Drum Nou, octombrie 1959 (Anul 16, nr. 4594-4619)

1959-10-14 / nr. 4604

% PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM R.STAUN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANU­L XVI Nr. 4694 ★ MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 1959 ★ 4 PAGINI, 20 BANI încă 592.000 lai economii în adunări însufleţite, munci­torii, inginerii şi tehnicienii A­­telierelor de automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin, şi-au luat în­semnate angajamente în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Prin redu­cerea consumurilor specifice la materiale, mai buna organi­zare a muncii şi folosirea între­gii capacită i de producţie, în cinstea marii sărbători ei vor a­­dăuga celor 2.427.000 lei econo­misiţi în acest an, încă 592.000 lei. Harnicul colectiv s-a anga­jat de asemeni să lupte pentru creşterea productivităţii muncii cu 0,5 la sută faţă de sarcina planificată pe 1959, să reducă preţul de cost la producţia com­parabilă cu 1,1 la sută faţă de sarcina planificată şi să îndepli­nească planul de producţie a­­nual pînă la 15 decembrie a.c. Pina în prezent, printre frun­taşii în întrecerea socialistă des­făşurată în cinstea apropiatei sărbători, se numără mentorii Teofil Călbează, Andrei Goda. A trecut o lună de zile de cînd secţia forjă din cadrul fabricii „Rulmentul“ — Oraşul Stalin a chemat la întrecere socialistă pe celelalte secţii ale între­prinderii. Printre criteriile între­cerii­­ figurează îndeplinirea sarcinilor de plan pe lunile sep­tembrie, octombrie şi primele 6 zile din noiembrie pînă la 1 noiembrie, reducerea rebuturilor cu 10 la sută faţă de cifra admisă, turnătorul Ioan Comănescu şi strungarul Alexandru Kelemen, care îşi depăşesc cu mult sarci­nile planului de producţie, rea­­lizînd totodată însemnate eco­nomii, realizarea a 50.000 lei economii etc. Făcînd bilanţul primei luni de activitate, harnicii forjori se pot minări cu rezultate in­­semnate. Astfel, planul de pro­ducţie a fost realizat şi depăşit cu 21 la sută, s-au contabilizat 20.000 lei economii, iar rebutul a fost redus la 0,64 la sută. Prin întărirea disciplinei, sec­ţia a eliminat total absenţele remotivate. Printre fruntaşii sec­ţiei amintim pe tov. Benedek Albert, care şi-a luat în plus angajamentul să formeze un ciocănar, Sandiconul Elena, Căuraru Vasile şi Bara Ion. Cu mult avînt a muncit şi­­colectivul secţiei strunjb­e, care de asemeni , şi-a îndeplinit şi depăşit cu 5,6 la sută sarcina de plan pe luna septembrie, a realizat peste 52.000 lei econo­mii şi a redus cu 33 la sută absenţele nemotivate faţă de luna august. In primele rînduri s-au situat colectivele atelierelor conduse de comuniştii Toromboli Adelmo si Frederic Pillmann. Rectificatorii secţiei 450, au în­registrat de asemeni în prima lună a întrecerii ce se desfăşoa­ră in cinstea celei de a 42-a aniversări a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie, rezultate frumoase. Planul de producţie al secţiei a fost depăşit cu 7 la sută, rebuturile au fost reduse simţitor sub cifra admisă, iar ca economii s-au realizat peste 78.000 lei. Fruntaşe sunt atelie­rele maiştrilor comunişti Cos­­tin Ion şi Manta Petre, întrecerea continuă cu însu­fleţire. GENART B. coresp. întrecerea se desfăşoară cu avînt Luptînd pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor plenarei C.C. al P M.R. din 13—14 iulie a.c., colectivele de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni din întreprin­derile ora ului şi raionului Me­diaş au realizat în cele 8 luni din acest an importanta sumă de 21.408.000 lei economii. Cele mai însemnate sume au fost realizate prin reducerea consumului specific la materii prime şi materiale, prin aplica­rea unui mare număr de ino­vaţii şi raţionalizări şi prin creşterea productivităţii muncii. Un­ loc important îl ocupă şi sumele realizate prin angaja­mentele individuale, în aceeaşi perioadă de timp întreprinderile oraşului şi raio­nului Mediaş au livrat statului peste plan cantitatea de 15 385 tone de diferite produse indus­triale şi alimentare. Printre în­treprinderile care în acea 5Tg'*­rioadă au dat cel mai mare a­­port, sunt uzinele chimice „Ni­­colae Teelu“ din Copşa Mică, cu peste 1.200.000 lei economii, O.C.L. Mixt Mediaş cu 672.000 lei şi altele. Din angajamentele individua­le cele mai mari depăşiri le-au obţinut inginerii Andrei Juhász şi Constantin Chiaburu, ambii de la fabrica „Vitrometan“. La uzinele metalurgice ,,21 Decembrie“ din Copșa Mină, brigada condusă de tbv. Ioan Sortan a realizat 100.000 lei e­­conomii. Printre întreprinderile care au dat importante depășiri de plan se numără și uzinele tex­tile „Vasia Vasilescu“, care în primele 8 luni ale anului au c­at peste, plan 87.000 kg. fire bum­bac și 227.000 mp. țesături. AUREL BROJ, coresp. Combinatul chimic „Karl Marx1“ din Tîrnăveni fruntaș pe ramură de producție în sala clubului muncitoresc „7 No­iembrie“ din Tîrnăveni a avut loc du­minică, festivitatea decernării Drapelu­lui de întreprindere fruntașă pe ramu­ră, pe semestrul 1, combinatului chimic „Karl Marx“. La festivitate, au luat parte tovarăşii Puiu Nicolae, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatului Pe­­trol-Chimie, ing. Ioan Deleanu secretar gineral în Ministerul Industriei Pe­trolului şi Chimiei, delegaţii Ambasadei R.D.G. în R.P.R., tov. Caspar Székely, secretar al Comitetului raional de partid, tov. Iacob Moldovanu, preşedin­tele Comitetului sindical raional şi alţii. Au participat de asemenea dele­gaţi ai colectivelor de muncitori de la Fabrica de acid sulfuric nr. 2 din Cîmpi­­na, „Nicolae Ticlu“ şi „21 Decembrie­* din Copşa Mică, „Carbochim­“ din Cluj şi fruntaşi în producţie de la combi­natul chimic „Karl Marx“. După festivitatea de deschidere, tov. ing. Titus Sburian, a prezentat refera­tul realizărilor obţinute în primul se­mestru al anului. Astfel, planul pro­ductivităţii muncii a fost realizat în perioada sus-amintită cu 101,4 la suta, planul producţiei globale a fost reali­zat în proporţie de 102,7 la sută, preţul de cost a fost redus cu 4,37 la sută faţă de sarcina planifica­t de 1,86 la suta şi s-au realizat economii peste plan în valoare de 2.503.000 lei. După înmînarea Drapelului de între­prindere fruntaşă pe ramură, au luat cuvîntul numeroşi delegaţi, care au felicitat călduros colectivul de muncă al combi­natului pentru rezultatele ob­sus­ţinute, urîndu-le în acelaşi timp cele sporite pe viitor. Hotărîţi ca şi de acum înainte să obţină realizări sporite în producţie, muncitorii, tehnicienii şi inginerii com­binatului şi-au suplimentat angajamen­tele privind îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, pînă la sfîrşitul anului, la sec­ţia chimică se vor realiza produse peste plan în valoare de 1.000.000 lei, iar angajamentul anual de economii va fi realizat pînă la 7 Noiembrie. La sec­ţia bicromat alumină, pianul anual de producţie va fi depăşit cu 8,5 la sută la fabricarea bicromatului de sodiu şi cu 10 la sută la alumină hidratată. In acelaşi timp la aceeaşi secţie, valoarea economiilor date peste plan va spori cu încă 100.000 lei. La secţia policlo­­rură de vinil, planul trimestrului IV va fi depăşit cu 5 la sută, iar valoarea anuală a economiilor date peste plan va fi de 850.000 lei. Colectivul de muncă al secţiei car­bid, îşi va îndeplini angajamentul anual privind economiile peste plan la ener­gia electrică pînă la 7 Noiembrie. La secţia clorosodice se va da peste pla­nul producţiei globale, o producţie egală cu 775.000 lei, iar angajamentul anual de economii peste plan, va fi înde­plinit pînă la 7 Noiembrie. La secţia faiafiţă-gresie, planul anual la produc­ţia de gresie va fi depăşit cu 16 la sută şi cu 5 la sută la producţia de plăci faianţă. In încheierea festivităţii, a fost pre­zentat un bogat program artistic. Lucrările de la cvartalul de blocuri din Calea Bucureştilor nr. 37—39 sunt în plină desfăşurare. ÎN CLIŞEU, ing. Suman Mircea şeful grupului I şantiere T.R.C.L. Oraşul Stalin împreună cu comunistul Mihai loan şef de echipă, discutînd după plan, pregătirea cofrajului de la etajul I, m. €■ & In cuprinsul ziarului: VIAŢA DE PARTID : Realizarea de aît mai multe econo­mii —­ principala preocupare a organizaţiei de bază (pag. 2-a) De ce raionul Rupea este rămas in urmă cu insămînţările.’ (pag. 2-a) A XI-a sesiune ordinară a Sfatului popular al Agnita ÎNSEMNĂRI: Cravate roşii NOTE : „Tratament“ nedorit: „Practică în Informaţiile zilei, sport, radio, publicitate Noi informaţii preţioase în legătură cu netax oraşului (pag. 2-a) (pag­. 3-a) producţie“ (pag. 3-a) (pag. 3-a) spaţiul interpla­­(pag. 4-a) Pentru continua îmbunătăţire a mi­neii Zilele trecute a avut loc în oraşul Tîrnăveni seminarul ra­ional cu directorii de cămine culturale din raion, organizat de Casa raională de cultură în co­laborare cu secţia de invăţămînt şi cultură a Sfatului popular raional. Seminarul a avut ca scop analizarea muncii desfăşurate de căminele culturale în perioa­da de vară şi de a stabili sarcini­le ce le revin activiştilor cultu­rali de la sate pe timpul iernii, în urma prezentării rapoarte­lor de către directorii căminelor culturale din Şoimuş şi Adămuş, numeroşi participanţi au luat cuvîntul, arătând realizările şi lipsurile in desfăşurarea muncii culturale din perioada de vară. Tovarăşa Ionescu Felicia a prezentat apoi lecţia: „întocmi­rea planului de muncă model“, în continuare, tov. E. Csáki, instructoare metodistă, a arătat că pentru buna desfăşurare şi activizare a tuturor căminelor culturale, Casa de cultură a or­ganizat un concurs în cinstea zi­lelor de 7 Noiembrie şi 30 decem­­brie. Acest concurs are două te­me principale: „Prietenia ro­­mîno-sovietică in cîntec şi dans“ şi „Să cvitim realizările Republi­cii noastre dragi“. Concursul va avea două faze comunale, după care echipele clasate pe primul loc se vor prezenta la faza raio­nală. La acest concurs pot par­ticipa toate căminele culturale din raion cu brigăzi artistice de agitaţie, dansuri, solişti şi cor. Directorii de cămine culturale participanţi la­­acest seminar, s-au întors în comunele lor cu un bogat bagaj de cunoştinţe care trebuie să fie pus în practică pentru îmbunătăţirea muncii viitoare. I. FLOREA, coresp. Astăzi 14 octombrie, la cine­matograful „Maxim Gorki“ din Orașul Stalin, în cadrul Festi­valului filmului sovietic, ru­lează filmul „Soarta unui om“. PRIN REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC IÎÎ.540 LEI ECONOMII Reducerea consumurilor specifice de materii şi materiale este, ca şi în celelalte uzine şi fabrici din regiunea noastră, o preocupare principală a colectivului de muncă de la fabrica de hirtie şi celuloză „N. Bălcescu" din Zărneşti. Cunoscînd că reducerea consu­mului specific duce nemijlocit la scă­derea preţului de cost, brigada de tine­ret de la secţia de fabricare a hîrtiilor subţiri, în acest an, însufleţită de ho­­tărîrile partidului şi de sarcinile trasate de acestea, a muncit cu mult elan, în­registrând p­e lîngă rezultatele obţinute în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, succese de seamă şi în ceea ce priveşte reducerea consumuri­lor specifice. Astfel brigada condusă de comunistul Ioan Cîţoiu de la înce­putul anului şi pînă la data de 1 oc­tombrie a obţinut o depăşire a pla­nului de 10,15 la sută ce se referă la această perioadă, realizînd totodată, prin reducerea consumurilor specifice de materiare, o economie echivalentă cu 127.547 iei. IN CLIŞEU: Comunistul Ioan Cîţp­­îu discută cu membrii brigăzii con­dusă de el, calitatea hîrtiei, care în ur­ma aplicării unor metode noi în pro­cesul de fabricație, devine din ce în ce mai bună. Din experienţa noastră în realizarea unor indici tehnico-economici cît mai ridicaţi Sarcina trasată de partidul nostru şi îmbrăţişată cu însufle­ţire de toţi oamenii muncii din ţara noastră, de a da patriei cît mai mari economii peste plan, a mobilizat şi tînărul colectiv al întreprinderii „Electroprecizie“ din oraşul Sadele în această ac­ţiune pentru ridicarea continuă a nivelului de trai. Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii uzinei, cu sprijinul comitetului de între­prindere, s-au angajat în între­cerea socialistă, sub lozinca „E­­conomii cît mai multe peste plan“, pentru realizarea unor indici tehnico-economici cît mai ridicaţi. Sporindu-şi angajamentul de economii, luat în urma Confe­rinţei organizaţiei regionale de partid, sprijinind hotărîrea C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, colectivul întreprinderii „Elec­­troprecizie“ și-a realizat planul de economii anual, la data de 15 septembrie. Astfel, începînd cu 15 septembrie pînă la finele a­­nului economiile ''e se vor rea­liza la prețul de cost pe acest interval, vor fi economii peste Planul anual. Cu toate acestea, de felul cum vom pune în valoare pro­punerile oamenilor muncii, fă­cute în primele trei trimestre şi de felul cum vom organiza şi mobiliza colectivul în întrecerea socialistă în trimestrul IV, va de­pinde realizarea şi depăşirea an­­gaj­amentelor noastre. Lupta pentru realizarea de e­­conomii peste plan a reprezen­tat de fapt şi reprezintă în con­tinuare accelerarea ridicării con­strucţiei şi calităţii produselor la cel mai malt nivel, aplicarea celor mai noi metode tehnolo­gice pentru creşterea produc­tivităţii muncii, folosirea cit mai ra­ionetă a mijloacelor fixe, re­ducerea cheltuielilor de regie ale secţiilor productive şi a cheltu­ielilor generale ale întreprin­derii. Mergând pe această linie, co­lectivul nostru a reuşit să mo­dernizeze, să asimileze şi să pre­gătească asimilarea pentru un număr de 19 produse. Astfel, s-a pus în fabricaţie un tip de ta­blou de bordi pentru autocami­on, un nou tip de tablou pentru autoutilitară care nu numai că reprezintă un progres construc­tiv şi calitativ dar în acelaşi timp a contribuit la reducerea greutăţii faţă de tablourile vechi cu 13 la sută, respectiv 11 la sută. în afară de aceasta s-au pus în fabricaţie tipuri modernizate de claxon, cheie de contact cu Yale, fişe cu bec, folosindu-se in construcţia lor masa prastică în locul metalelor, metodă care a generat importante economii. De asemenea sunt in curs de pregătire pentru fabricaţie un număr important de produse noi din grupa echipament auto şi tractor, care se vor pune în fabricaţie in anul 1960, din­tre care menţionăm: releul de semnalizare, distribuitorul de a­­prindere pentru motor cu 8 ci­lindri, ştergător de parbriz, re­leu pentru demaror, bricheta e­­lectrică, demaror de 4 CP, mag­­netou volant etc. (Continuare în pag. 2-a) Luna prieteniei ROMÎNO-SOVIETICE ★ Manifestările ce au loc in cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice se bucură de numeroa­sa participare a oamenilor mun­cii din regiunea noastră, ei ma­­nifestîndu-şi calda prietenie fa­ţă de marea noastră vecină şi prietenă, Uniunea Sovietică, în 8 centre raionale şi 11 oraşe mai mari din regiune s-au ţinut­­ adunări festive la care au luat parte peste 9.500 de oameni. în întreprinderile, instituţiile şi şcolile din regiunea noastră s-au ţinut 231 conferinţe despre prie­tenia româno-sovietică. ★ în cadrul săptămînii ştiinţei şi tehnicii sovietice, la colţurile roşii din secţiile modelărie şi montaj general de la uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Sta­tin se vor ţine azi 14 octombrie conferinţele: „Roadele colabo­rării multilaterale româno-sovie­­tice“ şi „Automatizarea în U.R.S.S. — cauza întregului po­por“. Mii de 15 octombrie în sala festivă a clubului aceleiaşi Uzi­ne se organizează în colaborare cu Consiliul regional A.R.L.U.S. un concurs „Cine ştie cîştigă“ cu tema „Vizita lui N. S. Bruş­­ciov in Statele Unite“. Vor con­cura 6 reprezentanţi din cele mai mari secţii ale uzinei. Cîştigă­­torului i se oferă ca premiu o călătorie pe timp­ de 10 zile în Uniunea Sovietică. •­ La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin va avea loc vineri 16 oc­tombrie o seară literară cu tema „Prietenia româno-sovietică în creaţia literară a poeţilor noş­tri“, la care îi vor da conceviul şi membrii Cenaclului literar din uzină. ★ Casa prieteniei romîno-so­vietice A.R.L.U.S. organizează miine o seară literară, cu pri­lejul împlinirii a 145 ani de la naşterea lui M. I. Lermontov, la care îşi vor da concursul actori de la Teatrul de stat. Va rula apoi filmul artistic „Gloria Bal­ticii“. „n Luni s-a deschis la Oraşul Stalin o expoziţie de stradă, re­present­ând aspecte din dezvol­tarea industriei grele a U.R.S.S. în anii planului septenal, care se bucură de un deosebit inte­res din partea cetăţenilor ora­şului. Caldă manifestare a prieteniei ROMÎNO-SOVIETICE Ieri seară, în cea de a doua zi a Festivalului­ filmului soviete, la cine­matograful „Maxim Gorid“ din Oraşul Stalin a avut loc într-o atmosferă de caldă prietenie întîi.firea spectatorilor cu binecunoscuta artistă sovietică Ma­rina Ladînina, Artistă a poporului din U.R.S.S. Tov. Aron Bogdan, şeful adjunct al secţiei de învăţămînt şi cultură a Sfa­tului popular regional Stalin, a rostit un cuvînt de bun sosit în cinstea marii actriţe, la care Marina Ladînina a răspuns exprimîndu-şi fericirea de a vizita țara noastră cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice. Cu toate forţele şi mijloacele SI­UŞII Cu 100 hectare mai mult Pentru toamna aceasta, gos­podăria agricolă de stat „7 No­iembrie“ din Şercaia, raionul Fă­găraş, avea planificat să însă­­mînţeze o suprafaţă de 530 hec­tare cu orz. Folosind zilnic la maximum capacitatea de lucru a semănătorilor, planul însămîn­­ţărilor a fost depăşit cu însem­nate procente. Astăzi, gospodă­ria de stat din Şercaia, se pre­zintă cu un bilanţ rodnic în ce priveşte stadiul lucrărilor agri­cole de toamnă. Astfel, planul la Insămînţarea orzului a fost de­păşit cu ICO hectare. De ase­meni s-a terminat şi însămînţa­­rea celor 230 hectare cu grîu. Terminând cu însămînţărire, lucrătorii gospodăriei şi-au­ în­dreptat toate forţele şi mijoa­­cele la arăturile ce se fac în ve­derea însămînţărilor de primă­vară şi la recoltări. Pînă acum s-au arat peste 340 hectare şi s-au recoltat 15 hectare sfeclă de zahăr şi 20 hectare cu car­tofi. Experiersta bursă trebuia însuşită Comunele Cristian şi Şura Mi­că din raionul Sibiu sunt comu­ne cu aceleaşi condiţii de climă şi sol. Cu toate acestea stadiul muncilor agricole de toamnă în gospodăriile agricole colective din comunale Cristian, Sura Mi­că şi satul Ruşciori diferă. De pildă, printr-o bună orga­nizare a muncii, colectiv sta­t d­in comuna Cristian — oameni har­nici şi pricepuţi agricultori — au însămînţat pină în ziua de 10 octombrie, peste 70 la sută din suprafaţa pregătită şi ara­tă pentru cultura griului de toamnă precum şi 7 ha. cu o se­cară, în aceste zile colectiviştii din Cristian dau bătălia pentru terminarea recoltării ultimelor hectare însămînţate cu cartofi şi porumb. Cu totul alta este situaţia în comuna Şura Mică şi satul Ruş­ciori. Colectiviştii din această co­mună, tot pînă la aceeaşi dată, însămânţaseră doar 30 ha. cu orz şi circa 6 ha. cu grîu de toamnă, iar colectiviştii din satul Ruş­ciori d­in cele 30 ha. pregătite, au însămînţat abia 5 ha. cu grîu de toamnă. Mult rămase în ur­mă sînt aceste două gospod­iii colective şi la recoltatul cartofi­lor şi porumbului. Timpul este bun, iar condițiile aceleaşi pentru ambele gospo­dării. Se cere din partea consi­liilor de conducere ale gospo­dăriilor agricole colective din comuna Şura Mică şi satul Ruş­ciori precum şi din partea or­ganizaţiilor de bază o muncă mai temeinic organizată şi un ritm mei accelerat atit la recoltarea culturilor tîrzii cit şi la lucrările de însămînţări. 4V In ritm nesaî.’sfecMsr Deşi sînt condiţii prielnice pentru grăbirea ritmului da în­­sămînţâri, totuşi ne­ogoarele în­­tovărăşiţilor din comuna Cergăul Mare şi satul aparţinător, Cer­găul Mic, insămînţarea griului şi orzului se desfăşoară în con­diţii cu totul necorespunzătoare. La întovărăşirea aurie­ră din co­muna Cergăul Mare de modă, din 310 hectare s-au însămînţat nu­mai 7 hectare, iar la întovărăşi­rea din Cergăul Mic, suprafaţa însămânţată cu grîu şi orz repre­zintă abia 10 hectare din tota­lul de 223 hectare. Pentru lichidarea rămânerii în urmă la însămînţări este necesar a se folosi din plin toate semă­nat­orile, în care scop comitetele de conducere ale acestor înto­vărăşiri au datoria să ia toate măsurile ce se impun, în această privinţă şi sfatulu­i popular comunal reşedinţe Petre Spătăceanu) i se cere să dea dovadă de mai multă mun­­­că concretă şi operativitate în sprijinirea celor două Întovără­şiri agricole. In gospodăria colectivă din Şercaia, raionul Făgăraş a sosit un nou transport de cartofi. In curînd cele peste 50 vagoane de cartofi contrac­taţi vor lua drumul magaziilor statului. IN CLIŞEU , tractoristul Friederich Schneider în faţa şopronului gos­podăriei unde se depozitează cartofii aduși din cîmp. 4

Next