Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)

1962-10-14 / nr. 5536

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! „. um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, M. 5536 ★ DUMINICA, 14 OCTOMBRIE IS62 ★ 4 PAGINI, I DA'tff Oraşele şi satele regiunii cît mai bine gospodărite Pe zi ce trece, oraşele şi satele re­giunii noastre devin tot mai frumoa­se, işi schimbă înfăţişarea pe mă­sura vremurilor noi, socialiste, pe care le trăim. Aceasta se datoreşte faptului că numeroase sfaturi populare, îndru­mate şi sprijinite de organizaţiile de partid, au cîştigat o bogată experienţă in gospodărirea oraşelor şi satelor. Munca de fiecare zi a confirmat că cele mai rodnice rezultate se obţin a­­colo unde sfaturile populare, dînd do­vadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc, ştiu să atragă masele largi de cetăţeni la întrecerea patriotică pentru înfăptui­rea diferitelor lucrări de interes ob­ştesc. Ce poate fi mai convingător că cetăţenii participă cu dragă inimă la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor re­giunii decât faptul că în ultimii zece ani la sate au fost realizate prin con­tribuţia voluntară bănească şi muncă patriotică peste 3.300 de construcţii in valoare de aproape 68.200.000 lei, sau că numai în semestrul 1 din acest an, la întreţinerea străzilor şi drumurilor, parcurilor şi zonelor verzi, electrificări construcţii social-culturale şi altele, lo­cuitorii oraşelor şi satelor regiunii noastre au efectuat peste 9 milioane ore de muncă patriotică, aducînd eco­nomii de aproape 27 milioane lei. Cine trece astăzi prin oraşe ca Bra­şov, Sf. Gheorghe, Sibiu, Cisnădie, Rîş­­nov sau comune cum sunt Ozuc, Har­man, Cristian-Braşov, Caţa, Lastea, Biertan, Nocrich, Ocna Sibiului, Mân­dra şi altele, nu are decit cuvinte de laudă la adresa sfaturilor populare, a locuitorilor. „Buni gospodari, oameni vrednici“ — sunt cuvintele cu care a­­preciezi pe cetăţenii de aici, tineri şi vîrstnici, care consideră participarea lor la mai buna gospodărire şi înfru­museţarea oraşului sau satului, drept o datorie patriotică. Dacă numeroase sfaturi populare şi cea mai mare parte a locuitorilor simt răspunderea pentru oraşul sau satul in care locuiesc şi muncesc cu elan pentru înfrumuseţarea lui, mai sînt însă şi sfaturi populare care se complac ca străzile şi casele oraşului sau satului să fie prost întreţinute şi murdare, spa­ţiile verzi părăginite. Care este un ti­tlu de cinste pentru sfaturile populare ale oraşelor Copşa Mică, Rupea, Făgă­raş etc., sau comunelor Hăghig, Şaroş, Cirţa, Marpod, Roşia, Cuciulata, Cir­loş, Boiu, Zăbala şi altele, faptul că străzile sînt prost întreţinute, casele nevăruite, multe garduri dărimate, spa­ţiile verzi inexistente sau lăsate în pa­ragină. Cauza rezidă în faptul că co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare respective nu s-au preocupat de buna organizare şi desfăşurare a între­cerii patriotice, nu au folosit cu price­pere formele organizatorice de legătură cu masele, pentru a te atrage la acţiu­nile de interes obştesc. Rezultatele obţinute in ultimii ani dovedesc că întrecerea patriotică con­stituie un mijloc eficace de mobilizare a sfaturilor populare şi a cetăţenilor la acţiunea pentru mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor regiunii. In ace­laşi timp însă, practica a arătat că in organizarea şi desfăşurarea întrecerii patriotice au existat multe defecţiuni şi lipsuri. Pentru lichidarea acestor lipsuri este necesar ca întrecerea patriotică să aibă un caracter perma­nent, fiind organizată de co­mitetele executive ale sfaturilor populare, rezultatele ei analizin­­du-se anual. Oraşele regionale par­ticipă la întrecerea pe ţară, cele raio­nale la întrecerea pe regiune, iar co­munele la întrecerea ce se organi­zează în fiecare raion. Pentru realiza­rea obiectivelor întrecerii şi mobiliza­rea maselor largi de cetăţeni, comite­tele executive ale sfaturilor populare vor trebui să organizeze întreceri pa­triotice între circumscripţii electorale, cartiere, străzi, sate, unităţi de deser­vire a populaţiei etc. Stabilirea concretă a principale­lor obiective ale întrecerii patrio­tice are de asemenea o mare în­semnătate pentru mai buna gospo­dărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Astfel, criteriile de întrecere pentru oraşe sunt: ridicarea conti­nuă a nivelului edilitar-gospo­­dăresc prin acţiuni şi lucrări de înfrumuseţare; mai buna deser­vire a populaţiei de către între ■ prinderile de gospodărie comu­nală; buna întreţinere şi conser­vare a fondului de locuinţe; da­rea în folosinţă înainte de ter­men şi executarea de bună cali­tate a construcţiilor de locuinţe şi a altor obiective social-cultu­rale ; asigurarea şi menţinerea permanentă a unui aspect gene­ral estetic şi igienic al unităţi­lor destinate deservirii popu­laţiei; atragerea maselor largi la păstrarea avutului obştesc şi buna întreţinere a locuinţelor, înfrumuseţarea faţadei clădiri­lor, buna gospodărire a curţilor, gardurilor etc. Întrecerea pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţarea comunelor va avea la bază obiective cum sînt: executarea unor lucrări şi acţiuni cu caracter edilitar­­gospodăresc (construcţii şi întreţineri de drumuri, poduri, şanţuri, trotuare, plantări de pomi, flori, alinieri de gar­duri etc.); executarea la termen şi de bună calitate a lucrărilor cu caracter social-cultural prin contribuţia voluntară a locuito­rilor, resurse locale şi muncă patriotică; menţinerea curăţe­niei şi îmbunătăţirea aspectului estetic în instituţiile din comu­nă şi localurile de alimentaţie publică; redarea în circuitul a­­gricol a terenurilor folosite în alte scopuri, neproductive sau erodate, executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. (Continuare în pag. 2-a) In cuprinsul ziarului. • Procesul milimetrilor — După trei luni (pag. 2-a) • Moment al creşterii — „Sfînta Ioana“ de B. Shaw, la Teatrul maghiar de stat din Sf. Gheor­ghe (pag. 2-a) • Om, familie, colectivitate — Cam­pionul rebutului a renunţat la titlu (pag. 3-a) • Opinii — Frumuseţea nu-i totul (pag. 3-a) • Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) Muncitoarea Merlă Bridk­a de la secţia ciorapi a Fabricii de tricotaje din Ag­nita îşi depăşeşte sarcinile de plan cu 25—30 la sută. VIZITA TOVARĂŞILOR ŞI ION GHEORGHE GHEORGHE GHEORGHIU-DTJ BOMBAY 13. Trimisul special Ager­­pres Ion Gălăţeanu, transmite: Bombayul, care prin mărimea şi nu­mărul locuitorilor săi (peste patru mi­lioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă in golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză in 1498, dar nu mult după aceea portu­ghezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei brita­nice“. Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi por­tuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot un oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bule­varde sînt încadrate armonios de prezen­ţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. As­pectului vesel al străzilor ii se adaugă acum o notă în plus: steagurile roşu­­­galben-albastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romina şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bom­bay tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aareg — un complex­ model de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atit de deosebite prin specificul lor, cele două obiective incluse in progra­mul vizitei au însă trăsături comune : ambele sînt menite să slujească la pro­movarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al ţării. De la Raj Bh­avana — reşedinţa con­ducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul Muncii al Republicii In­dia, Jai Sukh Lai Hathi, de am­basadorul Republicii India la Bucu­reşti M. P. Mathur şi de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km, cît măsoară drumul pînă la Aarey popu­laţia din Bombay şi din regiunile în­conjurătoare a făcut o caldă demons­traţie de simpatie solilor poporului ro­mân. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sînt primiţi de ministrul Agriculturii al statului Maha­rashtra, Desay, care le prezintă pe con­ducătorul complexului, Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sînt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului com­plex de ferme. Dl. Kharody dă înalţi­lor­ oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de or­ganizare şi funcţionare. „Colonia Lap­telui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha. şi cuprinde 30 de ferme, în care sînt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construc­ţii. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharashtra a hotărît scoate­rea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar nu­mărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sînt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cu­­prinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii romîni au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizitarea unităţii nr. 5 din cadrul complexului şi a fabricii pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat apre­cierea pentru felul in care este organi­zat procesul de producţie şi pentru ca­litatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discuţii s-a arătat­ că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă între specialiştii români şi cei indieni. Un astfel de schimb, a menţionat ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mathur, şi Khurody, con­ducătorul coloniei, ar fi reciproc avan­tajos. Schimbul de experienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră in timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită in frumoasa Rominie. Ministrul Agriculturii, Desay, s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii României, de sistemul de educaţie, în general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special “,­ a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru expli­caţiile date. Conducătorii de stat ro­mâni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii in­diene, un arbust de asopalat in Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele". Ministrul Agriculturii, Desay, a adău­gat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră, pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelenţa sa dr. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, la 13 octombrie 1962". In cursul după-amiezii înalţii oaspeţi români au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la mar­(Continuare în pag. 4-a) La productivitate înaltă produse de calitate superioară Fabrica „Republica” din Sibiu pro­duce o gamă variată de sortimente, de la minele de creion şi cărbunele de arc voltaic, pînă la garniturile de mobilă pentru bucătărie şi sufra­gerie. în anul acesta, ca şi în anii trecuţi, colectivul fabricii a îndepli­nit lună de lună sarcinile de plan. Pe cele trei trimestre, planul de pro­ducţie la valoarea producţiei globale s-a îndeplinit în proporţie de 104,3 la sută, la producţia marfă cu 103 la sută, dîndu-se şi economii peste plan la preţul de cost în valoare de 327.000 lei. A sporit simţitor şi pro­ductivitatea muncii. Numai în tri­mestrul III sarcina de creştere a productivităţii muncii s-a depăşit cu 4,4 la sută. Cum s-a ajuns la aceste rezultate ? Bună ritmicitate — productivitate înaltă Sub îndrumarea organizaţiei de partid, eforturile întregului colectiv au fost îndreptate spre mai buna valorificare a rezervelor interne, de sporire a producţiei, realizarea de economii şi îmbunătăţirea calităţii, acordîndu-se o atenţie deosebită rea­lizării unei producţii ritmice. Pentru aceasta s-a luat măsura ca planul de producţie pe luna urmă­toare să fie cunoscut de secţii cu 10 zile mai devreme. In acest fel cu­noscînd ce au de făcut, muncitorii, inginerii şi tehnicienii în consfătui­rile de producţie vin cu propuneri preţioase privind mai buna organi­zare a locurilor de muncă şi apro­vizionarea cu materie primă şi ma­teriale. După cum se ştie realizarea unei producţii ritmice depinde în mare măsură de asigurarea decalajului în­tre secţii. Prin măsurile luate s-a reuşit ca între secţiile de prelucrare, montaj şi finisare să fie asigurat încă de la începutul fiecărui trimes­tru stocul necesar de piese. De ase­menea, în cadrul planului lunar s-a stabilit precis ce piese trebuie să se execute în fiecare decadă. Acest lu­cru este urmărit pe bază de grafic de către maiştrii şi şefii de secţii, înlăturîndu-se astfel la timp deficien­ţele ivite. In felul acesta la secţia montaj şi lustruit se livrează zilnic aproape acelaşi număr de piese, înlă­­turîndu-se asaltul de la sfîrşit de lună. Atît conducerea întreprinderii cît şi comitetul sindicatului, sub îndru­marea organizaţiei de partid, s-au preocupat îndeaproape de aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice, care au dus la sporirea producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Astfel, la sectorul III s-a înlocuit vopsitul manual pe bază de ulei prin spriţare cu abhidal, ceea ce a dus la reducerea timpului de uscare pentru ambele straturi de vopsea de la 40 de ore la 16 ore, iar capacitatea de producţie a secţiei a crescut cu 30 la sută. Pe lîngă a­­ceasta un număr de 8 muncitori care lucrau la vopsit, au fost înca­draţi în alte munci productive. De asemenea prin instalarea unei maşini s-a mecanizat operaţia de aplicat adezivi (clei) pe panourile de mo­bilă, înlăturîndu-se munca ma­nuală. Producţia ritmică duce la folosirea integrală a utilajelor şi a capacităţi­lor de producţie. După cum spunea tov. Bîscă, inginerul şef, îndeplinirea ritmică a planului pe ultima decadă a lunii se asigură încă din prima decadă. Acest fapt reiese şi din ur­mătoarele cifre: în trimestrul III a.c., în prima decadă a fiecărei luni s-a realizat 33,98 la sută din plan , în decada a doua 31,88 şi în decada a treia 34,4 la sută. Mai buna folosire a utilajelor, spo­rirea producţiei şi îmbunătăţirea ca­lităţii sînt strîns legate de ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi tehnicienilor. Şi în această direcţie s-au obţinut rezul­tate bune. Un număr de 400 de muncitori au urmat cursurile de ridi­care a calificării organizate pe me­serii şi locuri de muncă, alţi 50 de muncitori au terminat cursul de cali­ficare unde au căpătat noi cunoş­tinţe despre prelucrarea, finisajul şi lustruitul mobilei. Colectivul de conducere este mul­ţumit de rezultatele obţinute pînă în prezent. Dar lucrurile nu stau toc­mai aşa, deoarece ... Pentru calitate nu s-a făcut totul Cînd am întrebat pe tov. ing. Prosak Vladimir, șeful serviciului C.T.C., cum stă colectivul întreprin­ TH. MICLEA (Continuare in pag. 2-a) în raionul Media? Semănatul griului poate şi trebuie să fie terminat în epoca optimă R­AID - ANCHETA In unităţile agricole ale raionului Mediaş ca de altfel în toa­tă regiunea noastră, intensificarea însămînţărilor de toamnă pen­tru ca această lucrare să poată fi terminată pînă la 20 octom­brie, este în momentul de faţă sarcina principală. Aceasta cu atît mai mult, cu cît raionul Mediaş se numără printre raioa­nele rămase în urmă la însămînţări. Pentru a vedea cum se preocupă organele raionale şi condu­cerile unităţilor agricole de rezolvarea cu succes a problemei în­sămînţărilor, redacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-anchetă, în cele ce urmează redăm pe scurt o parte din cele con­statate. Buna organizare a muncii-chezăşia succeselor Vizitînd tarlalele gospodăriei co­lective „Flacăra“ din Şaroş, îţi dai repede seama de hărnicia colecti­viştilor de aici. Pentru efectuarea în epoca optimă a însămînţării ce­lor 30 ha. cu orz şi 230 ha. cu grîu, ei au luat din timp măsurile cuve­nite.­ Sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu sprijinul ingineru­lui agronom Iosif Lazăr, consiliul de conducere al gospodăriei a în­tocmit un plan de muncă concret în care, pe baza forţelor de care dispune gospodăria, şi-a stabilit di­namica executării lucrărilor. Respectînd zi de zi cu stricteţe acest plan, s-a reuşit ca pînă la 12 octombrie să se termine semănatul orzului precum şi peste 140 ha. cu grîu. Folosind din plin capacitatea de lucru a celor 26 atelaje şi 2 auto­camioane, precuim­ şi prin participa­rea masivă la lucru a colectivişti­lor, se reuşeşte ca zilnic să se re­colteze culturile tîrzii şi să se elibe­reze o mare suprafaţă de teren. Pînă acum au şi fost recoltaţi car­tofii şi sfecla de zahăr de pe cite 40 ha. teren iar cu cele 4 tractoare care deservesc gospodăria şi care lucrează în două schimburi, ziua la semănat şi noaptea la arat, se pre­găteşte solul şi se seamănă fără în­trerupere. Zilnic viteza medie de semănat planificată este depăşită cel puţin cu 3 ha. Tractoriştii Deak Octavian, Zakel Paul şi Bayer Mi­­hai îşi fac pe deplin datoria. Ritmul cu care se lucrează la G.A.C. din Şaroş este o chezăşie a îndeplinirii pianului la semănat pînă la 20 octombrie. La pomul lăudat... Şi la G.A.C. din Moşna pînă acum a fost semănată o însemnată supra­faţă. Planul la orz şi secară a fost realizat şi chiar depăşit iar din cele 376 ha. planificate să se semene cu grîu au fost realizate aproape 150 ha. Aceste succese se datoresc faptului că la începutul campaniei au fost luate o serie de măsuri bune. Acum, se pare că treburile s-au cam în­curcat. Atît tov. I. Prişcă, preşedinte, cît şi tov. Anatolie Ciobanu, inginer agronom al gospodăriei, privesc cu mirare la săgeata graficului de se­mănat care în loc să urce stă pe loc. Munca a început să se dezorgani­zeze. Intre conducerea gospodăriei şi brigada de tractoare nu mai este nici o colaborare. Ca urmare, viteza zil­nică planificată la semănat nu se mai realizează. Tov. Daniel Bretz, ponta­­tor-alimentator al brigăzii de tractoa­re ce deservește gospodăria, depla­sează tractoarele de la o unitate la alta după bunul său plac. In gospodărie trebuie să se mai eli­bereze de culturi tîrzii o suprafaţă însemnată de teren, care pînă la 20 octombrie este necesar să fie pregă­tită şi însămînţată în întregime. Iată de ce conducerea gospodăriei care în alte împrejurări s-a dovedit că ştie să-şi organizeze bine munca, este che­mată să ia măsuri corespunzătoare. Ea va trebui sprijinită în mod con­cret și operativ de organele raionale de partid și de stat. Azi, mîine, poimîine. .. La G.A.C. din Biertan, cele 315 hectare planificate să fie cultivate cu grîu, urmează în mod firesc să fie semănate după porumb, cartofi şi alte plante prăşitoare, bune pre­mergătoare. Gospodăria dispune de 5 tractoare, de o semănătoare me­canică şi a semănători cu tracţiune animală. Cu aceste mijloace se pot semăna zilnic cîte 18 ha. teren. Cu toate acestea, în prezent, viteza zil­nică de semănat nu depăşeşte 9 ha. Solicitat să explice cauzele acestei stări de lucruri, tov. G. Moraru şi Ioan Bucur, respectiv preşedintele şi inginerul gospodăriei, ne-au răs­puns:­­ La noi încă nu-i eliberat tere­nul. Am început mai tîrziu recoltă­rile. Acum se transportă cartofii de pe 62 ha. AZI, MÎINE, POIMÎINE, vom pregăti şi aici solul; strînsul porumbului de pe cele 148 hectare acum a început. Forţele noastre (44 atelaje ale gospodăriei şi 36 ale membrilor) nu ne sînt suficiente; de aceea am solicitat două camioa­ne de la I.R.T.A. să ne ajute la transport. Le așteptăm de două zile dar încă n-au sosit. Aceasta face ca din cele 3 tractoare să lucreze numai trei, dar nici acestea nu-s folosite din plin. Dat fiind timpul înaintat este ne­cesar ca la gospodăria colectivă din Biertan să se folosească în mod mai judicios mijloacele de lucru existen­te în gospodărie. Aceasta deoarece o parte din cele 36 de atelaje ale membrilor sînt folosite în alte sco­puri. yyPlimbarea în toiul campaniei in toamna aceasta la G.A.C. din Atei trebuie să se semene cu grîu 310 ha., iar cu orz 40 ha. Pînă în prezent au fost semănate 30 ha. cu orz şi 92 cu grîu. Faţă de posibili­tăţile existente în gospodărie şi de timpul care după cum se ştie este înaintat, situaţia însămînţărilor nu este satisfăcătoare. Din cauză că şi la această unitate recoltarea culturi­lor premergătoare a început cu întîr­­ziere şi că forţele de care dispune gospodăria nu sînt folosite raţional, viteza de lucru zilnică la semănat abia se realizează în proporţie de 30 la sută. Un singur exemplu: gospo­dăria dispune de 3 autocamioane care in momentul de faţă ar trebui folo­site din plin la transportul recoltei de pe cîmp. Cu toate acestea, Comite­tul executiv al Sfatului popular raio­nal a găsit de cuviinţă ca tocmai a­­cum în toiul campaniei să trimită unul din aceste camioane în regiunea Dobrogea pentru efectuarea unor transporturi, care foarte bine se pu­teau face prin C.F.R. Iată cum însuși Comitetul execu­tiv al Sfatului popular raional care I. OLARU și I. TOCANIE (G»tinu«st Ia p«2­­8-a) ­Săptăului . S-a hotărît ca şapte zile din luna aurie şi îmbelşugată a lui Octombrie să fie consacrate în fiecare an poeziei. Vestea a pornit cu repeziciune să cutreiere şi să bucure oraşele şi satele ţării. Au aflat-o şi s-au bucurat şi iscusiţii metalurgişti braşoveni, şi frumoasele textiliste sibiene, şi colectiviştii pricepuţi de pe întinderile bîrsane ori din Ţara Tîrnavelor, şi miile de studenţi şi elevi însetaţi de cunoaştere. Toţi au aprobat această hotărîre cu aplauzele gîndurilor lor însufleţite. O asemenea sărbătoare a poeziei, nu de o zi, nu de două, ci un adevărat festival de o săptămînă, arată preţuirea pe care partidul şi statul nostru o acordă poeţilor, înalta apreciere dată funcţiei sociale a poeziei. Căci trebuie să recu­noaştem ca pe o impresionantă realitate a lumii noastre socialiste, că poezia devine tot mai mult o parte constitutivă a vieţii oamenilor muncii, o componentă a hranei lor spirituale, aproape zilnică. Am intrat zilele trecute într-o librărie cu autoservire, la o oră în care aripile înserării băteau neauzit în ferestre. La unul din standuri, un om mă­runţel, oacheş, răsfoia cu luare-aminte volumul de poezii al tînărului poet Mihai Negulescu, apărut în colecţia „Luceafărul“. Era un frezor de la uzinele „Hidro­mecanica“, pe care-1 cunoşteam. In­ faţa unui raft de perete, un tînăr înalt, ţinea în mînă volumul lui Ion Horea „Coloană în amiază“. Era asistent la o catedră tehnică de la Facultatea de silvicultură. Erau şi alţi cititori de poezie pe care însă nu-i cunoşteam. Numărul cititorilor de poezie a crescut şi creşte neîncetat. Librăriile şi bibliotecile ne-o dovedesc din plin. Poezia, care izvorăşte realmente din adevărul vieţii, care se situează pe o poziţie cu adevărat contemporană, transfigurînd artistic lumea complexă de idei şi sentimente a constructorilor socialismului şi comunismului, constituie un ade­vărat şi puternic instrument de cunoaştere. Ea sporeşte neîncetat avuţia spiri­tuală a oamenilor muncii, le lărgeşte considerabil sfera gîndirii lor creatoare, le dezvoltă perspectiva şi avîntul în muncă, cultivă în inima lor sentimentele ca­racteristice omului comunist — umanismul luminos, devotamentul faţă de patria socialistă, prietenia şi stima pentru toate popoarele, curajul şi spiritul treaz, iubirea adevărată nealterată de calcule meschine. Săptămînă poeziei romîneşti va trebui să devină în cadrul regiunii noastre o sărbătoare cu semnificaţii multiple. Pe de o parte un prilej de răspîndire mai largă a poeziei în rîndurile maselor de oameni ai muncii pentru satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor lor spirituale. Festivalurile, serile de poezie şi celelalte manifestări ce se vor organiza şi la care îşi vor da concursul scriitori de renume ai ţării, se cere să fie pregătite cu aleasă grijă faţă de calitatea lor. Pe de altă parte pentru poeţii din regiune Săptămînă poeziei trebuie să fie un îndemn spre o mai trainică ancorare în viaţa clocotitoare a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, spre un conţinut de idei mai bogat şi o mai mare măiestrie artistică în versurile lor. Totodată aceasta să fie un prilej de lărgire şi intensi­ficare a activităţii cercurilor literare. Faţă de marea­ încredere şi preţuire a partidului, să manifestăm o răspun­dere sporită. Să pătrundem în adîncurile fermecătoare ,ale orînduirii noastre so­cialiste, în problematica majoră a vieţii oamenilor muncii din oraşele şi satele noastre socialiste, să lărgim pe această bază optica poeziei, să sporim capaci­tatea ei de transformare a conştiinţei. ION LUPU Popa Pompei, Viorel Cernica şi Aron Hentea sînt binecunoscuţi printre harnicii chimişti din Copşa Mică Pentru realizările obţinute in activitatea zilnică cei trei tovarăşi de muncă şi-au înscris numele în rindul fruntaşilor secţiei de acid sulfuric din Uzinele metalo­-chimice. (Foto: GH. BĂNUŢA)

Next