Drum Nou, iunie 1961 (Anul 18, nr. 5110-5135)
1961-06-17 / nr. 5124
Pag. 2. Convorbiri recapitulative în învăţămîntul de partid In cadrul Întreprinderii 3 construcţii din Braşov, zilele trecute s-a desfăşurat în toate cercurile şi cursurile învăţăraîntului de partid a doua convorbire recapitulativă. Pentru aprofundarea problemelor, la îndrumarea organizaţiei de partid, fiecare propagandist a ajutat cursanţii prin indicaţii bibliografice şi consultaţii colective şi individuale. La cercul de economie politică anul II (propagandist Iulian Tonaşcu), in cadrul celei de-a doua convorbiri recapitulative s-a discutat despre „Legea economică fundamentală a socialismului. Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R., oglindire vie a cerinţelor legii economice fundamentale a socialismului". Convorbirea s-a desfăşurat la un înalt nivel, cursanţii dezbătind problemele teoretice în legătură organică cu practică construcţiei socialiste din ţara noastră. Atunci cînd s-au ivit unele proliterae ce necesitau a fi clarificate, cum ar fi, de pildă, hoţiuriea de lege economică şi deosebirea ei faţă de legile juridice, propagandistul a avut grijă ca acestea să fie lămurite pină la capăt. N-au fost lăsate să scape formulările confuze sau inexacte. iAr. Ceea ce a caracterizat în mod deosebit convorbirea recapitulativă a fost faptul că in discuţiile purtate cursanţii au reuşit să dezbată amplu felul cum este oglindită acţiunea legii economice fundamentale a socialismului în documentele celui de-al IlI-lea Congres al partidului şi în Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la aniversarea a 4° de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. Cursanţi cum sunt Avram Lartgu, Carmen Nestor, Ştefan Kovács şi alţii, lămurind problemele teoretice, au arătat totodată şi condiţiile istorice în care a început să acţioneze în ţara noastră legea economică fundamentală a socialismului, subliniind grija deosebită a partidului nostru pentru satisfacerea tinereu crescândă a nevoilor culturale şi materiale ale celor ce muncesc. În acest Sens ei au exemplificat că fapte desprinse din documentele Congrestului al Ill-lea al partidului, felul cum acestea oglindesc cerinţele legii economice fundamentale a socialismului. Cursanţii au accentuat în mod deosebit sarcinile puse de Congresul al IlI-lea al P.M.R. in ceea ce priveşte construcţia de locuinţe şi felul cum sunt îndeplinite aceste sarcini de către colectivul de muncă al întreprinderii 3 construcţii. Concluziile propagandistului au rurat la precizarea ideilor principale şi a concluziilor practice ce se desprind din dezbaterea temei. Faptul că membrii cercului s-au prezentat bine pregătiţi la convorbirea recapitulativă, ilustrează că organizaţia de partid şi propagandistul au avut in centrul preocupării lor în tot cursul anului şcolar problemele de conţinut ale învăţămintului de partid, legarea problemelor teoretice de practică, de sarcinile concrete ce stau in faţa întreprinderii. Acum, membrii cercului, ajutaţi de propagandist, se pregătesc intens pentru cea de-a treia convorbire recapitulativă care va avea loc în zilele următoare. Cu acest prilej ei vor dezbate tema ,,Creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii, lege economicâ a socialismului. Sarcinile trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la creşterea productivităţii muncii“. Această temă va fi dezbătută în strictsä legäturä cu problemele introducerii tehnicii noi şi a metodelor industriale în construcţii. T. MUNTEANU Vacanţa să fie cit mai plăcută Pe cuprinsul raionului Făgăraş funcţionează anul acesta la tabere de curte pe lingă şcolile de 7 ani, iar la celelalte şcoli de 4 şi 7 ani se vor organiza cluburi, dotate cu materiale necesare desfăşurării unor bogate activităţi. Pentru ca timpul liber al şcolarilor şi pionierilor în perioada vacanţei de vară să fie petrecut cit mai folositor şi instructiv, comisia raională constituită în acest scop a întocmit din vreme un plan de muncă bine documentat. Astfel se prevede ca atît în cadrul taberelor de curte cit şi a cluburilor să fie organizate adunări cu temă, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, vizite în G.A.C., G.AiS, şi întreprinderi, excursii la locuri istorice, focuri de tabără şi altele. Activitatea culturală va fi strîns legată de aniversarea a 17 ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, în cadrul activităţilor cultural-sportive se vor organiiza tiitreceri la disciplinele: şah, volei şi fotbal, precum şi concursuri ,,Cine ştie răspunde“ pe diferite teme. Cit priveşte activitatea practică toţi elevii şi pionierii vor fi antrenaţi în acţiunea de strîngere a spicelor după recoltarea cerealelor, la adunarea plantelor medicinale, la culegerea fructelor de pădure etc. ANA DUMITRESCU de la subredacţia noastră voluntară din Făgăraş DRUM NOU Oameni cu care ne mîndrim In darea de seamă semestrială a organizaţiei de partid din întreprinderea „6 Martie“ Sighişoara, sectorul I lină, se găseşte următorul pasaj: „în mod deosebit trebuie să scoatem în evidenţă înalta conştiinţă a comuniştilor Albu Elena, Wolf Elena şi Ferşinaru Gheorghiţa, care în cadrul întrecerii pe profesii, în mod consecutiv în anii 1960 şi 1961 (trimestrul î) au cîştigat titlul de „cea mai bună în meserie“. Acest lucru dovedeşte elanul cu care au muncit, dorinţa lor fierbinte de a răspunde în acest fel chemărilor făcute de partid, constituind în acelaşi timp un exemplu de urmat pentru ceilalţi comunişti. Organizaţia noastră de partid se mîndreşte cu astfel de oameni care nu şi-au precupeţit eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Un exemplu asemănător îl constituie şi tov. László Marta, care în mod consecutiv îşi îndeplineşte sar-cinile de plan şi care de asemenea pe trimestrul I a.c. a cîştigat titlul de „cea mai bună ţesătoare". Acum şi alte amănunte : Albu Elena a deprins atît de mult meseria, îneît întreruperile mecaniceelectrice accidentale mai mici) la utilajul pe care-1 deserveşte, a ajuns să le înlăture singură. E credincioasă principiului : „învaţă tu, învaţă şi pe alţii". De la ea au deprins tainele meşteşugului 6 tovarăşe, Balaş Ana, e doar una dintre ele. în urma ajutorului primit ea a ajuns ca lună de lună să-şi îndeplinească planul şi să dea producţie de calitate. Wolf Elena, în 1960 a realizat 1.152 lei economii. In 1961 (trimestrul I) 465 lei. Tot în această perioadă şi-a îndeplinit planul de producţie în proporţie de 106,5 la sută, indicii de utilizare cu 106,2 la sută, productivitatea muncii cu 105,4 la sută. Realizează 1,9 puncte rele pe mia de bătăi faţă de 8 admise. Perşinaru Gheorghiţa nu a avut nici anul trecut, nici anul acesta vreo reclamaţie pentru calitate slabă. Respectă greutatea levatei. Faţă de 4 la sută ţevi defecte admise, a realizat anul trecut 0,37 la sută, iar anul acesta 0,27 la Sută. László Marta, pînă anul trecut nu reuşea, să-şi realizeze Sarcinile de plan. Ajutată de colectiv a deprins meseria şi acum obţine rezultate atît de bune (planul de producţie realizat cu 108,6 la sută, indicii de utilizare cu 108,4 la sută, productivitatea muneii cu 108,4 la Sută) îneît vin la ea şi alte muncitoare şi-i cer sfaturi. ,.|Iată numai cîţiva din oamenii cu care colectivul fabricii „6 Martie" Se mîndreşte şi care prin exemplul lor personal însufleţesc la noi realizări pe cei din jurul lor. I. F. Mai Recent s-a desfăşurat în oraşul Mediaş un seminar raional cu directorii de cămine culturale şi bibliotecarii din raion. La acest seminar, s-a făcut o analiză a muncii culturale desfăşurate în ultimele luni, scoţîndu-se în evidenţă pe lingă realizările frumoase obţinute şi o serie de lipsuri ce trebuie lichidate în Viitorul apropiat. Din referatele ţinute şi din discuţiile purtate s-a putut constata că activitatea culturală din raionul Mediaş s-a îmbunătăţit în ultimul timp, iar aportul adus de căminele culturale şi biblioteci la întărirea şi dezvoltarea G.A.C.-urilor a devenit tot mai important. Faptul că multe biblioteci comunale şi-au întocmit planurile de muncă, ţinîndu-se cont de sarcinile specifice ale G.A.C.-urilor sau întovărăşirilor din comuna respectivă, a dus la o mai bună difuzare a cărţilor ideologice, agrotehnice, de popularizare aştiinţei. Printre obiectivele esenţiale care au fost urmărite de biblioteci în ultimele luni au fost: atragerea unui număr mai mare de cititori în special din rîndul ţăranilor muncitori şi eliberarea unor cărţi care tratează metodele înaintate de lucrare a pămîntului sau care explică în chip ştiinţific anumite fenomene din natură şi societate. în realizarea acestor obiective, rezultate frumoase au obţinut biblioteca orăşenească din Blaj cu peste 1oco cititori şi 8.000 cărţi citite, bibliotecile comunale din Richiş cu 600 cititori, Valea Lungă cu 579 cititori şi altele. Bibliotecile au sprijinit cercurile agrotehnice şi cursurile de citit prin procurarea materialelor necesare, întocmirea unor liste bibliografice şi planuri de lectură. Astfel, în comitrtul Moşna unde gospodăria agricolă colectivă este în plină dezvoltare, biblioteca comunală a întocmit o listă bibliografică pe tema ,,Cele mai potrivite cărţi în legătură cu muncile agricole de primăvară“, în vederea popularizării cărţilor şi cunoaşterii fărei în profunzime a conţinutului lor, bibliotecile a întreprins diferite acţiuni atractive, interesante şi educative. în Valea Lungă şi Aţei s-au organizat consfătuiri cu cititorii pe târnele: „Ce am învăţat din cărţile agro-zootehnice“, ,,Sterilitatea la animalele domestice şi combaterea ei“. ..însilozarea nutreţurilor“, ca şi seri literare pe marginea unor cărţi ce tratează viaţa nouă a satului nostru care s-au ţinut şi îrt alte forcalităţi. O astfel de acţiune a avut loc la Blăjel cu terţia: y,Transformarea socialistă a agriculturii oglindită în spetele scriitorilor noştri“, iar la Valea Lungă în limba germană pe tema ,,Veniţi în marea noastră familie“. O formă foarte des utilizată de biblioteci in popularizarea cărţilor a fost recenzia: în comuna Richiş s-au ţinut recenzii asupra cărţilor: ,,Secerişul“ de G. NicolaeVa, „Satele noastre pe drumul belşugului“, la Satos : „Pămînt desţelenit“ de M. Şolohov şi „Cuscrii“ de Ghilea, la Bazna: „Rădăcinile sînt amare“ de Z. Stancu, la Şeica Mare: ,,Pe muche de cuţit“ de M. Beniuc şi „Negura“ de Eusebiu Camilar. Prin astfel de prezentări s-a căutat în primul rînd să se popularizeze cărţile noi intrate în bibliotecă. Astfel, la Biertan şi Şaroş s-au făcut prezentări asupra cărţilor: „Apariţia religiei şi credinţei în dumnezeu“, „Ningea îri Bărăgan“, „Pregătirea terenului pentru însătiiinţăţile de primăvară“, ,,De ce se schimbă vremea“, în cinstea aniversării a 40 de anii de la înfiinţarea P. C. din Rottrîttia s-au organizat numeroase manifestări de masă cu cartea, care au scos în evidenţă lupta dusă de partid în condiţiile ilegalităţii, figuri de eroi comunişti care s-au jertfit pentru binele poporului nostru şi basilic realizări obţinute in anii de democraţie populară sub conducerea înţeleaptă a partidului. Aşa cum s-a arătat in planul de măsuri de la sfirşitul seminarului, revine ca o sarcină importantă pentru toţi activiştii etltutaii, intensificarea eforturilor, astfel ca in perioada de vară munca ca cartea să nu stagneze. Bibliotecile trebuie să treacă la verificarea fondului de cărţi, la organizarea tehnică şi la ţinerea diferitelor manifestări cu cartea la locul de muncă. Numai astfel bibliotecile vor contribui şi mai eficient la rezolvarea sarcinilor economicoorganizatorice ce stau in faţa satului nostru. SCÂNTEIE ROMEO, bibliotecar şef, biblioteca raională Mediaș (Urmare din pag. l a) 1 ' N------------------------------ . . la cămașă suflecate pină la coate. Se apropie de noi. - Să facem cunoștință - m-am adresat eu noului venit. ...Agronomul Rodbogat. Auzindu-mi numele, colectivistul făcu ochii mari. După citeva momente de gîndire își aduseaminte că citise de curînd un ziar din însemnările mie de la Agnita, Făgăraş şi Rupea. - Bucuros de cunoştinţă - îmi răspunse el. Pe mine mă cheamă Tănase Baiu. Sînt îngrijitor la tineretul bovin. Acum ţin locul brigadierului Zootehnic. El a plecat la o şcoală de specializare la Sibiu. Colectiviştii spun că în această perioadă eu reprezint inima zootehniei. De aceea, ma străduiesc ca treburile să meargă bine. Insă uneori... Aici Fanase Baiu făcu o pauzaie dar şi cîteva lipsuri . Am înţeles după vorbele lui că se afla întrio încurcătură. Ştiind că sfaturile mele sînt folositoare, colectivistul a început să-mi destăinuîască pricina. . . - Apoi cum să nu fiu necăjit, daca cei de la cultura mare nu ne dau nici o mînă de ajutor ? Uite cum 'stău lucrurile. De cîteva zile am început insilozatul furajelor timpurii. Acolo trebuie brute de muncă. Am cerut brigadierilor de cîmp, lui Ion Nanaşi şi lui Ion Achim, să ne dea zilnic în ajutor cite patru oameni. Pină la urmă n-a venit nici unul, de parcă animalele n-ar fi ale noastre, ale tuturor. în asemenea situaţie am cerut ajutorul îngrijitorilor de animale. Ei au înţeles. Cu sprijinul lor s-au însilozat pină acum aproape 100 tone de masă verde. Vrem să asigurăm furaje de calitate, o puternică bază furajeră care să ne garanteze creşterea producţiei animaliere. - Apropo! Cu producţia de lapte cum staţi ? - Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut producţia e ceva mai mare. Pe primele luni din acest an media pe cap de vacă in lactaţie a ajuns la 127 litri lapte. Cam puţin - îi răspund eu. Colectiviştii din comuna vecină, Cîrţa, de care va desparte doar albia Gittard, au realizat o medie de 1.074 litri lapte, iar cei de la Arpaşul de Jos 1.155 litri. La ei regulile zoo-veterinare se respectă întocmai ca la carte. Locţiitorul brigadierului zootehnic ridică din umeri. Făcuse el, ce-i drept, o propunere consiliului de conducere al gospodăriei, să se organizeze o tabără de vară în păşunea din Dumbravă, deoarece-i la cîţiva kilometri de sat. Propunerea a rămas fără rezultat. Cu acelaşi dezinteres priveşte consiliul de conducere, în frunte cu preşedintele gospodăriei, Augustin Felea, şi problema folosirii raţionale a păşunilor. Iată o chestiune la care trebuie să vă gîndiţi serios. Eu vă sfătuiesc să organizaţi neintîrziat o tabără de vară pentru vaci şi să aplicaţi paşunatul pe tarlale, deoarece toate acestea contribuie la, creşterea simţitoare a producţiei de lapte şi pe această cale la sporirea veniturilor. Animalele sînt o comoară, preţuiţi-le! Trebuie să vă atrag atenţia că nu numai numărul de animale este acela care hotărăşte producţia. Puteţi avea animale multe, dacă însă nu le asiguraţi cantităţi suficiente de furaje şi cu o mare valoare nutritivă, producţiile obţinute vor fi nesatisfăcătoare. Voi, îngrijitorii de animale, trebuie să ţineţi seama de modul cum sunt hrănite şi cu ce sunt hrănite animalele, căci aceştia sunt factorii principali care hotărăsc productivitatea lor. Cum îţi explici dumneata, tovarăşe loan Holihoi, că voica „Cantoniera“ pe care o ai în primire dădea anul trecut în medie cite 20 litri de lapte pe zi, pe tind astăzi dă numai 11 litri ? Nu găseşti explicaţia ? Am să ţi-o spun eu. Dacă în timpul gestaţiei îngrijeai cu toată atenţia şi în mod deosebit această vaca, producţia nu scădea ! Deci iată încă un exemplu care dovedeşte cit de importantă este îngrijirea raţională a animalelor ! Pentru lărgirea sectorului zootehnic, pentru sporirea continuă a producţiei animaliere, dumneavoastră, colectiviştii din Noul Român, mai aveţi încă multe posibilităţi. Văzînd loturile individuale pe care le-aţi întreţinut cu grijă, mi-am dat seama că sunteţi oameni harnici. Trebuie să vă arăt însă că nu spune nimic bun starea în care se află tarlaua cu sfeclă de zahăr situată pe malul drept al Văii Şamartinului, unde n-aţi executat nici o praşilă. Văzid acest teren invadat de buruieni care au acoperit complet cultura de bază, m-am întrebat: cum de v-a răbdat inima să lăsaţi în părăsire această suprafaţă, destul de însemnată, ştiind că pentru pregătirea terenului şi pentru insămînţarea sfeclei de zahăr aţi irosit atitea zile-muncă ? Nu vă gîndiţi oare la veniturile pe care vi le-ar aduce această cultură ? La frunzele şi coletele care, însilozate, constituie un nutreţ valoros pentru animale? încă . Uit lucru asupra căruia trebuie să vă atrag atenţia, pentru îmbunătăţirea hranei la porci aveţi de asemenea la îndemmă o sursă importantă, pe care n-o folosiţi de loc. Vă întrebaţi care este această sursă ? V-o spun pe loc: la centrul de prelucrare a laptelui de la Cîrţa se aruncă în unele d//a la canal cite Soo litri de zer. Dacă cu căruţa cu care aduceţi aici laptele de vacă aţi transporta acest zer şi l-aţi folosi in hrana porcilor, cită economie de furaje n-aţi putea face şi totodată aţi obţine şi sporuri mari in creşterea tor in greutate. lată doar cîteva rezerve care vă stau la Utdemînă şi care folosite vă pot aduce venituri tot mai mari, producţii sporite ît sectorul zootehnic. Pină la o nouă intiinire, cind Sper sa găsesc lucruri şi mai bune la dumneavoastră, vă zic la toţi spor la muncă şi producţii,, cit mai mari. Pe urmele unui articol... — Dacă îmi tai din porţia de Zer, o să-ţi tai şi eu din porţia, de cîrnaţi. Desen: 0. GAZAGU f Joi secra, la Teatrul de stat din Braşov ansamblul polonez de cîntece şi dansuri „Slash“ care se află în turneu în oraşul nostru, a prezentat un spectacol, care s-a bucurat de unmare succes. ÎN CLIŞEU, moment din spectacol. $eoaLa tutiLPov (LieitiUjiti&p (Urmare din pagina l-a) '---------------------------------lui, maneta împinsă cu precizie a cuplat compresoarele şi inima lor de oţel a început să pulseze în trupul instalaţiilor de amoniac. Fotul funcţionează perfect! - Excelent! Bravo băiete! ar fi vrut să-i strige maistrul, entuziasmat de siguranţa şi rapiditatea cu care băiatul a observat şi a remediat defecţiunea. La sfirşitul schimbului l-a bătut prieteneşte pe umăr şi l-a felicitat : - A decurs bine. Să fii mereu atent ! ...şi ce ne spune maistrul Cine este tinărul Ion Babeş şi cum a ajuns el să dobîndească o asemenea pricepere, nu scrie in jurnalul întrecerii. O aflăm însă din discuţiile cu el, cu maistrul şi cu alţi tovarăşi ai săi. Venise în combinat imediat după terminarea şcolii profesionale. Era un băiat bun, disciplinat şi muncitor, dar destul de stîngaci in mişcări. Trebuia ajutat îndeaproape şi îndrumat încontinuu de maistru. Practica muncii în combinat i-a fost de folos. De asemenea, folositoare îi este şi „realizarea visurilor sale". . Vrei să urmezi liceul seral ? - l-a întrebat intr-o zi secretând organizaţiei U.T.M. Mai încape discuţie ? Asta este visul meu, să învăţ, să cunosc cit mai mult. Organizaţia i-a întocmit dosarul şi i-a creat condiţii, trimiţindu-l la învăţătură. Acum este în clasa a X-a. Învaţă chimie, fizică, matematică şi pătrunde tot mai adine în tainele transformărilor care se petrec sub ochii lui in uriaşele instalaţii. De cînd urmează liceul seral, s-a schimbat, de parcă este alt om. Acum ştie meserie cu adevărat, înţelege tot ce se întimplă şi nu execută mecanic comenzile, ci le gîndeşte. Le gîndeşte rapid, cu precizie şi siguranţă. De aceea, în loc de un singur compresor, el supraveghează două compresoare. O analiză şi o sinteză Ctt o lună in urmă, organizaţia de bază P.M.R. din secţia amoniac a analizat felul cum se desfăşoară întrecerea socialistă. Chimiştii ştiu poate mai bine ca oricine că analiza înseamnă disecarea in părţi constitutive a unui lot, desfacerea în elemente a unui compus. Credincioşi sensului adevărat al cuvîntului analiză, comuniştii de la secţia amoniac au analizat întrecerea socialistă, studiindu-i în profunzime fiecare parte componentă, fiecare elemetnt ajutător. - Că să ne menţinem titlul de secţie fruntaşă, trebuie să avem oameni pricepuţi - s-a reluat ca un leit motiv ideea ridicării nivelului de pre- gătire a cadrelor.. De aici a început analiza : cursul de ridicare a calificării, liceul seral, universitatea populară muncitorească, popularizărea metodelor bune şi a fruntaşilor brin gazeta de perete şi postul utemist de control etc. Şi aici, cele patru brigăzi de la compresoare s-au prezentat la înălţime. Cei 10 elevi seralişti vor încheia anul şcolar cu rezultate bune. La universitatea populară vor încheia anul 9 cursanţi. Restul muncitorilor sunt cuprinşi la cursul de ridicare a calificării. Vrem ca fiecare muncitor să poată lucra la mai multe locuri de muncă, să cunoască procesul de fabricaţie şi utilajele mai bine, să poată stăpîni cu pricepere tehnica nouă. Aceasta a fost de fapt sensul dezbaterilor din cadrul adunării generale a organizaţiei de bază şi oglindirea în rezultate concrete a acestei idei, constituie sinteza întrecerii socialiste , în ultimele trei luni, numai pe seama creşterii productivităţii muncii, secţia şi-a sporit producţia de amoniac cu 4 tone pe zi• Cine cîştigă? Cu fiecare zi care trece apropiind încheierea semestrului, emoţia pune stăpînire pe maistrul Stîngu Olimpiu şi pe tovarăşii săi. Oare vom reuşi să ne menţinem drapelul de brigadă fruntaşă pe combinat ? Răspunsul la această întrebare se va naşte din felul cum vor răspunde la examen seraliştii şi cursanţii şcolii de calificare, se va naşte din precizia cu care membrii brigăzii stăpînesc utilajul şi pătrund în tainele proceselor complexe pe care le execută. Dar şi alte brigăzi lucrează bine, călăuzite de aceeaşi vrednică însufleţire. Şi membrii celorlalte brigăzi învaţă chimia, fizica, desenul, matematica, tehnologia şi multe altele. De aceea, indiferent cine vă cîştiga drapelul, întrecerea o vor cîştiga cu toţii, pentru că toţi cei care muncesc au de cîştigat de pe urma creşterii producţiei, a economiilor, a reducerii preţului de cost. Şi totodată au de cîştigat experienţa şi învăţătura necesară pentru obţinerea succeselor viitoare. La cercul literar şcolar La Şcoala de 7 ani nr. 9 din Sibiu, s-a desfăşurat în acest an şcolar o frumoasă şi bogată activitate culturală. Una din variatele forme de activitate culturală este cercul literar al elevilor, îndrumat de profesoara Posteucă Stela, în cadrul căruia au activat numeroşi pionieri şi şcolari. Cercul literar a luat fiinţă în această şcoală, cu ocazia aniversării a mn ani de la naşterea marelui nostru poet M. Eminescu. Activitatea sa a fost rodnică, dind astfel posibilitatea multor elevi să se afirme, încă de pe acum, ca talentaţi începători în creaţia poetică, a prozei şi critici literari. Cele mai bune lucrări literare ale elevilor au fost culese în cele patru numere ale revistei interne, întitulată: „Primii paşi“, unde intilnim încercări reuşite de proză ale elevilor Cristea Victor, Boac Monica, Dinulescu Aurelian, Holanda Gabriela din clasa a Vll-a, Furcanu Laura, clasa V-a, Magda Radu, clasa Vl-a şi versuri, ca cele ale elevilor Boac Monica, clasa Vll-a, Micu Dan, clasa V-a, Pintea Nicolae, Doboş Iuliana din clasa Vl-a, Muscan Rodica clasa Vl-a şi mulţi alţii. Revista cuprinde pagini cu lucrări de pictură, care zugrăvesc aspecte din patria noastră socialistă, semnate de Dinulescu Aurelian, Gurău E., clasa Vll-a şi alţii, pagina de satiră şi umor, precum şi pagina colaboratorilor, unde poeţi ca Micu Doina, de la Şcoala medie 3 din localitate şi prozatori, foşti elevi ai acestei şcoli - azi elevi la şcoli medii tehnice, sau studenţi - ca un îndemn pentru colegii lor mai mici, publică din lucrările lor literare. Cel mai bogat şi variat material literar este cuprins în numerele 3 fi 4 ale revistei elevilor, închinate gloriosului nostru partid, cu ocazia celei de-a 40-a aniversări, şi Zilei internaţionale a copilului. Activitatea cercului s-a încheiat zilele acestea cu o reuşită şezătoare literară, la care a participat un numeros public iubitor de literatură, iar întregul program a fost înregistrat pe bandă de magnetofon, de către staţia de radioamplificare a oraşului, pentru a fi retransmis în cadrul emisiunilor sale culturale. Membrii cercului, organizaţi pe secţii, au sarcina, în vacanţa de vară, să scrie proză şi versuri cu teme inspirate din preocupările oamenilor muncii de la oraşe şi sate, să deagă impresii din locurile unde îşi petrec vacanţa, său să culeagă folclor. S-ar putea şi mai bine. Curăţenia desăvirşită, liniştea, lenjeria de pat întotdeauna proaspăt schimbată, orînduiala şi comportarea politicoasă a majorităţii personalului de deservire, fac ca de obicei pasagerii să fie mulţumiţi de hotelul din Sf. Gheorghe. Nu de mult, I.G.O. Sf. Gheorghe a luat o serie de măsuri gospodăreşti. Astfel, în numeroase camere mobiliene a fost vopsit, încăperile au fost proaspăt zugrăvite, s-a procurat încă lenjeriei unele camere au fost parchetate, iar cu personalul de deservire se duce o susţinută ntânca educativă. Cu toate acestea, la amintitul hotel, se mai fac încă simţite şi unele neajunsuri, a căror remediere ar duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă ale pasagerilor. In unele camere păturile sunt vechi, roase, motiv pentru care ele ar fi trebuit scoase din uz. In altele somierele sunt ori prea vechi, ori prea mici, ne oferind nici intr-un caz, dici în altul, condiţii normale de odihnă. De asemenea pernele sunt mici, iar feţele de plapumă ar trebui confecţionate dintr-un material cu un colorit mai atractiv. Puţin atrăgătoare este şi înfăţişarea actuală a dinltor uşi şi ferestre, care trebuie neapărat vopsite. Pentru rezolvarea tuturor acestor lucruri, conducerea I.G.O. Sf. Gheorghe şi îndeosebi sectorul de gospodărie a spaţiului locativ (şef de sector tov. I. Balzat) trebuie să dea dovadă de mai multă inițiativă şi spirit gospodăresc, iar sprijinul secției de gospodărie comunală a sfatului popular regional să se facă mai mult simțiți a C. VICTOR *¥**#€*£ Duminică la Făgăraş încep jocurile de baraj Programate iniţial pentru data de 4 iunie a.c., jocurile de baraj pentru desemnarea echipei campioană regională, care va reprezenta regiunea noastră la turneul de calificare în categoria I1, încep duminică pe stadionul din Făgăraş. Aşa cum prevede ultima hotărîre a Federaţiei române de fotbal, aceste întîlniri se desfăşoară după sistemul eliminatoriu, cele patru pretendente urmînd a juca după programul stabilit iniţial, adică Metrom Braşov cu Textila Sf. Gheorghe şi Faianţa Sighişoara cu A.S.A. Sibiu. I11 caz de egalitate, după cele nouăzeci de minute de joc regulamentare, disputa se prelungeşte cu încă două reprize a cincisprezece minute, iar dacă egalitatea se menţine, cîştigătoarea urmează a fi stabilită in funcţie de media de vîrstă cea mai tînără. Cele două cîştigătoare ale jocurilor de duminică, urmează a-şi disputa finala acestui baraj, după aceleaşi criterii, joi 22 iunie a.c. şi tot pe teren neutru la Făgăraş. Această schimbare a sistemului de disputare a barajului pentru stabilirea echipei campioană regională, a fost determinată de hotărîrea federaţiei respective, care a ţinut seama de faptul că la data de 2 iulie a.c. va începe şi turneul de calificare în categoria B şi deci echipa care va reprezenta regiunea noastră la această importantă competiţie, trebuie să aibă posibilitatea de a se pregăti în continuare şi bineînţeles de a-şi reface forţele, întîlnirile preliminare, programate duminică 18 iunie a.c., la Făgăraş, se vor disputa astfel: La orele F1: Metrom Braşov—Textila Sf. Gheorghe; La orele 17:30: Faianţa Sighişoara - A.S.A. Sibiu. Finala competiţiei va avea loc tot la Făgăraş, joi 22 iunie, la orele 17. Deoarece aceste partide prezintă un deosebit interes, trebuie ca atît asociaţia sportivă Chimia Făgăraş, cît şi Consiliul raional U.G.F.S. Făgăraş, să asigure împreună cu asociaţiile direct interesate o cuilaj bună organizare, pentru reuşita deplină a întrecerilor. G. MAZGAREANU, Coresp. i. Nr. 5124 ÉK