Drum Nou, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5214-5239)

1961-10-14 / nr. 5225

T* % PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! um nou ISOP" ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PNR BRASOV 0 SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5225 ★ SIMBÄTÄ, 14 OCTOMBRIE 1961 * 4 PAGINI, 20 BANI Femeile — o puternică forţă în G.A.C. In Raportul prezentat la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c., tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej subliniază că femeile repre­zintă o uriaşă forţă în lupta pentru înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al III-Iea al partidului în con­strucţia socialistă la sate. In toate gospodăriile colective lu­crează un număr însemnat de femei, care îşi aduc contribuţia cu tot mai multă pricepere şi simţ gospodăresc la dezvoltarea proprietăţii obşteşti, la sporirea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale. Astfel, in regiu­nea noastră avem 183 femei în con­siliile de conducere ale gospodăriilor colective, 3 brigadiere, 483 şefe de e­­chipe, 177 mulgătoare, 119 crescătoa­re de păsări, 99 crescătoare de porci, 18 socotitoare şi 3 preşedinte de G.A.C., care prin priceperea şi munca lor con­ştiincioasă au adus un aport însem­nat la întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriilor lor colective, la dezvoltarea lor multilaterală. In consolidarea economică a gospo­dăriilor colective, pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale a producţiei agricole, comisiile femeilor, colectivis­tele, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, aduc o con­tribuţie de seamă mai ales în ramuri de producţie cum sunt cultura legume­lor, creşterea animalelor şi păsărilor etc. Merită scoase în evidenţă în această privinţă hărnicia şi strădania colecti­vistelor din Hărman, raionul Sf Gheorghe, Moşna, raionul Mediaş, Cristian şi Racoviţa, raionul Sibiu etc., care prin munca lor pricepută şi în­sufleţită, au contribuit în bună mă­sură la întărirea gospodăriilor lor co­lective. Ca urmare, toate aceste gos­podării colective, în anii care au tre­cut de la înfiinţarea lor, şi-au dezvol­tat multilateral ramurile de producţie, creîndu-şi totodată altele noi, finind cont de specificul şi posibilităţile lor economice. Aceasta a dus, fireşte, la mărirea averii obşteşti, la creşterea veniturilor băneşti şi a valorii zilei­­muncă. Astfel, nu întimplător, aceste gospodării colective şi alte multe din regiune, sunt milionare, devenind pu­ternice centre de atracţie pentru ţă­ranii întovărăşiţi şi individuali. Multe, foarte multe femei din gos­podăriile colective — îngrijitoare de vite şi de păsări — şi-au cîştigat prin munca lor harnică şi pricepută stima şi aprecierea tuturor colectiviştilor. Sînt bine cunoscute numele colectivis­telor Elisabeta Munteanu, mulgătoare la gospodăria colectivă din Hărman raionul Sf. Gheorghe. Leontina Draga, crescătoare de viţei din gospodăria colectivă din Şaroş, raionul Mediaş, şi ale altora, care ajutate fiind de comu­nişti şi imbogăţindu-şi continuu cunoş­tinţele apro-zootehnice şi-au pus în slujba înfloririi gospodăriei colective toată hărnicia şi priceperea lor. Colectivista Elisabeta Munteanu din Hărman, îngrijind şi hrănind după toate regulile ştiinţei zoo-veterinare animalele pe care Ie are în primire, a reuşit să-şi depăşească cu regulari­tate planul producţiei de lapte pe cap de vacă furajată devenind totodată şi o bună sfătuitoare pentru tinerele mul­gătoare din gospodărie. Este semnifi­cativ faptul că în grajdul în care lu­crează Elisabeta Munteanu toţi mul­gătorii, învăţînd din experienţa ei, îşi îndeplinesc şi depăşesc sarcinile de plan, constituind exemple demne de urmat pentru ceilalţi ingrijitori-mul­­gători. Gospodăriile colective din regiunea noastră au largi posibilităţi pentru dezvoltarea şi creşterea tuturor specii­lor de păsări. lată un sector deosebit de rentabil pentru gospodăriile colecti­ve, unde femeile pot aduce un aport deosebit. Este lăudabilă iniţiativa co­mitetului raional al femeilor din Me­diaş, care in primăvara acestui an a organizat, cu sprijinul şi sub îndrum­­area comitetului raional de partid, o consfătuire a tuturor crescătoarelor de păsări din gospodăriile colective din raion, in cadrul căreia s-au analizat sub toate aspectele posibilităţile de dezvoltare a creşterii păsărilor. Rezul­tatele, fireşte, n-au întîrziat să se a­­rate. Acum, la gospodăriile colective din Valea Lungă şi Bratei, îngrijitoa­rele de păsări Ana Roşianu şi Maria Greff se ocupă cu mai multă grijă şi simţ de răspundere de păsările pe care le au in primire, ceea ce a dus la creşterea producţiei de ouă pe cap de găină şi implicit la creşterea veni­turilor băneşti. Numai aceste două gospodării au crescut in acest an aproape 2.000 de păsări, efectiv care în anul viitor va spori şi mai mult. Experienţa anilor a dovedit cu pri­­v­intei faptul că atunci cînd energia Creatoare a femeilor din gospodăriile colective este canalizată spre dezvol­tarea multilaterală a averii obşteşti, rezultatele sunt dintre cele mai bune. Trebuie spus însă că nu peste tot în gospodăriile colective din regiune, li se încredinţează femeilor asemenea sarcini, cu toate că în fiecare gospo­dărie există femei vrednice, cu dragos­te de muncă, care ar putea să contri­buie la îmbunătăţirea muncii în nume­roase sectoare de activitate. Aşa de pildă, în G.A.C. Hosman, Merghin­­deal, Dealul Frumos. Hendorf, din raionul Agnita, adăposturile pentru pă­sări au fost desfiinţate, deşi în aceste gospodării colective sunt femei şcola­rizate pentru creşterea păsărilor. E­­xemple asemănătoare sunt şi în cele­lalte raioane. Uni sprijin preţios pot da femeile in muncile agricole ce se efectuează în sectorul vegetal. S-a văzut practic că acolo unde femeile au participat zilnic la munca cimpului,­ culturile agricole au putut să fie semănate, îngrijite si recoltate la timp, obţinîndu-se recolte bogate. Asemenea exemple sunt multe în regiunea noastră. În gospodăriile colective din Hetiur, Rondola, Seleuş, raionul Sighişoara ca şi in gospodă­riile colective din Şeica Mică, Dîb­os, raionul Mediaş, Gherdeal, raionul Ag­nita, colectivistele, mobilizate de co­misiile de femei, au participat în tot cursul anului la muncă, dovedindu-şi dragostea faţă de gospodărie, faţă de creşterea avutului obştesc. Dar, din păcate, în unele gospodării colective prezenţa femeilor la lucru este slabă. Se înţelege că aceasta nu este numai vina consiliilor de conducere respecti­ve, ci şi a organizaţiilor de partid şi a comisiilor de femei din aceste uni­tăţi. In vara aceasta, bunăoară, la G.A.C. Mercheaşa raionul Rupea, din cele peste 120­­de femei au participat la muncă în gospodărie doar 65, iar restul şi-au găsit alte ocupaţii, străine gospodăriei colective. Nu peste mult timp in gospodăriile colective va avea loc întocmirea și (Continuare în pag. 2-a) * BIBLIOTECA CENTRALA •s­i­e­i­u în cuprinsul ziarului: - Din manifestul comunist al epocii contemporane: Totul în numele omului, pentru fericirea omului (pag. 2-a) - Deputaţii în mijlocul alegătorilor (pag. 2-a) - Luna prieteniei romîno-sovietice (pag. 2-a) - Magazin săptămînal (pag. 3-a) • Lucrările Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) ilililiiiinüiinmilil # NOI MODELE DE TRICOTAJE La fabrica ,,Drapelul Roşu“ din Sibiu, pe lingă cele 60 de modele noi introduse in fabricaţie in acest an, colectivul de creaţie al întreprinderii pregăteşte noi sortimente pentru anul 1962. In acest scop, ţinîndu-se seamă de gustul cum­părătorilor s-a pregătit o bogată colecţie de arti­cole şi modele noi pentru semestrul 1 1962, printre care 60 modele noi de tricotaje din lină şi bumbac pentru adulţi şi copii şi 20 modele noi de lenjerie mătase. In acelaşi timp, s-a îmbogăţit sortimentul de culori, iar la mai multe modele de tricotaje din mătase se folosesc garnituri şi dantele din fire sintetice. În prezent, preocuparea de seamă a colectivului nostru de creaţie este folosirea linii indigene pen­tru executarea de articole de îmbrăcăminte exte­rioară pentru copii şi adulţi în care scop pregătesc, noi şi bogate sortimente. MARIA DORCA, funcţionară CONCURS „CINE ŞTIE CÎŞTIGĂ“ LA BRAŞOV Radiodifuziunea şi televiziunea română or­ganizează duminică, 14 octombrie, în oraşul Braşov, un concurs „Cine ştie cîştig“. Se vor dezbate temele „In drum spre Cosmos“, „Mihail Eminescu“, „Renaşterea italiana , „Frumuseţile patriei“, „Moliere“ şi „G. Ver­di“. Profesor examina­tor Mihai Florea. Con­cursul va avea loc în sala Casei orăşeneşti de cultură la orele 1g. SECŢII EXTERNE ALE ŞCOLII POPULARE DE ARTA Pentru a veni în ajutorul artiştilor amatori din regiunea noastră, re­cent, Şcoala populară de artă din Braşov a deschis intr-o serie de cen­tre secţii externe. Astfel la Sf. Gheorghie au fost deschise secţii de vioară şi artă plastică, iar în ora­şele Tg. Secuiesc, Rupea şi Oraşul Victoria au fost deschise secţii pen­tru artiştii plastici amatori. ÎNTÎLNIRE CU POETUL DAN DEŞLIU Sala de festivităţi a Sfatului popu­lar raional Făgăraş a găzduit în după-amiaza zilei de 17 octombrie a.c., o însufleţită întîlnire între cadrele didactice şi elevii şcolilor din oraş cu îndrăgitul poet Dan Deşliu. După ce poetul a arătat citeva aspecte din activitatea sa literară, el a recitat în faţa celor peste zoo de participanţi poemul său „Lazăr de la Rusca“ precum şi alte poezii, fiind răsplătit cu vii aplauze din partea celor prezenţi. A. GIONEA, coresp. La uzinele textile ,,Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, Maria Maier este cunoscută ca una din ţesă­toarele fruntaşe. IN CLIŞEU : Tov. Maier Maria la locul ei de muncă. re vorbesc fruntaşii recoltelor bogate Cum am obţinut 2630 kg. griu la hectar în urma studierii documentelor celui de-al III-lea Congres al F.M.R., consiliul de conducere al gospodăriei noastre colective, ajutat de organizaţia de partid, s-a străduit să-şi organizeze mai bine munca, punînd un accent mai mare pe apli­carea diferenţiată a lucrărilor solu­lui, pe încorporarea în sol a unor cantităţi sporite de îngrăşăminte, pe folosirea pe scară largă a seminţe­lor de înaltă productivitate. Astfel, pentru însămînţarea celor 171 hecta­re cu grîu, încă din vara trecută, la propunerea organizaţiei de bază, au fost alese terenurile cu cele mai bune plante premergătoare ca:­ legumi­noase (trifoi) şi prăşitoare (cartofi şi porumb furajer) care, cu un an înainte, au fost puternic îngrăşate cu gunoi de grajd. Pentru ca lucrările de pregătire a solului şi cele de semănat să se exe­cute in limitele epocii optime şi în cele mai bune condiţii, s-a hotărît ca de efectuarea lor să răspundă cei mai harnici colectivişti şi care să fie îndrumaţi şi controlaţi îndea­proape de inginerul agronom al gos­podăriei. Astfel, imediat după re­coltarea plantelor premergătoare, cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T., au fost efectuate arăturile la adîncimea de 26-28 cm. cu plugul cu antetrupiţă - pe miriştea de tri­foi - iar pe unele suprafeţe, s-a fo­losit şi scormonitorul. Intrucît­ ară­tura a fost cam bulgăroasă, înainte de semănat aceasta a fost prelucra­tă cu polidiscul pînă la mărunţirea completă a bulgărilor, iar pentru a tasa solul care era prea afinat, s-a dat cu tăvălugul. Semănatul s-a făcut la începutul lunii octombrie, cu maşinile S.M.T. Sămînţa folosită a fost din soiurile Harrach (pe 85 hectare) şi Odvoş-241 (pe 86 hectare), care a fost tratată cu Germisan. După semănat s-a mai tăvălugit încă odată terenul pentru a pune sămînţa în contact intim cu solul în vederea răsăririi ei unifor­me şi rapide. Primăvara timpuriu, la propune­rea organizaţiei de bază, întreaga suprafaţă semănată cu grîu de toam­nă a fost lucrată cu grapa rotativă pentru a se distruge crusta care se formase la suprafaţa solului. Apoi, cînd au apărut buruienile, s-a exe­cutat plivitul ori de cite ori a fost nevoie. Recoltatul s-a făcut cu se­­cerătoarea­ legătoare în faza de coa­cere în pîrgă, iar producţia medie a fost de 2­630 kg. la hectar. O deosebită atenţie s-a dat lucră­rilor aplicate pe lotul semincer. Ca urmare, pe acest lot în suprafaţă de 23 hectare, s-au obţinut cite 3.646 kg. la hectar. Ca plantă premergă­toare a fost trifoiul care a fost arat cu plugul cu antetrupiţă şi semănat la începutul lunii octombrie, la a­­dîncimea de 5-6 cm. în vederea completării necesarului de fosfor, la însămînţare s-au dat şi cite 150 kg. superfosfat la hectar. în acest fel plantele s-au dezvoltat puternic, în primăvară fiind cite 550-600 fire la metrul pătrat. De fapt, după obser­vaţiile făcute de brigadieri şi ingi­nerul agronom, acesta a fost unul din factorii hotărîtori în obţinerea unei asemenea producţii. De aceea şi în toamna aceasta, vom executa semănatul în aşa fel incit să asigu­răm aceeaşi densitate de plante la hectar, în plus să aplicăm mai multe îngrăşăminte chimice în vederea ob­ţinerii de producţii mai mari în a­­nul viitor. GH. MILOIU, preşedintele G.A.C. „I. L. Caragiale“ Rîşnov-Braşov Ca urmare a ajutorului primit din partea organelor de partid şi de stat, ca şi a muncii harnice a colectivişti­lor, gospodăria agricolă colectivă din Bod, raionul Sf. Gheorghe a reuşit ca an de an să-şi dezvolte multilate­ral producţia, să obţină recolte din ce în ce mai bogate. Pe lingă cul­turile furajere şi plantele tehnice, care în fiecare an aduc venituri în­semnate, colectiviştii de aici acordă o deosebită atenţie cultivării, în cele mai bune condiţii, a cerealelor de toamnă, între care griul ocupă un loc de frunte. Această cultură a fost culti­vată pe o suprafaţă de 232 hectare, reuşindu-se să se obţină o producţie medie la hectar de 2648 kg., care de­păşeşte cu mult pe cea prevăzută în plan şi pe cele realizate în anii anteriori. De pe lotul semincer, cu o suprafaţă de 30 hectare, s-au recoltat cite 3.600 kg. la hectar. De la bun început trebuie arătat că realizarea unor asemenea produc­ţii se datoreşte în special faptului că, consiliul de conducere al gospo­dăriei, îndrumat îndeaproape de or­ganizaţia de partid, a acordat cea mai mare atenţie folosirii unor soiuri de mare productivitate, ca Harrach şi Ponca, precum şi aplicării unor lucrări agrotehnice corespunzătoare solului şi plantelor premergătoare. Astfel, lucrările de pregătire a so­lului pentru însămînţări au constat în efectuarea unor arături la adînci­mea de 23-39 cm., după cum a per­mis solul, pe unele parcele folosin­­du-se şi scormonitorul. In vederea mărunţirii pămîntului, s-a folosit po­lidiscul cu care s-a lucrat de două ori. Apoi întreaga suprafaţă, a fost tăvălugită. Semănatul s-a făcut între 18 septembrie şi 24 octombrie în mod eşalonat, această lucrare fiind condi­ţionată de recoltarea plantelor pre­mergătoare. Pentru ca semănatul să se facă uniform şi de cea mai bună calitate, biroul organizaţiei de bază a reco­mandat consiliului de conducere al gospodăriei, ca efectuarea acestei lucrări să fie încredinţată unor co­lectivişti cu experienţă şi pricepuţi în această muncă. De aceea s-a reu­şit ca plantele de grîu să răsară uni­form şi să aibă o densitate corespun-­ zătoare. In primăvară, tot la propunerea comuniştilor, semănătura a fost tă­vălugită şi grăpată cu grapa uşoară, iar cînd a fost nevoie s-a executat plivitul. Ca urmare a efectuării recoltatului intr-un timp scurt, rod al unei intense munci politice desfăşurate de orga­nizaţia de partid şi datorită bunei organizări a muncii, pierderile de boabe au fost reduse substanţial. Pentru ca şi în anul viitor gospo­dăria să realizeze producţii mari, or­ganizaţia de partid şi consiliul de conducere au luat măsuri ca în toamna aceasta să se folosească nu­mai soiuri de mare productivitate ca Harrach - pe 225 hectare, Ponca - pe 10 hectare şi Bezostaia - 4 şi 15 hec­tare. In acelaşi timp forţele au fost canalizate înspre asigurarea unui bun pat germinativ precum şi pentru pre­gătirea celorlalte condiţii în vederea efectuării însămînţărilor la timpul optim şi de bună calitate. Ing. D. SZABÓ G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ Bod, raionul Sf. Gheorghe Ce înseamnă să aplici corect regulile agrotehnice azi cosmonautul SHERMAN STEPANOVICI TITOV soseşte în Capitală Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului de Mi­niştri al R. P. Române, va sosi în Capitală la ★ Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 di­mineaţa, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10. în cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Ploeşti şi Braşov. ★ în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Ste­­panovici Titov. ­Bătălie in timpul O seară de octombrie la Brașov. Troleibuzele lunecă lin pe străzile scăldate în lumina lămpilor cu neon. La teatru s-a ridicat cortina pentru actul al doilea al operei „Lahme“. Citeva mii de oameni sunt în sălile de cinematograf. In clipa aceasta, o mină bătătorită răsucește butonul televizorului şi imaginile se înfiripă pe ecran. Alte mii şi mii de miini aleargă pe unelte in fabrici, unde se dezlănţuie din plin hărnicia celui de al doilea schimb. Undeva, într-o clădire obişnuită, un om, un dispecer, urmăreşte jocul de linii, de cifre şi lumini, pe un tablou imens. Acele voltmetrelor, ampermetrelor, zeci şi zeci de ace ale aparatelor indicatoare, vorbesc prin trepidaţia lor calmă, despre pulsul şi respiraţia citadină, despre sănătatea luminilor întregului oraş. Iată însă că s-a produs o avarie. Două din liniile de alimentare a oraşului cu energie electrică s-au defectat. Dispecerul observă numai o tresărire a acelor de control şi un semnal luminos arată că alimentarea a trecut automat pe cea de a treia linie de curent. Omul din faţa tele­vizorului, miile de spectatori de la cinematograf, textilistele din fabrici, pietonii de pe străzi, n-au observat nici măcar pîlpîirea de o fracţiune de secundă a becului electric. Totul decurge normal, iar aparatele cu Zecile lor de ace vorbesc mai departe despre sănătatea respiraţiei citadine. Asta s-a intîmplat într-o seară de octombrie. Dar lucrurile s-ar fi pu­tut întîmpla și altfel. S-ar fi putut ca a treia linie să ș­tiu fie capabilă de a prelua sarcina. Atunci, acele zeci­lor de aparate ar fi căzut neputiin­­cioase la zero. Becurile de control ar fi pîlpiit violent, iar soneria ar fi slobozit un zbîrnîit alarmant. Tele­vizoarele oraşului, ecranele cinema­tografelor, şi-ar fi întunecat strălu­cirea, vocea difugoarelor ar fi amu­ţit, războaiele de ţesut ar fi îngheţat în neclintire şi oraşul s-ar fi cufun­dat în întuneric. Dar nu s-a întîm­­plat astfel. A treia linie a preluat cu bine întreaga sarcină ... * Colectivul de muncă al Uzinei electrice nr. 1 din Braşov, a dat la începutul lunii octombrie o bătălie eroică. De multă vreme, două şi cele mai mari agregate ale uzinei, aşteptau o reparaţie. Trebuiau deci scoase din funcţiune. Oraşul urma să primească curent - în mod normal - prin sis­temul energetic republican. Numai că dacă în timpul reparaţiei agre­gatelor s-ar fi defectat liniile de racordare, care fac legătura cu siste­mul energetic republican, oraşul ar fi rămas în întuneric. Asta nu tre­buia să se întîmple. De aceea, repa­raţia trebuia efectuată rapid, cit mai rapid. S-a întocmit planul de acţiune. De la alte uzine au sosit ajutoare. Oamenii au fost instruiţi, în clipa opririi agregatelor, fiecare ştia bine ce are de făcut. In fruntea lor se aflau cei mai buni muncitori, cei mai vrednici şi mai de nădejde­­ comu­niştii. Şi agregatele s-au oprit. Termen de reparaţie, 20 de zile. Drămuite pînă la ultimul minut. A început demontarea grea şi migăloasă. Piesă DANIEL DUMBRAVA (Continuare in pag. 2-a) Sunt bucuros că vizitez Romînia MOSCOVA 13 (Agerpres). — Agen­ţia de presă Novosti transmite: În legătură cu vizita sa în Republi­ca Populară Romînă, pilotul cosmonaut Gherman Titov a declarat următoa­rele unui corespondent al agenţiei de presă Novosti: Am primit cu o mare mulţumire in­vitaţia de a vizita Romînia populară frăţească, vecina şi prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viaţa şi succe­sele in muncă ale poporului român care construieşte socialismul. Oamenii sovietici trăiesc în prezent zilele emoţionante din ajunul celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist. Fiecare se străduieşte să marcheze acest eveniment ca un fapt important în viaţa sa. Ştiu că şi oa­menii muncii din Republica Populară Romînă întimpină de asemenea cu în­sufleţire Congresul P.C.U.S., deoarece acest congres va adopta programul concret al construirii viitorului comu­nist. Profitînd de acest prilej, aş dori să re transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-şi îndeplini datoria sa internaţionalistă — de a construi în ţara sa comunismul — viitorul lu­minos al întregii omeniri. Unitatea şi prietenia popoarelor lagărului socialist constituie, o măreaţă garanţie a trium­fului comunismului şi a păcii pe pă­­mînt. Sînt fericit că vizita mea in Ro­­minia coincide cu Luna tradiţională a prieteniei romîno-sovietice. Pe curind, dragi prieteni! Duminica va fi oaspetele Braşovului Cu nemărginită bucurie şi nerăb­dare oamenii muncii din oraşul Bra­şov se pregătesc să întîmpine un oaspete drag. Vizitîndu-ne ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-so­vietice, pilotul cosmonaut nr. 7, Gherman Stepanovici Titov,­­ care efectuînd pe bordul navei cosmice satelit „Vostok-2“ un zbor de 25 ore şi 18 minute a parcurs 700.000 km, în spaţiul cosmic,­­ va poposi du­minică, 15 octombrie, în oraşul Bra­şov. Venind pe ruta Predeal - Timişul de Sus - Timişul de Jos - Dîrste, pilotul cosmonaut va sosi în jurul orei 12:30 în cartierul „Steagul Roșu“ unde i se va face primirea, după care va urma vizitarea cartie­rului. In continuare, trecînd pe Calea Bucureștilor, Bulevardul Lenin, str. Karl Marx, str. 13 Decembrie, G. S. Titov va poposi în cartierul „Trac­torul“, care va fi de asemenea vi­zitat. La înapoiere, îndreptîndu-se în­spre Poiana Braşovului pilotul cosmo­naut va parcurge strada 13 Decem­brie, str. Suzana Pîrvulescu, Bulevar­dul Lenin, Bulevardul Stalin, str. 7 Noiembrie, str. Gheorghe Bariţiu, Şirul Beethoven, str. 30 Decembrie, Piaţa 30 Decembrie, str. Căpitan Ilie Birt, str. Pe Tocile şi drumul Poienii Braşovului, în Poiana Braşovului, Gherman Stepanovici Titov va rămîne pînă la orele 16, cînd se va înapoia în Bucureşti. Se măreşte productivitatea muncii în vederea măririi productivităţii muncii­­ şi uşurării efortului fizic al muncitorilor, şi la întreprinderea „Drapelul Roşu“ din Sibiu sunt in­troduse maşini noi şi dispozitive cu randament sporit. Astfel, la uni­tatea a II-a confecţii, a fost insta­lată o maşină de introdus elastic, iar la unitatea I-a, tot la secţia confecţii, maşinile „Triplok“ au fost prevăzute­ cu dispozitive, cu ajuto­rul cărora se pot executa simultan două cusături - festin şi simplu. Atît în primul caz cit şi în al doilea, productivitatea muncii a crescut simțitor. ITINERARIUL VIZITEI GHERNHN TITOV P-TA 50 DEC. SPITALUI UII PINTILKI PREDEAL i«U*!lllllll«JHIII|ll|||UIIUir*IIBhHlâi:tf:i&iE0 6ilSii*liii|||j|||S||i[|E||a|]9||'||D||lini|i|||||j|| il3l!E!!EliaillllKii|l|IIUlt1CIIS;:il! OM Şi SIMBOL de DANIEL DRAG AN Patria care ţi-a dăruit ţelul ţi-a călit cugetul şi oţelul rachetei­­făcînd un mesager al viitorului din tine e o grădină sau o imensă uzină producătoare de bine. Patria care pe cosmonauţi îi trimite să-ncingă planeta-n victorioasele păcii orbite inflge-n tăriile vremii sonda­. Comunismul străpunge cu incandescenta-i vigoare nemaipătrunsul depărtării blindaj şi-n faţa omenirii răsare ! Gherman Titov - om şi simbol, un element contemporan din viitor ! Te-ntîmpinăm în pragul casei noastre cu florile din inimi şi din glastre cu dragostea cu care muncitorul iubeşte şi creează viitorul!

Next