Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)
1962-10-14 / nr. 5536
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! „. um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, M. 5536 ★ DUMINICA, 14 OCTOMBRIE IS62 ★ 4 PAGINI, I DA'tff Oraşele şi satele regiunii cît mai bine gospodărite Pe zi ce trece, oraşele şi satele regiunii noastre devin tot mai frumoase, işi schimbă înfăţişarea pe măsura vremurilor noi, socialiste, pe care le trăim. Aceasta se datoreşte faptului că numeroase sfaturi populare, îndrumate şi sprijinite de organizaţiile de partid, au cîştigat o bogată experienţă in gospodărirea oraşelor şi satelor. Munca de fiecare zi a confirmat că cele mai rodnice rezultate se obţin acolo unde sfaturile populare, dînd dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc, ştiu să atragă masele largi de cetăţeni la întrecerea patriotică pentru înfăptuirea diferitelor lucrări de interes obştesc. Ce poate fi mai convingător că cetăţenii participă cu dragă inimă la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor regiunii decât faptul că în ultimii zece ani la sate au fost realizate prin contribuţia voluntară bănească şi muncă patriotică peste 3.300 de construcţii in valoare de aproape 68.200.000 lei, sau că numai în semestrul 1 din acest an, la întreţinerea străzilor şi drumurilor, parcurilor şi zonelor verzi, electrificări construcţii social-culturale şi altele, locuitorii oraşelor şi satelor regiunii noastre au efectuat peste 9 milioane ore de muncă patriotică, aducînd economii de aproape 27 milioane lei. Cine trece astăzi prin oraşe ca Braşov, Sf. Gheorghe, Sibiu, Cisnădie, Rîşnov sau comune cum sunt Ozuc, Harman, Cristian-Braşov, Caţa, Lastea, Biertan, Nocrich, Ocna Sibiului, Mândra şi altele, nu are decit cuvinte de laudă la adresa sfaturilor populare, a locuitorilor. „Buni gospodari, oameni vrednici“ — sunt cuvintele cu care apreciezi pe cetăţenii de aici, tineri şi vîrstnici, care consideră participarea lor la mai buna gospodărire şi înfrumuseţarea oraşului sau satului, drept o datorie patriotică. Dacă numeroase sfaturi populare şi cea mai mare parte a locuitorilor simt răspunderea pentru oraşul sau satul in care locuiesc şi muncesc cu elan pentru înfrumuseţarea lui, mai sînt însă şi sfaturi populare care se complac ca străzile şi casele oraşului sau satului să fie prost întreţinute şi murdare, spaţiile verzi părăginite. Care este un titlu de cinste pentru sfaturile populare ale oraşelor Copşa Mică, Rupea, Făgăraş etc., sau comunelor Hăghig, Şaroş, Cirţa, Marpod, Roşia, Cuciulata, Cirloş, Boiu, Zăbala şi altele, faptul că străzile sînt prost întreţinute, casele nevăruite, multe garduri dărimate, spaţiile verzi inexistente sau lăsate în paragină. Cauza rezidă în faptul că comitetele executive ale sfaturilor populare respective nu s-au preocupat de buna organizare şi desfăşurare a întrecerii patriotice, nu au folosit cu pricepere formele organizatorice de legătură cu masele, pentru a te atrage la acţiunile de interes obştesc. Rezultatele obţinute in ultimii ani dovedesc că întrecerea patriotică constituie un mijloc eficace de mobilizare a sfaturilor populare şi a cetăţenilor la acţiunea pentru mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor regiunii. In acelaşi timp însă, practica a arătat că in organizarea şi desfăşurarea întrecerii patriotice au existat multe defecţiuni şi lipsuri. Pentru lichidarea acestor lipsuri este necesar ca întrecerea patriotică să aibă un caracter permanent, fiind organizată de comitetele executive ale sfaturilor populare, rezultatele ei analizindu-se anual. Oraşele regionale participă la întrecerea pe ţară, cele raionale la întrecerea pe regiune, iar comunele la întrecerea ce se organizează în fiecare raion. Pentru realizarea obiectivelor întrecerii şi mobilizarea maselor largi de cetăţeni, comitetele executive ale sfaturilor populare vor trebui să organizeze întreceri patriotice între circumscripţii electorale, cartiere, străzi, sate, unităţi de deservire a populaţiei etc. Stabilirea concretă a principalelor obiective ale întrecerii patriotice are de asemenea o mare însemnătate pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Astfel, criteriile de întrecere pentru oraşe sunt: ridicarea continuă a nivelului edilitar-gospodăresc prin acţiuni şi lucrări de înfrumuseţare; mai buna deservire a populaţiei de către între ■ prinderile de gospodărie comunală; buna întreţinere şi conservare a fondului de locuinţe; darea în folosinţă înainte de termen şi executarea de bună calitate a construcţiilor de locuinţe şi a altor obiective social-culturale ; asigurarea şi menţinerea permanentă a unui aspect general estetic şi igienic al unităţilor destinate deservirii populaţiei; atragerea maselor largi la păstrarea avutului obştesc şi buna întreţinere a locuinţelor, înfrumuseţarea faţadei clădirilor, buna gospodărire a curţilor, gardurilor etc. Întrecerea pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţarea comunelor va avea la bază obiective cum sînt: executarea unor lucrări şi acţiuni cu caracter edilitargospodăresc (construcţii şi întreţineri de drumuri, poduri, şanţuri, trotuare, plantări de pomi, flori, alinieri de garduri etc.); executarea la termen şi de bună calitate a lucrărilor cu caracter social-cultural prin contribuţia voluntară a locuitorilor, resurse locale şi muncă patriotică; menţinerea curăţeniei şi îmbunătăţirea aspectului estetic în instituţiile din comună şi localurile de alimentaţie publică; redarea în circuitul agricol a terenurilor folosite în alte scopuri, neproductive sau erodate, executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. (Continuare în pag. 2-a) In cuprinsul ziarului. • Procesul milimetrilor — După trei luni (pag. 2-a) • Moment al creşterii — „Sfînta Ioana“ de B. Shaw, la Teatrul maghiar de stat din Sf. Gheorghe (pag. 2-a) • Om, familie, colectivitate — Campionul rebutului a renunţat la titlu (pag. 3-a) • Opinii — Frumuseţea nu-i totul (pag. 3-a) • Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) Muncitoarea Merlă Bridka de la secţia ciorapi a Fabricii de tricotaje din Agnita îşi depăşeşte sarcinile de plan cu 25—30 la sută. VIZITA TOVARĂŞILOR ŞI ION GHEORGHE GHEORGHE GHEORGHIU-DTJ BOMBAY 13. Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu, transmite: Bombayul, care prin mărimea şi numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă in golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză in 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot un oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde sînt încadrate armonios de prezenţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor ii se adaugă acum o notă în plus: steagurile roşugalben-albastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romina şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aareg — un complex model de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atit de deosebite prin specificul lor, cele două obiective incluse in programul vizitei au însă trăsături comune : ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul Muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la Bucureşti M. P. Mathur şi de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km, cît măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sînt primiţi de ministrul Agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului, Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sînt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha. şi cuprinde 30 de ferme, în care sînt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharashtra a hotărît scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sînt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii romîni au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizitarea unităţii nr. 5 din cadrul complexului şi a fabricii pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat aprecierea pentru felul in care este organizat procesul de producţie şi pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discuţii s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă între specialiştii români şi cei indieni. Un astfel de schimb, a menţionat ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mathur, şi Khurody, conducătorul coloniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră in timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită in frumoasa Rominie. Ministrul Agriculturii, Desay, s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii României, de sistemul de educaţie, în general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special “, a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicaţiile date. Conducătorii de stat români au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un arbust de asopalat in Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele". Ministrul Agriculturii, Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră, pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelenţa sa dr. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, la 13 octombrie 1962". In cursul după-amiezii înalţii oaspeţi români au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la mar(Continuare în pag. 4-a) La productivitate înaltă produse de calitate superioară Fabrica „Republica” din Sibiu produce o gamă variată de sortimente, de la minele de creion şi cărbunele de arc voltaic, pînă la garniturile de mobilă pentru bucătărie şi sufragerie. în anul acesta, ca şi în anii trecuţi, colectivul fabricii a îndeplinit lună de lună sarcinile de plan. Pe cele trei trimestre, planul de producţie la valoarea producţiei globale s-a îndeplinit în proporţie de 104,3 la sută, la producţia marfă cu 103 la sută, dîndu-se şi economii peste plan la preţul de cost în valoare de 327.000 lei. A sporit simţitor şi productivitatea muncii. Numai în trimestrul III sarcina de creştere a productivităţii muncii s-a depăşit cu 4,4 la sută. Cum s-a ajuns la aceste rezultate ? Bună ritmicitate — productivitate înaltă Sub îndrumarea organizaţiei de partid, eforturile întregului colectiv au fost îndreptate spre mai buna valorificare a rezervelor interne, de sporire a producţiei, realizarea de economii şi îmbunătăţirea calităţii, acordîndu-se o atenţie deosebită realizării unei producţii ritmice. Pentru aceasta s-a luat măsura ca planul de producţie pe luna următoare să fie cunoscut de secţii cu 10 zile mai devreme. In acest fel cunoscînd ce au de făcut, muncitorii, inginerii şi tehnicienii în consfătuirile de producţie vin cu propuneri preţioase privind mai buna organizare a locurilor de muncă şi aprovizionarea cu materie primă şi materiale. După cum se ştie realizarea unei producţii ritmice depinde în mare măsură de asigurarea decalajului între secţii. Prin măsurile luate s-a reuşit ca între secţiile de prelucrare, montaj şi finisare să fie asigurat încă de la începutul fiecărui trimestru stocul necesar de piese. De asemenea, în cadrul planului lunar s-a stabilit precis ce piese trebuie să se execute în fiecare decadă. Acest lucru este urmărit pe bază de grafic de către maiştrii şi şefii de secţii, înlăturîndu-se astfel la timp deficienţele ivite. In felul acesta la secţia montaj şi lustruit se livrează zilnic aproape acelaşi număr de piese, înlăturîndu-se asaltul de la sfîrşit de lună. Atît conducerea întreprinderii cît şi comitetul sindicatului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, s-au preocupat îndeaproape de aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice, care au dus la sporirea producţiei şi productivităţii muncii. Astfel, la sectorul III s-a înlocuit vopsitul manual pe bază de ulei prin spriţare cu abhidal, ceea ce a dus la reducerea timpului de uscare pentru ambele straturi de vopsea de la 40 de ore la 16 ore, iar capacitatea de producţie a secţiei a crescut cu 30 la sută. Pe lîngă aceasta un număr de 8 muncitori care lucrau la vopsit, au fost încadraţi în alte munci productive. De asemenea prin instalarea unei maşini s-a mecanizat operaţia de aplicat adezivi (clei) pe panourile de mobilă, înlăturîndu-se munca manuală. Producţia ritmică duce la folosirea integrală a utilajelor şi a capacităţilor de producţie. După cum spunea tov. Bîscă, inginerul şef, îndeplinirea ritmică a planului pe ultima decadă a lunii se asigură încă din prima decadă. Acest fapt reiese şi din următoarele cifre: în trimestrul III a.c., în prima decadă a fiecărei luni s-a realizat 33,98 la sută din plan , în decada a doua 31,88 şi în decada a treia 34,4 la sută. Mai buna folosire a utilajelor, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii sînt strîns legate de ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi tehnicienilor. Şi în această direcţie s-au obţinut rezultate bune. Un număr de 400 de muncitori au urmat cursurile de ridicare a calificării organizate pe meserii şi locuri de muncă, alţi 50 de muncitori au terminat cursul de calificare unde au căpătat noi cunoştinţe despre prelucrarea, finisajul şi lustruitul mobilei. Colectivul de conducere este mulţumit de rezultatele obţinute pînă în prezent. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa, deoarece ... Pentru calitate nu s-a făcut totul Cînd am întrebat pe tov. ing. Prosak Vladimir, șeful serviciului C.T.C., cum stă colectivul întreprin TH. MICLEA (Continuare in pag. 2-a) în raionul Media? Semănatul griului poate şi trebuie să fie terminat în epoca optimă RAID - ANCHETA In unităţile agricole ale raionului Mediaş ca de altfel în toată regiunea noastră, intensificarea însămînţărilor de toamnă pentru ca această lucrare să poată fi terminată pînă la 20 octombrie, este în momentul de faţă sarcina principală. Aceasta cu atît mai mult, cu cît raionul Mediaş se numără printre raioanele rămase în urmă la însămînţări. Pentru a vedea cum se preocupă organele raionale şi conducerile unităţilor agricole de rezolvarea cu succes a problemei însămînţărilor, redacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-anchetă, în cele ce urmează redăm pe scurt o parte din cele constatate. Buna organizare a muncii-chezăşia succeselor Vizitînd tarlalele gospodăriei colective „Flacăra“ din Şaroş, îţi dai repede seama de hărnicia colectiviştilor de aici. Pentru efectuarea în epoca optimă a însămînţării celor 30 ha. cu orz şi 230 ha. cu grîu, ei au luat din timp măsurile cuvenite. Sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu sprijinul inginerului agronom Iosif Lazăr, consiliul de conducere al gospodăriei a întocmit un plan de muncă concret în care, pe baza forţelor de care dispune gospodăria, şi-a stabilit dinamica executării lucrărilor. Respectînd zi de zi cu stricteţe acest plan, s-a reuşit ca pînă la 12 octombrie să se termine semănatul orzului precum şi peste 140 ha. cu grîu. Folosind din plin capacitatea de lucru a celor 26 atelaje şi 2 autocamioane, precuim şi prin participarea masivă la lucru a colectiviştilor, se reuşeşte ca zilnic să se recolteze culturile tîrzii şi să se elibereze o mare suprafaţă de teren. Pînă acum au şi fost recoltaţi cartofii şi sfecla de zahăr de pe cite 40 ha. teren iar cu cele 4 tractoare care deservesc gospodăria şi care lucrează în două schimburi, ziua la semănat şi noaptea la arat, se pregăteşte solul şi se seamănă fără întrerupere. Zilnic viteza medie de semănat planificată este depăşită cel puţin cu 3 ha. Tractoriştii Deak Octavian, Zakel Paul şi Bayer Mihai îşi fac pe deplin datoria. Ritmul cu care se lucrează la G.A.C. din Şaroş este o chezăşie a îndeplinirii pianului la semănat pînă la 20 octombrie. La pomul lăudat... Şi la G.A.C. din Moşna pînă acum a fost semănată o însemnată suprafaţă. Planul la orz şi secară a fost realizat şi chiar depăşit iar din cele 376 ha. planificate să se semene cu grîu au fost realizate aproape 150 ha. Aceste succese se datoresc faptului că la începutul campaniei au fost luate o serie de măsuri bune. Acum, se pare că treburile s-au cam încurcat. Atît tov. I. Prişcă, preşedinte, cît şi tov. Anatolie Ciobanu, inginer agronom al gospodăriei, privesc cu mirare la săgeata graficului de semănat care în loc să urce stă pe loc. Munca a început să se dezorganizeze. Intre conducerea gospodăriei şi brigada de tractoare nu mai este nici o colaborare. Ca urmare, viteza zilnică planificată la semănat nu se mai realizează. Tov. Daniel Bretz, pontator-alimentator al brigăzii de tractoare ce deservește gospodăria, deplasează tractoarele de la o unitate la alta după bunul său plac. In gospodărie trebuie să se mai elibereze de culturi tîrzii o suprafaţă însemnată de teren, care pînă la 20 octombrie este necesar să fie pregătită şi însămînţată în întregime. Iată de ce conducerea gospodăriei care în alte împrejurări s-a dovedit că ştie să-şi organizeze bine munca, este chemată să ia măsuri corespunzătoare. Ea va trebui sprijinită în mod concret și operativ de organele raionale de partid și de stat. Azi, mîine, poimîine. .. La G.A.C. din Biertan, cele 315 hectare planificate să fie cultivate cu grîu, urmează în mod firesc să fie semănate după porumb, cartofi şi alte plante prăşitoare, bune premergătoare. Gospodăria dispune de 5 tractoare, de o semănătoare mecanică şi a semănători cu tracţiune animală. Cu aceste mijloace se pot semăna zilnic cîte 18 ha. teren. Cu toate acestea, în prezent, viteza zilnică de semănat nu depăşeşte 9 ha. Solicitat să explice cauzele acestei stări de lucruri, tov. G. Moraru şi Ioan Bucur, respectiv preşedintele şi inginerul gospodăriei, ne-au răspuns: La noi încă nu-i eliberat terenul. Am început mai tîrziu recoltările. Acum se transportă cartofii de pe 62 ha. AZI, MÎINE, POIMÎINE, vom pregăti şi aici solul; strînsul porumbului de pe cele 148 hectare acum a început. Forţele noastre (44 atelaje ale gospodăriei şi 36 ale membrilor) nu ne sînt suficiente; de aceea am solicitat două camioane de la I.R.T.A. să ne ajute la transport. Le așteptăm de două zile dar încă n-au sosit. Aceasta face ca din cele 3 tractoare să lucreze numai trei, dar nici acestea nu-s folosite din plin. Dat fiind timpul înaintat este necesar ca la gospodăria colectivă din Biertan să se folosească în mod mai judicios mijloacele de lucru existente în gospodărie. Aceasta deoarece o parte din cele 36 de atelaje ale membrilor sînt folosite în alte scopuri. yyPlimbarea în toiul campaniei in toamna aceasta la G.A.C. din Atei trebuie să se semene cu grîu 310 ha., iar cu orz 40 ha. Pînă în prezent au fost semănate 30 ha. cu orz şi 92 cu grîu. Faţă de posibilităţile existente în gospodărie şi de timpul care după cum se ştie este înaintat, situaţia însămînţărilor nu este satisfăcătoare. Din cauză că şi la această unitate recoltarea culturilor premergătoare a început cu întîrziere şi că forţele de care dispune gospodăria nu sînt folosite raţional, viteza de lucru zilnică la semănat abia se realizează în proporţie de 30 la sută. Un singur exemplu: gospodăria dispune de 3 autocamioane care in momentul de faţă ar trebui folosite din plin la transportul recoltei de pe cîmp. Cu toate acestea, Comitetul executiv al Sfatului popular raional a găsit de cuviinţă ca tocmai acum în toiul campaniei să trimită unul din aceste camioane în regiunea Dobrogea pentru efectuarea unor transporturi, care foarte bine se puteau face prin C.F.R. Iată cum însuși Comitetul executiv al Sfatului popular raional care I. OLARU și I. TOCANIE (G»tinu«st Ia p«28-a) Săptăului . S-a hotărît ca şapte zile din luna aurie şi îmbelşugată a lui Octombrie să fie consacrate în fiecare an poeziei. Vestea a pornit cu repeziciune să cutreiere şi să bucure oraşele şi satele ţării. Au aflat-o şi s-au bucurat şi iscusiţii metalurgişti braşoveni, şi frumoasele textiliste sibiene, şi colectiviştii pricepuţi de pe întinderile bîrsane ori din Ţara Tîrnavelor, şi miile de studenţi şi elevi însetaţi de cunoaştere. Toţi au aprobat această hotărîre cu aplauzele gîndurilor lor însufleţite. O asemenea sărbătoare a poeziei, nu de o zi, nu de două, ci un adevărat festival de o săptămînă, arată preţuirea pe care partidul şi statul nostru o acordă poeţilor, înalta apreciere dată funcţiei sociale a poeziei. Căci trebuie să recunoaştem ca pe o impresionantă realitate a lumii noastre socialiste, că poezia devine tot mai mult o parte constitutivă a vieţii oamenilor muncii, o componentă a hranei lor spirituale, aproape zilnică. Am intrat zilele trecute într-o librărie cu autoservire, la o oră în care aripile înserării băteau neauzit în ferestre. La unul din standuri, un om mărunţel, oacheş, răsfoia cu luare-aminte volumul de poezii al tînărului poet Mihai Negulescu, apărut în colecţia „Luceafărul“. Era un frezor de la uzinele „Hidromecanica“, pe care-1 cunoşteam. In faţa unui raft de perete, un tînăr înalt, ţinea în mînă volumul lui Ion Horea „Coloană în amiază“. Era asistent la o catedră tehnică de la Facultatea de silvicultură. Erau şi alţi cititori de poezie pe care însă nu-i cunoşteam. Numărul cititorilor de poezie a crescut şi creşte neîncetat. Librăriile şi bibliotecile ne-o dovedesc din plin. Poezia, care izvorăşte realmente din adevărul vieţii, care se situează pe o poziţie cu adevărat contemporană, transfigurînd artistic lumea complexă de idei şi sentimente a constructorilor socialismului şi comunismului, constituie un adevărat şi puternic instrument de cunoaştere. Ea sporeşte neîncetat avuţia spirituală a oamenilor muncii, le lărgeşte considerabil sfera gîndirii lor creatoare, le dezvoltă perspectiva şi avîntul în muncă, cultivă în inima lor sentimentele caracteristice omului comunist — umanismul luminos, devotamentul faţă de patria socialistă, prietenia şi stima pentru toate popoarele, curajul şi spiritul treaz, iubirea adevărată nealterată de calcule meschine. Săptămînă poeziei romîneşti va trebui să devină în cadrul regiunii noastre o sărbătoare cu semnificaţii multiple. Pe de o parte un prilej de răspîndire mai largă a poeziei în rîndurile maselor de oameni ai muncii pentru satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor lor spirituale. Festivalurile, serile de poezie şi celelalte manifestări ce se vor organiza şi la care îşi vor da concursul scriitori de renume ai ţării, se cere să fie pregătite cu aleasă grijă faţă de calitatea lor. Pe de altă parte pentru poeţii din regiune Săptămînă poeziei trebuie să fie un îndemn spre o mai trainică ancorare în viaţa clocotitoare a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, spre un conţinut de idei mai bogat şi o mai mare măiestrie artistică în versurile lor. Totodată aceasta să fie un prilej de lărgire şi intensificare a activităţii cercurilor literare. Faţă de marea încredere şi preţuire a partidului, să manifestăm o răspundere sporită. Să pătrundem în adîncurile fermecătoare ,ale orînduirii noastre socialiste, în problematica majoră a vieţii oamenilor muncii din oraşele şi satele noastre socialiste, să lărgim pe această bază optica poeziei, să sporim capacitatea ei de transformare a conştiinţei. ION LUPU Popa Pompei, Viorel Cernica şi Aron Hentea sînt binecunoscuţi printre harnicii chimişti din Copşa Mică Pentru realizările obţinute in activitatea zilnică cei trei tovarăşi de muncă şi-au înscris numele în rindul fruntaşilor secţiei de acid sulfuric din Uzinele metalo-chimice. (Foto: GH. BĂNUŢA)