Drum Nou, octombrie 1960 (Anul 17, nr. 4903-4928)
1960-10-14 / nr. 4914
n 4 .■ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! VViiâ"1umnou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.STANN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4914 ★ VINERI, 14 OCTOMBRIE 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Sft asigurăm în fiecare G. A. S. şi G. A. C. Cel puţin 10 tone furaje însilozate pe cap de animal O rezervă importantă pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor puse în faţa zootehniei de către Directivele celui de-al Hl-lea Congres al P.M.R. este folosirea în hrana animalelor pe timpul stabulaţiei a porumbului-siloz şi a altor furaje murate, cu calităţi nutritive corespunzătoare. Necesitatea însilozării unor cantităţi sporite de furaje în fiecare gospodărie de stat şi gospodărie colectivă este legată, în primul rînd, de creşterea efectivelor de animale, în special vaci cu lapte, şi ridicarea producţiei acestora. Experienţa pozitivă din anii trecuţi ne arată că porumbul însilozat şi în general furajele însilozate şi de calitate ridică productivitatea animalului şi contribuie la micşorarea preţului de cost al produselor animaliere. Gospodăriile de stat şi gospodăriile agricole colective din regiunea noastră, care au însilozat porumbul în faza de coacere lapte-ceară, vor obţine mult mai multe unităţi nutritive la hectar faţă de acelea care au prelungit nejustificat recoltarea şi însilozarea porumbului. Agrotehnica a dovedit că nici o altă plantă de nutreţ nu are atîtea unităţi nutritive la unitatea de suprafaţă, ca porumbul de siloz. In această toamnă muncitorii din gospodăriile de stat şi colectiviştii din regiune au recoltat porumbul-siloz de pe mai bine de 9.000 de hectare, însilozînd cu acest prilej, împreună cu alte plante de nutreţ, 164.054 tone furaje. Producţia în multe unităţi agricole de stat şi socialist-cooperatiste este mai mare ca în anul trecut, ca urmare a aplicării unei agrotehnici înaintate. De pildă, la G.A.S. Prejmer, din raionul Godlea, sb îndrumarea organizaţiei de bază şi a consiliului, s-au cultivat 80 ha. cu porumb-siloz. La recoltare, producţia medie obţinută a fost de 40.000 kg. la ha. Pe unele suprafeţe producţia a fost şi mai mare — 60.000 kg. masă verde la ha. Muncitorii din această gospodărie au însilozat 3.087 tone furaje. De asemenea, ca urmare a muncii bine organizate, tona de porumb-siloz a fost obţinută la un preţ cu 20 lei mai redus faţă de sarcina planificată. S-au orientat în mod just şi consiliile G.A.S. Iliichiu, Rupea, Harman şi altele, care, ajutate în mod permanent de organizaţiile de partid, au mobilizat toate forţele şi mijloacele mecanice din unităţi la recoltatul şi însilozatul porumbului în faza de coacere lapte-ceară. Porumbul însilozat e de calitate superioară şi, administrat în mod intensiv în hrana animalelor va avea o influenţă pozitivă atît asupra măririi producţiei de lapte, cit şi asupra reducerii preţului de cost. Muncitorii de la G.A.S. Agnita au însilozat 8.240 tone furaje, iar cei de la G.A.S. Laslea 6.416 tone. La fel au procedat şi muncitorii din gospodăriile de stat Homorod, Feldioara, Zagăr, Nocrich. La G.A.S. din Mediaş s-au însilozat cu 500 tone mai multe furaje faţă de sarcina planificată. Consiliile G.A.S. din raionul Codlea, printr-o muncă făcută cu răspundere, au reuşit să asigure de pe 759 hectare o producţie medie de 25.600 kg. masă verde la hectar, însilozînd pînă acum peste 19.500 tone porumb. Producţii bune au recoltat şi însilozat colectiviştii din raioanele Agnita, Mediaş, Sibiu şi Codrea, media pe raioane fiind între 22.000—28.830 kg. porumb-siloz la hectar. Cu toate aceste succese, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din regiune au însilozat numai 50,6 la sută din cantitatea planificată pentru a fi însilozată. Dacă în perioada de vegetaţie s-a depus un mai mare interes pentru îngrijirea porumbului-siloz, în perioada de recoltări şi însilozări în unele gospodării agricole de stat munca s-a desfăşurat slab. In unele gospodării de stat atitudinea de indiferenţă faţă de sarcini din partea unor membri din consilii este evidentă. De pildă, gospodăriile de stat Hendorf (director A. Woos), Bruiu (director E. Nicoară), Noul (director S. Turcu), Cisnădie (director Moraru Zachie), mai au încă de însilozat porumb de pe mari suprafeţe, iar la G.A.S. Rîşnov (director I. Macrea, inginer şef Mihai Popescu) din cele 3267 tone furaje planificate, s-au însilozat numai 1225 tone. Cînd au de gînd directorii din aceste unități să ia măsuri ca să asigure cantităţile de furaje însilozate, recomandate de hotărîrea Conferinţei organizaţiei regionale de partid? Timpul s-a răcit. In curînd, taurinele vor intra în stabulatie fiind furajate la grajd. CANTITATEA DE FURAJE INSILOZATE NU ASIGURA IN FIECARE GOSPODĂRIE DE STAT SI GOSPODĂRIE COLECTIVA 10 TONIDE SILOZ PE CAP DE INTA MARE. De aceea, consiliile G.A.S. şi consiliile de conducere din gospodăriile colective, îndrumate de comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază, au datoria să ia măsuri corespunzătoare şi SA TREACA DE ÎNDATĂ LA RECOLTATUL SI ÎNSILOZATUL PORUMBULUI-BOABE CARE NU AJUNGE LA MATURITATE ŞI SĂ INSILOZEZE CU TOATA GRIJA COLETELE ŞI FRUNZELE DE SFECLA DE ZAHAR, FOILE DE VARZA, FRUNZELE DE LA MORCOVI ŞI ALTE LEGUME, GULIILE FURAJERE etc. In unele gospodării de stat se face risipă de frunze în momentul recoltării sfeclei de zahăr. După ce coletul se taie, frunzele rămîn pe pămînt fără să fie strînse cu grijă în grămezi şi transportate la siloz. O mare atenţie se cere dată silozurilor. Periodic ele trebuie controlate, făcîndu-se aprecierea calităţii porumbului şi furajelor însilozate. Orgartele raionale de partid, consiliile G.A.S. şi consiliile de conducere din gospodăriile colective, inginerii şi tehnicienii agronomi şi zootehnişti, sînt chemaţi să ia toate măsurile PENTRU TERMINAREA IN TIMPUL CEL MAI SCURT A LUCRĂRILOR DE INSILOZAT A COCENILOR DE PORUMB, COLETELE ŞI FRUNZELE DE SFECLA DE ZAHAR ŞI ALTE IERBURI REZULTATE IN URMA RECOLTĂRII CULTURILOR DE TOAMNA SI A LEGUMELOR. SA NU EXISTE IN REGIUNEA NOASTRĂ GOSPODĂRIE DE STAT SAU GOSPODĂRIE COLECTIVA CARE SA INSILOZEZE IN ACEASTA TOAMNA MAI PUTIN DE 10 TONE FURAJE PE CAP DE ANIMAL. CU CIT AVEM MAI MULTE FURAJE ÎNSILOZATE ŞI DE CALITATE SUPERIOARĂ, CU ATIT VOM OBŢINE PRODUCŢII MAI MARI DE CARNE, LAPTE ŞI GRĂSIMI CU UN PREŢ DE COST MAI SCĂZUT. 60 de apartamente date în folosinţă Pe şantierul de locuinţe de la cartierul „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, zi de zi se munceşte cu avînt. Constructorii de la Trustul din Oraşul Stalin, de cînd au pornit iniţiativa „Un etaj cu 12 apartamente din panouri mari pe săptămînă”, nu precupeţesc nici un efort în introducerea metodelor industriale de lucru şi folosirea din plin a capacităţilor de producţie a utilajelor. In urma măsurilor luate şi a eforturilor depuse, s-a reuşit ca blocul D cu 40 de apartamente să fie ridicat la acoperiş în 20 de zile, în ziua de 15 octombrie, constructorii au repurtat încă un frumos succes, au dat în folosinţă blocul I cu 60 de apartamente. Primii locatari, muncitori şi tehnicieni de la uzinele „Steagul Roşu“, au intrat în noile locuinţe. La lucrările de finisaj au contribuit parchetarul Ioan Gheorghiu, vopsitorul Balog Zoltan, iar de la montaj membrii brigăzii conduse de Gheorghe Şandru şi mulţi alţii. H»?wsniUM* MM Mii Moi regime . Casa raională de cultură în colaborare cu biblioteca raională din Codlea, au organizat în ziua de 12 octombrie a.c., în cadrul manifestărilor închinate Lunii prieteniei romîno-sovietice o seară literară cu tema „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, oglindită în literatura noastră“. A vorbit prof. Maria Vovu. în continuare s-au recitat cîteva poezii închinate Marii Revoluţii de către membrii grupei de recitatori a Casei raionale de cultură-Codlea. în cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice la Casa de cultură a studenţilor Institutului politehnic din Oraşul Stalin, va avea loc mâine, sîmbătă, la orele 17 un simpozion cu tema „Succesele ştiinţei şi tehnicii sovietice“. Vor conferenţia conf. universitar Gherasim Drăghici, conf. universitar ing. Ion Stănescu, şi asistentul universitar Florin Dudiţă. Biblioteca centrală regională din Oraşul Stalin, secţia împrumut, a organizat in cinstea Lunii prieteniei româno-sovietice, două vitrine cu cele mai noi cărţi apărute în literatura sovietică, precum şi o vitrină cu cărţi beletristice. La clubul uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, în cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice, va avea loc astăzi la orele 15 un jurnal vorbit cu tema „Ajutorul U.R.S.S. dat cadrelor de ingineri din uzina noastră“. Vor vorbi cu această ocazie ingineri şi tehnicieni care şi-au făcut studiile în Uniunea Sovietică, precum şi cei care au efectuat schimburi de experienţă în U.R.S.S., împărtăşind impresiile lor despre tehnica avansată a construcţiei de autocamioane în U.R.S.S. . Tot Biblioteca centrală regională Stalin, secţia biblioteci de casă, va organiza zilele acestea în cadrul manifestărilor din cadrul Lunii prieteniei romino-sovietice, recenzia cărţilor „Fraţii Erşov“ de Kocetov, „O viaţă obişnuită“ de V. Sobko şi „Soarta unui om“ de M. Şolohov. Teatrul muzical „Gheorghe Dima“ din Oraşul Stalin, va prezenta în cadrul Lunii prieteniei romino-sovietice operetele „Vînt de libertate“ de Dunaevski, „Ana Lugojana“ şi „Plutaşul de pe Bistriţa“ de Filaret Barbu. De asemenea va organiza la Casa ofiţerilor medalioane muzicale : Ceaikovski şi Gh. Dima, unde-şi vor da concursul soliştii Teatrului muzical „Gheorghe Dima“. © Secţia muzicală a Bibliotecii centrale regionale Stalin, organizează cu ocazia Lunii prieteniei rominosovietice, săptămînal audiţii de muzică clasică rusă şi sovietică şi muzică interpretată de cîntăreţi celebri. © C.L.D.C. regionala Stalin, va deschide în aceste zile, în cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice: „Bazarul cărţii sovietice“, la Librăria „Cartea Rusă“ din Oraşul Stalin, unităţile „Cartea Rusă“ Sibiu, Sighişoara, Mediaş, Librăria noastră nr. 1 - Făgăraş şi Librăria noastră- Tîrnăveni. Orarul de iarnă al curselor TAROM I De la 17 octombrie 1960 intră în vigoare noul orar al curselor T.A. I R.O.M. pentru perioada de iarnă. ■j Oraşul Stalin va fi legat pe cale aeriană zilnic, exceptînd duminicile, cu I Bucureşti, Tg. Mureş şi Cluj după următorul program: I) Plecare din E Bucureşti la ora 8,05 — sosire la I Oraşul Stalin la ora 8,50, plecare din Oraşul Stalin la ora 9,05 — sosire la Tg. Mureş la ora 9,45, plecare din Tg. Mureş la ora 10 — sosire la Cluj la ora 10,25; 11) Plecare din Cluj la ora 12,45 — sosire la Tg. Mureş la ora 13,00, plecare din Tg. Mureş la ora 13,25 — sosire la Oraşul Stalin la ora 14,05, plecare din Oraşul Stalin la ora 14,20 — sosire în Bucureşti la ora 15,05; III) De trei ori pe săptămînă, lunea, miercurea şi vinerea, plecare din Cluj la ora 12 — sosire la Tg. Mureş la ora 12,25, plecare din Tg. Mureş la ora 12,40 — sosire la Oraşul Stalin la ora 13,20, plecare din Oraşul Stalin la ora 13,40 — sosire la Tg. Mureş la ora 14,20, plecare din Tg. Mureş la ora 14,35 — sosire la Cluj la ora 15. Legături: De la Cluj la ora 10,40 pentru Satu Mare şi la ora 10,50 pentru Baia Mare. orabiffca recellarîlor şi terminarea — ~ ~~~iN CENTRUL ATENŢIEI! | în frunte la recoltări şi însămînţări Hotărîţi să obţină recolte cit mai mari în anul viitor, colectiviştii din satul Chinciuş, raionul Tîrnăveni, dau bătălia insămînţărilor. Organizaţi pe brigăzi şi echipe, colectiviştii din această gospodărie sunt pe terminate cu însămînţatul orzului de toamnă. Orzul semănat, a răsărit şi e des ca peria. Ei dau zor acum, cu însăminţatul griului de toamnă. în sol a fost încorporată sămînţă tratată şi condiţionată, cu mare valoare biologică, cu rezistenţă la ger şi cădere. S-a recoltat, de asemenea, sfecla de zahăr de pe 30 ha, iar floareasoarelui de pe 20 ha. Sfecla de zahăr curăţată de frunze şi colete a fost transportată de colectivişti la rampa de încărcare a C.F.R.-ului. Fruntaşi în muncile de recoltări şi însămînţări de toamnă sunt colecţiOrganizaţi în brigăzi de muncă patriotică, numeroşi elevi ai şcolilor profesionale şi medii din Oraşul Stalin, au participat duminică, 9 octombrie, la strînsul recoltei de pe tarlalele gospodăriei de stat din Stupini. în cîteva ore de muncă, ei au adunat cartofii scoşi de maşini pe o suprafaţă de 5 ha., au dat ajutor la scosul guliilor de pe o suprafaţă de 4,5 ha., şi au recoltat sfecla de zaviştii Nicolae Nan, Ştefan Velţan, precum şi membrii brigăzii a II-a condusă de colectivistul Simion Cîndea. I. FLOREA, coresp. hat de pe mai bine de un hectar. De asemeni, au curăţat de vreji cca. 190 ha. teren. S-au evidenţiat elevii Şcolii medii I nr. 2, şcolii profesionale „Strungul“, Şcolii medii nr. 3, şi ai şcolii profe- sionale „Tractorul“. Sprijină strînsul recoltei In raionul Sighişoara a-a terminat recoltatul cartofilor Munca fiind bine organizată, lucrătorii din G.A.S., colectiviştii şi intovărăşiţii din raionul Sighişoara, au terminat recoltatul cartofilor de pe întreaga suprafaţă de 1.909 hectare. De asemenea, porumbul-boabe s-a recoltat de pe 1.146 hectare, iar sfecla de zahăr de pe 367 hectare. Paralel cu recoltările culturilor de toamnă, in raionul Sighişoara se desfăşoară o susţinută muncă pentru terminarea însămînţărilor. Pînă în ziua de 13 octombrie, au fost însămînţate in raion 3.795 hectare cu grîu şi orz de toamnă. In frunte la însămînţări sînt colectiviştii din comunele Archita, Apold, Daia, Laslea, Hoghilag, care au insămînţat cele mai mari suprafeţe. Ritmul însămînţărilor să nu fie slăbit In raionul Făgăraş, lucrările agricole de toamnă se desfăşoară din plin. Muncitorii din gospodăriile de stat, colectiviştii şi intovărăşiţii, muncesc cu zor la recoltatul culturilor de toamnă şi la grăbirea insămînţărilor. în cele două gospodării de stat - Şercaia şi Sîmbăta de Jos - precum şi in majoritatea gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din raion, s-au insămînţat pină in ziua de 1 octombrie cu scîn şi orz de toamnă peste 14.600 hectare. Ritmul lucrărilor agricole nu trebuie slăbit nici la însămînţarea orzului de toamnă, unde, unele gospodării colective şi întovărăşiri agricole au rămas mai în urmă. De asemenea, muncitorii din G.A.S., colectiviştii şi intovărăşiţii, au recoltat cartofii de pe 9.732 hectare, porumbul-boabe de pe 552 hectare, iar sfecla de zahăr de pe mai bine de 100 hectare. Consfătuire pe tema mecanizării La fabrica „8 Mai“ din Mediaş a avut loc o consfătuire la care au participat reprezentanţi ai întreprinderilor de prelucrare a pielii din ţară. Consfătuirea a avut ca scop extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie. La consfătuire s-au prezentat referate ca: ,,Procese tehnologice noi în tăbăcirea minerală", „Progrese realizate la întreprinderea „Timpuri Noi“ din Oraşul Stalin“, „Linii tehnologice noi" şi altele. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Un important succes a! constructorilor I De cum păşeşti pe poarta viitorului I Combinat de industrializare a lemnului ce se construieşte la Blaj, privirea îţi este atrasă de imensa hală a I fabricii de mobilă. Furnicarul de oameni ce se mişcă în interiorul ei par I cu toţii îmbrăcaţi în costume verzi, 3 colorii ce-i dă acoperişul de sticlă al impunătoarei construcţii. In mijlocul I acestui furnicar de oameni de toate I vîrstele și profesiile l-am întîlnit pe I tov. Aîoise loan organizatorul de par- I tid de pe șantier. După ce ne-am strîns I mina i-am arătat scopul vizitei. I — Apoi la noi aveţi ce vedea. Con- 5 structorii dau zor cu ridicatul noilor I hale. Am pornit-o de-a lungul halei de mobilă unde se montează în aceste zile = instalaţiile sistemelor de încălzire, I iluminat şi ventilaţie. Din loc în loc pe pardoseală sînt lăsate spaţii pentru = a fi turnate postamentele maşinilor ce trebuie să sosească. = In cinstea celui de al III-Iea Con- I gres al P.M.R. colectivul de munci- I tori, ingineri şi tehnicieni de aici = s-a angajat să dea cu 60 de zile înainte de termen halele pentru montarea ma- I şinilor. | Ei raportează cu mîndrie partidului şi guvernului că angajamentul luat a fost îndeplinit înainte de termen cu 15 zile. Conform angajamentului, I cele două hale trebuiau date pentru monetare la 31 octombrie, deci cu 60 zile I mai devreme faţă de planul anual. I Planul anual a fost îndeplinit cu 75 zile înainte de termen. N. KUCZYNSKY, redactor la stația de radioficare, BVij Utemista Stroe Maria, fruntaşă la locul de muncă, lucrează în secţia 540 a fabricii „Rulmentul" din Oraşul Stalin, în calitate de controlor. IN CLIŞEU: Tov. Stroe Maria controlînd cu deosebită atenţie piesele executate. Fiecare întreprindere cu planul îndeplinit *Succese inssmnstle In fiecare secţie şi atelier de la fabrica de confecţii „Steaua Roşie“ Sibiu se munceşte cu însufleţire. Muncitorii şi tehnicienii desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă, obţin însemnate succese în producţie. Prin mai buna organizare a muncii, folosirea din plin a timpului de lucru sarcinile de plan pe trimestrul III s-au îndeplinit şi depăşit. Astfel s-au dat peste plan 500 costume bărbăteşti, 1000 bucăţi raglane din ţesături impermeabile şi altele. Colectivul întreprinderii a acordat o atenţie deosebită economisirii materiilor prime şi materialelor, realizindu-se economii în valoare de 847.000 lei faţă de 492.000 lei cit a fost angajamentul. Anul acesta colectiviştii din comuna Dacia, raionul Rupea, însămînţează 110 ha. cu grîu de toamnă din soiuri cu mare valoare productivă. IN CLIŞEU: Preşedintele G.A.C., tov. Andrei Hontner, împreună cu tractoristul Ioan Schwartz şi colectiviştii Paul Maurer şi Mihai Wester, pe ogoarele colectivei la insămînţat griul de toamnă. Colectiviştii din Dacia sînt hotărîţi ca pînă la 15 octombrie a.c. să termine Insămînţările de toamnă. Cu aproape 1500 tone o fel mut mult Oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin au ca obiectiv principal în întrecerea socialistă sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii oţelului. In urma propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni s-au luat o serie de măsuri care au dus la mărirea producţiei şi reducerea rebutului. Acordînd o atenţie deosebită întreţinerii cuptoarelor, s-a prelungit cu mult durata de funcţionare intre două reparaţii capitale ceea ce a dus la elaborarea unor însemnate cantităţi de oţel peste plan, în cadrul întrecerii socialiste pe profesii fiecare oţelar luptă pentru obţinerea titlului de „cel mai bun“. Datorită măsurilor luate şi eforturilor depuse sarcinile de plan s-au îndeplinit şi depăşit lună de lună dîndu-se în 9 luni cu aproape 1.500 tone mai mult oţel lichid. La obţinerea acestor însemnate realizări au contribuit din plin oţelarii din schimbul prim-topitorului Bálint Francisc şi alţii. Sporesc producția de settle Sculele produse de colectivul fabricii „loan Fonaghi" din Oraşul Stalin sunt binecunoscute atît în marile întreprinderi citi în casa fiecărui cetăţean. Muncitorii fi tehnicienii acestei fabrici se străduiesc să producă scule cit mai multe, de bună calitate fi ieftine, îmbunătăţind în permanenţă procesul tehnologic, aplicînd o serie de inovaţii şi raţionalizări a crescut simţitor producţia, sarcinile de plan îndeplinindu-se lună de lună. In trimestrul III a.c. muncitorii fi tehnicienii fabricii au îndeplinit fi depăşii sarcinile de plan, producînd mai mult cu 1.132 bucăţi elemenţi, duze, 1.6oo bucăţi pînze de fierăstrău pentru tăiat metal, 5.550 clefti combinate, 8.470 bucăţi chei fixe şi altele. Fruntaşi în întrecerea socialistă care au obţinut cele mai însemnate realizări sînt forjorii Aurel Cojocaru, Mihai Cocil, Constantin Rîpeanu turnătorii alții. aliie.Fi In Cîteva acorduri dintr-o solodiei. Cu cită nerăbdare se înnaţă răzbat vibrante în sa dreaptă spre şcoală şi electricianul la animată de elevi ai şco- Gheorghe Constantinescu, de la Iii populare de artă. Grupuri de Uzina electrică, pentru a lua lecţii tineri, unii cu instrumente in mîini, de acordeon. O trompetă cu sonoalţii dregîndu-şi profesional vocea, rităţi metalice interpretează un discută aprins. Prieteniile se leagă marş în ritm. Un tînăr vioi, utemisde îndată, întrezărind acelaşi ţeltul Gheorghe Gubernath, exersează dragostea de artă. Freamătul este sîrguincios la trompetă. Şi el este cel specific începerii noului an de artist amator ce-şi perfecţionează învăţămînt. Grijulii, profesorii mai talentul, trec odată prin clasă, pentru a se„ clasa de flaut eutemistul convinge dacă totul este în ordine. Meschendorfer, elev la Şcoala me- Un număr de 351 de muncitori din nr. 1 din Oraşul Stalin, ascultă din Oraşul Stalin şi împrejurimi atent indicaţiile profesorului său, frecventează în acest nou an şcolar Flautul este un instrument pre cencursurile şcolii populare de artă, ţios, de aceea deprinderea lui necu secţii diferite: muzică, coregracesită o muncă încordată. Utemisfie, teatru, artă plastică. Sînt tineri tici Meschendorfer are intenţia să care şi-au dezbrăcat după o zi de urmeze conservatorul şi apoi să muncă salopeta, şi au întins mina einte într-o orchestră filarmonică, artei. Talentele sînt scoase la lu- Interpretează corect sonate de mină, ele pot să se dezvolte amin- Händel, gavote de Jianu şi cîntă în gînd culmi îndrăzneţe. Datorită orchestra semisimfonică a şcolii grijii neţărmurite a partidului, au sate a fost create condiţii optime pentru _ . ; toţi acei care păşesc încrezători pe uminile artei s-au aprins dafăgaşul artei. tonta gript partidului pen-In clasa de canto o voce caldă, ^ tru oamenii muncii. Ele cu rezonanţe puternice, irnterpre- ^tăiesc ^ pretutindeni în uzine, în fatează cîntecul „Griul auriu' de "noi, în întreprinderi, pe şantiere. Blanter, evocînd în melodia lui un- şcoala populară de artă, tot mai dulcea spicelor în imensitatea la nu- mult tineri proveniţi din rîndulderilor. Interpreta este filatoarea Ana oamenilor muncii îşi dezvoltă la Marcu, de la fabrica „Partizanul lentele,contribuind apoi prin mun- Roşu" din Oraşul Stalin, o fetişca lor în cadrul brigăzilor artistice cană cu ochii senini şi un zîmbet ce de agitaţie din întreprinderi şi îl aminteşte de picturile clasice. Anii formaţiilor artistice de amatori, la de studiu vocal impun o muncă dezvoltarea întregului proces în perseverenţă, migăloasă, grea, dar cadrul mişcării artistice de amaexpresivitatea vocii acestei tinere 10Tl din patria noastră, s-a dovedit încă de la început. Utegţi poate mulţi dintre aceştia mista Ana Marcu este solistă în vor apărea într-o zi, la lubrigada artistică de agitaţie de la luminile rampei. Unul va da fabrica „Partizanul Roşu . Aci in glas, emoţionat, viorii, altul va cînterpretează cîntece a căror vervă ia într-o orchestră simfonică, va incuceritoare scoate în evidenţă frunta- terpreta cu măiestrie la pian un fii în producţie sau satirizează pe concert de Bach, într-o sală elevreun „Marinică , într-o sală arăgantă de concert, va cînta cu obraji furată, o mină încearcă pe dla împurpuraţi într-un ansamblu artistele unui pian. Melodia este tutic, cucerind aprecierile spectatorimultuoasă, plină de elan tineresc; bor, utemista C. Barbel, muncitoare Iată deci, muncitorii noștri păfruntaşă, este o pianistă talentată, trind adine în lumea artei; este un Claviatura acordeonului a fost fapt semnificativ, un cîntec plin de mult îndrăgită de lăcătuşul Ion la- poezie al vieţii noastre noi. lazi. Acesta interpretează cald, atribuind ceva din sufletul său de- ZINA VESESCU