Drum Nou, aprilie 1964 (Anul 21, nr. 5989-6014)

1964-04-08 / nr. 5995

■um nou HP~ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV Al RM.R. esha SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA 1 Anul XXI, 5995 Miercuri, 8 aprilie 1964 4 pagini, 20 bani O UZINA ŞI COLABORATORII El în acest an la Uzina mecanică Mir­şa au sosit scrisori de mulţumire de la alte întreprinderi cărora le sunt livrate pro­dusele fabricate aci. Fireşte, scrisorile au sosit ca un semn de apreciere a calităţii produselor livrate precum şi pentru faptul că obligaţiile din planul de colaborare au fost respectate întoc­mai. Anul acesta uzina din Mîrşa co­laborează cu circa 20 de întreprinderi. In fiecare zi pe poarta uzinei intră loturi de piese sosite de la diferiţi fur­nizori, iar din uzină alte repere sau­ subansamble pleacă către beneficiarii din regiune şi din ţară. Urmărind modul în care colectivul uzinei din Mîrşa şi-a realizat sarcinile din planul de cooperare pe trimestrul I din acest an se desprinde concluzia că la începutul anului în curs, din cau­za unor greutăţi în domeniul aprovi­zionării tehnico-materiale, obligaţiile contractuale nu au fost respectate în­tocmai. In cea de-a doua parte a trimestru­lui deficienţele care îngreunau realiza­rea acestor sarcini au fost înlăturate, astfel că uzina a putut să-şi îndepli­nească sarcinile din planul de coope­rare. Aceasta s-a datorat faptului că or­ganizaţia de partid a dezbătut în repe­tate rînduri modul cum sunt realizate obligaţiile contractuale. La indicaţia a­­cesteia, con­ducerea uzinei a stabilit o serie de măsuri tehnico-organizatorice prin a căror aplicare s-a reuşit ca be­neficiarii să primească la timp reperele şi subansamblele contractate. Dar, deşi s-au făcut progrese simţi­toare în uzină în privinţa respectării obligaţiilor din planul de cooperare, nu trebuie trecut cu vederea faptul că în perioada amintită o serie de produse destinate uzinelor „Automecanica“ Me­diaş şi „Tractorul“ Braşov nu au fost livrate la termenul stabilit. Uzina „Automecanica“ Mediaş, spre exemplu, a primit integral produsele contractate pe luna ianuarie numai în decada I-a a lunii februarie. La rîndul lor cons­tructorii de tractoare n-au primit la timp unele produse contractate care aveau termen la data de 20 martie a.c. S-a întîmplat, pe de altă parte, ca unele produse să fie realizate necores­punzător, să fie refăcute apoi, sau s-a întîmplat ca o serie de produse să nu fie asigurate cu documentația necesară. între acestea au fost realizate neco­respunzător, modelele pentru reperele ghidaj şi furcă, iar documentaţia nu a fost asigurată în termen la produsele pe care uzina le execută în colaborare cu Combinatul chimic din Făgăraş. La rîndul său Uzina mecanică Mîrşa primeşte diverse repere sau subansam­bn primul trimestru al anului, prin secţia I.C.M. Braşov au fost expe­diate oţelăriilor patriei 38.330 tone de metale vechi, ceea ce reprezintă o depăşire cu aproape 3.000 tone a prevederilor planului. Cele mai bune rezultate în colec­ţie de la alte întreprinderi. Mulţi din­tre furnizori îşi respectă întocmai sar­cinile din planul de cooperare faţă de această uzină. Ne vom opri însă în a­­ceste rînduri la o serie de neajunsuri care îngreunează desfăşurarea ritmică a producţiei uzinei. Un colaborator care livrează multe repere constructorilor de maşini de la Mîrşa este uzina ,,Stea­gul Roşu“. Deşi această uzină îşi achită într-o măsură însemnată obligaţiile contractuale se întîmplă şi invers. Ast­fel, braşovenii aveau datoria să livreze între altele, 800 bucăţi manometre contractate în trimestrul I. Pînă la 25 martie însă ei au livrat numai 411 bucăţi. Alte exemple: din 1.600 bucăţi şuruburi cu cap exagonal M. 12x190 s-au livrat 700 bucăţi; 800 bucăţi ştift filetat contractate — livrate 190 bucăţi (deşi uzina „Steagul Roşu“ a facturat 500 bucăţi?!). Mai iese în evi­denţă şi faptul că de la Braşov piesele cu o pondere mare în preţul de cost sunt livrate înainte de termen, în schimb altele mai mici şi deci şi mai ieftine sunt livrate cu întîrziere chiar şi de o lună. Apare în aceste cazuri evident faptul că furnizorul a căutat să-şi des­facă produsele care-i asigură o situaţie financiară bună, fără să se gîn­­dească însă că­ produsele intră în stocul de producţie neterminată al beneficiarului. Un exemplu mai puţin fericit este şi următorul : cu cîteva săptămîni în urmă de la Braşov a plecat la Mîrşa un lot de produse. Acest lot a fost transpor­tat cu autocamioane I.R.T.A. Dacă era însă transportat în vagoane C.F.R. ar fi costat de 10 ori mai puţin. Cu alte cuvinte Uzina mecanică Mîrşa a chel­tuit cu cîteva mii de lei mai mult pentru produsele respective. Nu se pu­tea evita această creştere a preţului de cost ? Fireşte ! Cu condiţia însă ca u­­zina „Steagul Roşu“ să nu se fi grăbit, deoarece la Mîrşa nu era în ziua aceea o lipsă acută de reperele res­pective. Am subliniat numai cîteva as­pecte ale colaborării la Uzina mecanică Mîrşa. Sunt evidente între a­­cestea progresele făcute de colectivul uzinei în ceea ce priveşte realizarea întocmai a sarcinilor din planul de cooperare, întrucît în perioada amin­tită s-au ivit însă și unele neajunsuri în acest domeniu e necesar ca în viitor conducerea uzinei să ia măsurile cores­punzătoare de înlăturare a lor. Tot­odată, furnizorii acestei uzine trebuie să se preocupe de realizarea integrală a obligaţiilor din planul de cooperare. C. LENR­ ­area şi predarea fierului vechi s-au înregistrat la uzinele „Steagul Roşu” şi „Tractorul“ din Braşov, Direcţia regională C.F.R , uzinele „Indepen­denţa“ şi „Balanţa” din Sibiu, Com­binatul chimic Făgăraş, fabrica „Co­­lorom“ Codlea etc. Pe adresa oţel­ăr­ii lor in cuprinsul ziarului : • Viaţa de partid : Organizaţia de bază din sectorul zootehnic (pag. 2-a) • Din viaţa culturală (pag.­­2-a) La Fabrica de geamuri din Mediaş: O experienţă bună în organizarea întrecerii socialiste (pag. 3-a) • Spicuiri din presa raională şi de uzină (pag. 3-a) • SPORT (pag. 3-a) • Situația din Brazilia (pag. 4-a) Aspect din secţia cuptoare a Fabricii de cărămizi refractare „Răsăritul“ din Braşov. Fotografia înfăţişează în prim plan pe cocătorii Mihai Boţea, fruntaş în întrecerea socialistă şi pe Gheorghe Ţuţuraş, evidenţiat în întrecerea so­cialistă, urmărind la tabloul termotehn­ic arderea cărămizilor în cuptorul tunel. Foto: Gh. Bănuţă Concursul nostru pentru cele mai bune ştiri, reportaje şi fotografii în cinstea celei de a XX-a aniversări a elibe­rării patriei, redacţia ziarului „Drum nou“ orga­nizează un concurs cu premii „PENTRU CELE MAI BUNE ŞTIRI, REPORTAJE ŞI FOTOGRA­FII". La concurs participă corespondenţii voluntari şi ceilalţi oameni ai muncii, în afară de scriitori şi publicişti profesionişti. Participanţii la concurs sunt chemaţi să scrie despre realizările obţinute de oamenii muncii în cele două decenii de viaţă liberă, schimbările Înnoitoare petrecute in viaţa oamenilor muncii din industrie, agricultură, ştiinţă, cultură, învă­­ţămînt şi din celelalte domenii de activitate. Corespondenţele trimise în concurs vor trebui să oglindească realizările regimului nostru, în­făptuite sub conducerea înţeleaptă a partidului, avîntul cu care oamenii muncii luptă pentru în­deplinirea şi depăşirea planului de producţie, sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, iniţiativele şi experienţa fruntaşilor şi eviden­ţiaţilor în întrecerea socialistă, munca însu­fleţită a colectiviştilor pentru întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor agricole co­lective, sporirea avutului obştesc, aplicarea agro­tehnicii înaintate în scopul creşterii producţiei agricole vegetale şi animale, dezvoltarea sectoa­relor zootehnic, leatomicol şi hortiviticol , desfă­şurarea campaniilor agricole, întrecerea între mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S., aspecte ale în­trecerii în cadrul gospodăriilor colective, experienţa îngrijitorilor-mulgători pentru reali­zarea de producţii sporite la carne, lapte, lină etc. , realizările din domeniul ştiinţei şi culturii, înfăptuirile gospodăresc-edili­­tare , munca şi viaţa nouă a tineretului, femeilor şi copiilor etc. Iată teme şi subiecte pline de adinei semnificaţii, despre care să ne scrieţi. La redactarea reportajelor trebuie să se ţină seama de descrierea cit mai sugestivă a faptelor concrete. Trebuie acordată o atenţie deosebită popularizării experienţei şi metodelor înaintate de muncă în toate domeniile de activitate, în scopul generalizării lor. Fotografiile trimise pentru concurs trebuie să redea cele mai semnificative aspecte din viaţa şi activitatea oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, frumuseţile patriei şi regiunii, rea­lizările regimului democrat-popular, munca entu­ziastă ce se desfăşoară în fabrici şi pe ogoare, pe şantierele de construcţii, în laboratoare, şcoli, aspecte privind activitatea cultural-artistică, modul cum îşi petrec oamenii muncii timpul li­ber etc. Fotografiile trebuie să fie însoţite de ex­plicaţiile necesare. Concursul se desfăşoară pînă la 23 August 1964. Principalele condiţii pentru premiere sunt calita­tea şi numărul materialelor trimise, în considerare vor fi luate numai materialele care conţin date bine verificate. La sfirşitul concursului redacţia va acorda ur­mătoarele premii: PENTRU CELE MAI BUNE ŞTIRI PENTRU CELE MAI BUNE REPORTAJE Premiul I Premiul II Premiul III PENTRU CELE MAI BUNE FOTOGRAFII Premiul I Premiul II Premiul III Materialele şi fotografiile vor fi trimise pe a­dresa : Redacţia ziarului „Drum nou" Braşov, B-dul Carpaţi nr. 29, cu menţiunea „PENTRU CONCURS". Cerem participanţilor la concurs să indice exact numele şi pronumele, adresa şi locul de muncă, profesiunea şi func­ţia ce o deţin. Materialele trimise nu se restituie autorului. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica unele materiale fără a anticipa rezultatul concursului. Curs pentru organizatorii cultura­li Comitetul de Stat pen­tru Cultură şi Artă a or­ganizat la­­Predeal, un curs de 10 zile (de la 6 la 15 aprilie) pentru or­ganizatorii culturali şi bibliotecarii din toate staţiunile balneo-clima­­terice­­ din ţară. îrn ca­drul acestui curs se pre­dau lecţii despre cele mai actuale­ probleme r­eale­ muncii cu­ltural-artistice din staţiunile balneare şi despre cele mai bune metode culturale folosite în staţiunile climaterice. în acelaşi timp, la Casa de cultură din Predeal se­ organizează schimburi de experienţă şi acţiuni model. Seminar raional cu activiştii culturali Recent la Sf. Gheorghe a avut loc seminarul raional cu activiştii culturali, la care au participat di­rectorii căminelor culturale să­teşti, bibliotecarii comunali, res­ponsabilii staţiilor de radioficare şi alţi activişti culturali. Semina­rul a analizat munca cultural­­educativă­ din perioada lunilor de iarnă şi rezultatele fazei raionale a celui de-al VlI-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. In cadrul seminarului raional s-au expus cîteva lecţii practice pe teme de zootehnie organizîndu­­se totodată şi o seară literară „Mi­hail Eminescu”. Pentru parcuri şi zone verzi La grupul de sere al gospodăriei agricole de stat din Clodlea flori­­culturii, în frunte cu brigadierul, Va­sile Vîntu, lucrează cu multa însufle­ţire pentru pregătirea florilor care vor împodobi parcurile oraşelor. Grădinarii au asigurat 100.000 fire de flori, majoritatea repicate. Alte 150.000 sînt î­nsămîriţate şi plantate în răsadniţe. (N. SECELEANU, co­­resp.) Cresc rîndurile donatorilor de sînge Oraşul Agnita a găzduit zilele aces­tea o însemnată acţiune umanitară. Peste 300 de cetăţeni din comunele şi satele raionului şi-au dat întîlnire aici, spre a dona sînge , şi a contri­bui astfel la salvarea vieţii celor su­ferinzi. Mulţi dintre participanţii la această­ acţiune, şi-au înscris pentru prima oară numele în rîndurile do­natorilor de sînge. Alţii, ca Johann Maurer din Agnita, Emilia Gabea din Pelişor, Iosif Pall din Cincul, Ni­­colae Rus din Bruiu, sau Ecaterin,. Ber din Nocrich se numără printre donatorii de sînge „veterani“. (I. ANDREI şi I. CORNEA,­ coresp.) Sfatul specialistului: Recomandări privind mecanizarea lucrărilor la cultura sfeclei de zahăr După cum se ştie, sfecla de zahăr se numără printre culturile care ne­cesită un mare volum de zile-muncă de la răsărire pînă la recoltare şi, totodată, un număr sporit de praşile. Mecanizarea lucrărilor agricole la a­­ceastă cultură presupune în primul rînd mecanizarea prăşitului. Pentru a putea executa prăşitul mecanic este necesar ca unităţile agri­cole să execute însămînţatul în aşa fel, incit să se poată folosi utilajele existente. In acest scop se vor folosi semănătorile S.U. 29 și cultivatoarele C.P.U.-4,2 cărora li se vor aduce u­­nele modificări de așezare a pieselor active, deosebit de cele cunoscute, precum și a ecartamentului tractoa­relor U.T.O.S.-26, și U.T.O.S.-27, după cum urmează : — De la semănătoarea S.U. 29 se demontează 21 de tuburi, inclusiv suporţii cu patine, rămînînd doar 8 tuburi cu suporţii respectivi. Pentru reglarea distanţelor între rînduri se trasează pe o seîndură de 40 m. lungime distanţele care vor marca viitoarele rînduri, conform schemei de semănat în benzi de 45—6­0 45—45 45—60—45. După trasarea liniilor la distanţa indicată, scîndura se aşează sub roţile semănătorii, astfel că cele 8 tuburi cu patinele respective se vor fixa în dreptul liniilor trasate. Suberele ca­merelor de distribuţie suspendate vor rămîne închise. Reglarea în acest fel a distanțelor dintre rînduri asigură densitatea de peste 100.000 plante la ha., socotind că plantele răsărite se vor rări pe rînd la distanța de circa 20 cm. Ing. C. SULICĂ, de la serviciul regional S.M.T. (Continuare în pag. 3­ a) Să desfăşurăm larg întrecerea socialista pentru succesul deplin al campaniei de primăvară! Ce stă la baza rezultatelor In toate gospodăriile de stat din cadrul Trustului Gostar Braşov se desfăşoară cu elan sporit întrecerea socialistă pentru executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a lucră­rilor agricole de primăvară. Folo­­sindu-se din plin capacitatea utilaje­lor, fiecare zi şi oră bune de lucru în cîmp, asigurîndu-se din timp cu cele necesare bunului mers al trac­toarelor şi maşinilor, tractoriştii gos­podăriilor de stat au arat peste 700 ha., au grăpat, discuit şi cultivat peste 8.500 ha. şi au semănat peste 4.000 ha., adică aproape 50 la sută din totalul culturilor prevăzute a fi însămînţate în prima epocă. Organizîndu-şi mai bine munca, gospodăriile de stat din Sîmbăta,­­Ozun, Catalina şi altele se apropie de sfîrşit cu lucrările de pregătire a solului, iar cele din Ozun, Homoroc, Lovnic, Sîmbăta etc., au însămînţat cele mai mari suprafeţe. La gospo­daria de stat din Sîmbăta, spre exem­plu, arăturile şi semănatul au înce­put pe toate­­ suprafeţele­­ zvîntate. Chiar în aceste zile, mai puţin favo­rabile, se pregăteşte terenul şi se în­­sămînţează acolo unde solul permite. Ca urmare,­ pînă în ziua de 6 apri­lie au fost arate peste 300 ha. din cele 374 ha. şi însămînţate aproape toate culturile din prima epocă. La fel se procedează şi în alte gospodării de stat. Exemplul acestora trebuie urmat şi de gospodăriile din Feldioara, Codrea, care au rămas în urmă cu semănatul. In gospodăriile de stat din Trustul Braşov lucrează un număr de circa 260 tractoare. Consiliile acestor uni­tăţi trebuie să se îngrijească ca trac­toarele existente să fie în aşa fel re­partizate pe feluri de lucrări incit atît pregătirea terenului cit şi semă­natul să se termine în cel mai scurt timp. Măresc suprafaţa grădinii de legume In anul 1962, colectiviştii din Ho­­ghiz, raionul Rupea, au rezervat gră­dinii de legume şi zarzavaturi o su­prafaţă de 5 ha. Veniturile realizate, i-au convins pe colectiviştii de aici să mărească grădina de legume. In anul acesta, legumele şi zarzavaturile se vor cultiva pe 11 ha. De aseme­nea, pentru producerea răsadurilor, au fost amenajate 250 m.p. răsadniţe. In urma recoltelor ce se preconi­zează a se obţine, colectiviştii vor în­casa un venit de peste 12.000 lei la ha. Pentru sporirea acestui venit, o însemnată suprafaţă va fi destinată însărminţării culturilor duble. Grădinarii gospodăriei execută a­­cum cu multă pricepere repicatul şi semănatul legumelor timpurii.­­7. TÂRNAVOI, coresp.). Primele succese Colectiviştii din cadrul gospodăriei colective din comuna Hetiur, raionul Sighişoara, îndrumaţi permanent de organizaţia de partid, s-au pregătit temeinic pentru declanşarea la timp a campaniei agricole de primăvară. Dimineaţa zilei de 1 aprilie a gă­sit pe majoritatea colectiviştilor in curtea gospodăriei. Aici, tov. ing. Reghina Pavel a dat ultimele indi­caţii colectiviştilor şi tractoristului Vasile Colceriu de la S.M.T. Sighi­şoara în legătură cu felul cum tre­buie să se execute lucrările în cîmp, întrecerea socialistă pentru obţi­nerea unei recolte bogate s-a început Profitînd de timpul prielnic, colec­tiviştii din comuna Tigmandru, raionul Sighişoara, ajutaţi de mecanizatori, au pornit cu avînt la executarea lucrărilor de primăvară în grădină şi pe cîmp Lucrînd în întrecere pe brigăzi şi echi­pe, ei au şi însămînţat 2 hectare cu morcovi şi pătrunjel, au executat apă­cu mult elan. Astfel, 50 la sută din suprafaţa prevăzută pentru a fi cul­tivată cu sfeclă de zahăr a şi fost însămînţată. Solul a fost bine pre­gătit, administrîndu-se la hectar 30.000 kg. gunoi de grajd şi­ 400 kg. îngrăşăminte chimice. în acelaşi timp s-au executat şi­­ lucrări de dis­cuire şi tăvălugit. La efectuarea aces­tor lucrări s-au evidenţiat comuniştii Árpád Demeter, Nicolae Dragomir, Iulius Müller, Mihai Colcer şi ute­­mistul Ioan Hundorfean. MIHAI PROZAN, colectivist turi de primăvară, au gripat şi a discuit o suprafaţă de 31 ha. în vederea însă­­mînţării sfeclei, de zahăr. De asemenea, s-au executat lucrări în vie, dezgropîn­­du-se o suprafaţă de 6 ha. şi s-au altoit 10.000 de vite. STAN VIRTAN, coresp. Ajutaţi de mecanizatori Utemistul Herman Roth de la gospodăria de stat din Feldioara aduce c o însemnată contribuţie la executarea lucrărilor de primăvară la timp şi în­ bune condiţii agrotehnice. Iată-l în fotografia noastră în timpul lucrului. El pregăteşte zilnic cite 18—20 ha. teren pe care se vor planta cartofii. Fotó: O. Winkler AZI VA PREZENTĂM FABRICA ...Trandafiri, garoafe, lalele, brebenei, margarete, toate florile care ne incintă prin gingăşie ■ şi colorit, în ţarcuri, cresc la „Flamura Roşie“-Sibiu... pe... bandă rulantă. In hala largă, luminoasă, strălucind de o curăţenie ca o farmacie, sumedenie de maşini de diferite forme şi dimensiuni îndeplinesc aproape pe nevăzute îndatoririle zonei din poveste: la un semn ştiut, ele dau deodată via­ţă unei flori, cu petale catifelate şi parfum suav, ce nu se ofileşte nicio­dată. Paraschiva Fefeldea realizează cu maşina ei, în fiecare zi, o întreagă grădină de flori. Priceperea, hărnicia sa au aşezat-o în rîndul celor 66 de frun­taşe în întrecerea socialistă. In maşina pe care Paraschiva o mînuieşte simplu, am putea spune cu eleganţă, polietilena — materia primă din care se fac lu­jerii, petalele, staminele — are un cir­cuit neînchipuit de scurt. Intr-un orifi­ciu sunt introduse granulele de masă plastică. O apăsare pe o manetă, un uruit surd în măruntaiele mecanismului și atit. Pe un alt orificiu alunecă floarea. Mult mai lungă este însă pregătirea mașinii, pînă ce ea să poată reproduce modelul dorit. Şi aceasta deoarece fie­care părticică din floare, element cu element, este stanţată în matriţe sepa­rate, executată cu atîta precizie, incit produsul să dea impresia realului. Iată de ce matriţele trebuie schimbate în maşină foarte des, mai înainte de a se uza. Florile noastre trebuie să pară mereu proaspete, frumoase, ca rupte din ră­zoare, obişnuieşte să spună vizitatorilor fabricii matriţerul Ion Neagu. Se află în aceste cuvinte dorinţa lui, ca şi a celorlalţi tovarăşi ai săi, ca tot ce produc să fie de calitate. Ceea ce face Neagu, cînd stă aplecat la masa lui de lucru, nu se deosebeşte prea mult de efortul creator al sculptorului, de migala şi precizia ceasornicarului. Fie­care nervură, fiecare crestătură, fiecare detaliu — abia perceptibil cu ochiul — de pe o floare naturală — este trans­pus cu fineţe pe matriţă.­­ Florile de la „Flamura Roşie“ nu sunt obişnuite imitaţii. Spre deosebire de altele, au colorit identic cu al celor naturale şi, ceea ce-i mai senzaţional, mirosul specific al acestora. Soluţii pre­parate după o metodă specială sunt im­pregnate în petale. Şi mirosul acestora persistă, rezistînd timpului. T. CATINCESCU (Continuare în pag. 2-a) „Flamura Roşie“ întreprinderea „Fla­mura Roşie“ din Sibiu produce din mase plastice bu­nuri de larg con­­sum, iar pentru or­nament diverse flori, în foto , în secţia bunuri de larg con­sum, muncitoarele Vlaria Ciocănea, Ana Dicai şi Aspasia Contescu lucrînd la asamblarea produse­lor. Foto : A. Pasat Frigiderul din magazinul de re­zeluri din oraşul Săcele, sectorul Ce­natu, stă de multă vreme neutiliz deoarece n-are cine să-i facă leg­­ura electrică. CREDEŢI CA E AŞA UŞOI BAGI CURENTUL ÎNĂUNTRU FRIGIDER ? Desen: C. C

Next