi ra­ionul cu acelaşi nume, un ra­ion cu importanţă agricolă. Climatul blind şi solurile fer­tile fac din acest raion unul din principalele surse cerealie­re şi alte produse agricole ale Albaniei. Succesele obţinute în construirea socialismului se e­­videnţiază cu prisosinţă şi în frumoasele realizări cultural­­economice ale acestui raion. Realizările primului plan cincinal au schimbat în mare măsură faţa acestui raion şi cu certitudine, odată cu înde­plinirea celui de-al doilea plan cincinal, o va schimba şi mai mult. Pe aceste meleaguri, în satul Krutje Siperme, ca ur­mare a înfăptuirii directivelor partidului a luat fiinţă acum 12 ani prima gospodărie agri­colă colectivă din Albania, as­tăzi procentul de colectivizare a raionului depăşind 85 la sută. Tineretul, îndrumat şi con­dus de partid, se află în frun­tea acţiunii de transformare a colinelor, altădată neproducti­ve, în grădini de smochini şi măslini. Am rămas nespus de impresionat vă pînd că în 2 ani de zile toate dealurile din stin­gă şoselei care vine de la Ti­rana, pe o distanţă de peste 25 km., erau în întregime plan­tate cu plante mediteraniene. In planul de 15 ani de dezvol­tare a pomicultura, tineretului îi revine sarcina de onoare de plantarea şi îngrijirea pomilor fructiferi. Eucaliptul, specie decorativă utilizată de-a lun­gul şoselelor şi drumurilor în acest raion, devine o specie principală din punct de vedere economic datorită rapidităţii cu care creşte. Primul plan cincinal pentru dezvoltarea plantaţiilor de eucalipt a fost îndeplinit in 3 ani şi 6 luni. Lacul Terbufi care în trecut era un focar de malarie, as­tăzi, ca urmare a măsurilor de asanare, a dispărut, terenul circa 8.000 ha. fiind redate a­­griculturii. Cîmpia Myzege es­te împînzită de o reţea de ca­nale de irigaţie, neexistente în trecut, care contribuie la spo­rirea recoltelor agricole. Re­cent au început lucrările pen­tru construirea celui mai mare lac de acumulare din ţară ca­re va alimenta cu apă în tot timpul anului canalele de iri­gaţie. In oraşul Lushnje îşi are se­diul central „Institutul de cer­cetări şi experimentări agri­­cole“ care işi duce activitatea pentru mărirea producţiei agri­cole. Dacă în trecut industria era inexistentă, astăzi în loca­litatea Rogozhina aflată la 17 km. de Lushnje, s-au construit: o fabrică de egrenat bumbac, o fabrică de săpun, o fabrică de ulei şi una de prelucrat cî­­nepă. In domeniul învăţâmîntului şi culturii în afară de şcolile primare în raionul Lushnje e­­xistă 3 şcoli de 7 ani, o şcoală medie de 4 ani, grădiniţe şi creşe. Astăzi analfabetismul nu mai există. Sute de tineri din raionul Lushnje frecventează şcolile medii şi superioare. Condiţiile de trai ale munci­torilor şi ţăranilor sunt net su­perioare celor din trecut. Sute de apartamente au fost date în folosinţă, s-a construit încă un cinematograf nou, o casă de cultură şi multe altele. Se găseşte de asemenea un spital, o maternitate, o clinică, denta­ră etc. care altădată nu e­­xistau. Asemenea transformări do­vedesc munca paşnică a popo­rului albanez în lupta pentru construirea unei vieţi noi — socialiste. A. MARKA, student albanez, anul IV, Facultatea de silvicultură

Next