Drum Nou, mai 1966 (Anul 23, nr. 6635-6659)
1966-05-05 / nr. 6637
Anul XXIII, nr. 6637 Joi, 5 mai 1966 4 pagini 25 bani CITINÎM PAGINA k l-k PARTIDUL -CONDUCĂTORUL Încercat AL POPORULUI fi 1921 1066 ■a A . A. Produse textile peste plan Pini azi, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la uzina textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe şi-a depăşit simţitor angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Mai. S-au dat peste plan 17.000 kg. fire de bumbac, 25.000 m.p. ţesături şi alte produse. La aceasta au contribuit măsurile de îmbunătăţire a organizării producţiei şi noile maşini perfecţionate pentru uscat, întins şi egalizat ţesătura, acţionate prin comenzi electronice, maşinile de înnodat urzeli şi de canetat bătătura. Realizări ale muncitorilor pielari Desfăşurînd cu multă însufleţire întrecerea socialistă, colectivul fabricii de încălţăminte „8 Mai“ din Mediaş şi-a depăşit angajamentul luat în cinstea celei de-a 45-a aniversări a P.C.R., realizînd peste prin 220.000 lei economii la preţul de cost. Colectivul fabricii de pielărie şi încălţăminte „Timpuri Noi“ din Braşov a realizat, de asemenea, o economie de 339 m.p. piele feţe şi 553 kg. talpă crupon, o contribuţie importantă la obţinerea acestor rezultate fiind dată de ştanţorii Nicolae Baba şi Iosif Welkens. Raportează constructorii făgărăşeni... Consfătuirea pe ţară a constructorilor şi chemarea lansată cu acest prilej au constituit un puternic imbold în muncă pentru harnicii constructori de pe Şantierul construcţii-montaj din Făgăraş. în cinstea zilei de 8 Mai ei au raportat partidului că şi-au realizat sarcinile de plan pe primele patru luni ale anului, în proporţie de 111,2 la sută. Productivitatea muncii a crescut şi ea, indicele de plan fiind realizat în proporţie de 115,8 la sută. Valoarea economiilor provenite din reducerea preţului de cost se ridică la 172.000 lei. La aceste succese au contribuit în mare măsură purtătorii insignei de fruntaşi în întrecerea socialistă, comuniştii Gh. Bărdaş, şef de echipă la instalaţii, Mihai Krauss şi Mihai Meitzer, zidari, Gh. Coantă şi Ioan Klein, dulgheri, Ioan Rusu, conducător auto, ing. Victor Firică și ing. Lazăr Luca, Ioan Székely, maistru. PARTIDULUI IN INTIMPINAREA ANIVERSARII Adunare festivă Ieri după-amiază la clubul „I. L. Caragiale“ din Mediaş a avut loc o adunare festivă consacrată zilei de 8 Mai. Cu această ocazie, tovarăşul Nicolae Gavrilescu, secretar al Comitetului regional Braşov al Partidului Comunist Român, a vorbit despre „Aniversarea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român“. în cuvîntul său, vorbitorul a evocat momente din trecutul glorios de luptă al partidului nostru, despre avîntul în muncă şi rezultatele remarcabile obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului în construirea socialismului. Remarcînd entuziasmul cu care oamenii muncii din regiunea noastră întîmpină cea de-a 45-a aniversare a partidului, vorbitorul a scos în evidenţă bunele rezultate înregistrate în realizarea indicilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, în cinstea aniversării partidului de colectivele de muncă de la întreprinderea „Vitrometan“, uzina „Mecanica“, uzina „Emailul Roşu“, fabrica „8 Mai“, Grupul de şantiere nr. 1 şi altele, în partea a doua a programului, formaţiile artistice ale uzinei „Automecanica“ au prezentat un reuşit program artistic. M. ISOPESCU, coresp. Uzina „Independenţa“-Sibiu. Pentru lucrările de înaltă calitate, executate în întîmpinarea aniversării partidului, sudorul Ioan Mînzat se numără printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă. Foto: GEL BANUTA ... şi cei din industria materialelor de construcţii Colectivul fabricii de ţiglă şi cărămizi „7 Noiembrie“ din Sighişoara raportează, de asemenea, obţinerea unor rezultate frumoase în cinstea zilei de 8 Mai. Planul de calitate pe întreprindere a fost depăşit cu 12 la sută la ţigle şi cu 10 la sută la cărămizi, procentul de rebuturi fiind şi el redus cu 1,5 la sută şi respectiv 2,4 la sută, în cele două unităţi ale fabricii. în întrecerea socialistă se evidenţiază colectivul unităţii I-a, condusă de maistrul Ioan Bărbat. „Te slăvim partid iubit" Scena Casei de cultură din Cisnădie a găzduit întrecerea artiştilor amatori de la Uzinele textile Cisnădie şi fabrica „Firul Roşu“ Tălmaciu, în cadrul unui spectacol intitulat „Te slăvim partid iubit“, la care şi-au dat concursul peste 280 de artişti amatori. Acest spectacol face parte din acţiunile organizate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist Român. In a doua parte a programului s-au întrecut formaţiile cultural-artistice ale întreprinderilor „11 Iunie“ şi „Mătasea Roşie“. ILIE ANDREI, tehnician Purtătorul unei solii milenare Au trecut nouăsprezece veacuri de cînd săbiile scurte ale dacilor fulgerau pe aceste pămînturi, încrustînd primele semne ale istoriei noastre. Născut din luptă, poporul român i-a urcat luptînd treptele. A biruit, niciodată încovoiat, dușmani şi vitregii nenumărate atras de nepotolita sete a libertăţii şi fericirii. Necesitatea istorică, legile inexorabile ale progresului, s-au împlinit pe aceste plaiuri după seculare seisme sociale. Cu ochii aţintiţi spre lumina fascinantă a viitorului, zeci de generaţii au contribuit la această împlinire. Poporul a transmis prin eroii săi, din generaţie în generaţie, prin lupte crîncene cu împilatorii din afara şi din interiorul ţarii solia progresului. Printre negurile Evului de mijloc ea a fost pe rînd purtată de luptătorii de la Bobîlna şi crîncenii moldoveni ai lui Ştefan cel Mare, de iobagii duşi în luptă de Gheorghe Doja, de oştenii lui Mihai Viteazul şi de moţii conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan. Revoluţionarii paşoptişti au punctat începutul vremurilor moderne pe meleagurile noastre iar eroicii luptători de la 1877 ne-au adus independenţa naţională. Apariţia pe scena istoriei noastre a clasei muncitoare reprezintă un moment esenţial în evoluţia acesteia. Clasa noastră muncitoare, vestitoarea şi înfăptuitoarea dispariţiei ultimei forme de exploatare a omului de către om, a celei capitaliste, se constituie ca element social reprezentativ pentru tendinţele progresiste ce au animat poporul român încă de la începuturile istoriei sale. înarmată cu concepţia marxist-leninistă despre lume şi viaţă şi condusă de partidul său comunist, ea a urcat cu paşi gigantici treptele progresului. VOICU BUGARIU critic literar (Continuare în pag. a 3-a) Elevi sîrguincioşi (Foto : N. CÎRSTEA) 1 Acţiuni tinereşti In cinstea, celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, tinerii din întreprinderea „Timpuri Noi“ Braşov, mobilizaţi de organizaţia U.T.C., au luat parte la mai multe acţiuni patriotice. Ei au efectuat 1.000 ore de muncă patriotică pentru amenajarea estetică a interiorului fabrica şi Întreţinerea rondurilor de flori, precum şi la amenajări pe drumul spre Poiana Braşov, au colectat peste 8.600 kg. fier vechi. S-au evidenţiat în cadrul acestor acţiuni tinerii U.T.C.-işti Gh. Simionescu, Teodor Neagu, Béla Kelemen, Gh. Sima, primii doi primind şi insigna de fruntaş în gospodărirea oraşului. I. STANCIU, tehnician mm 0 RECOLTA BOGATĂ \\ 1966 Oameni ai muncii de pe ogoare! Intensificaţi ritmul plantării cartofilor şi al însămînţării porumbului astfel ca aceste lucrări să se termine în următoarele cîteva zile ! Cercetaţi cu atenţie starea de vegetaţie a culturilor, începeţi la timp lucrările de întreţinere ! la Trustul Gostat Sibiu S-a terminat plantatul cartofilor şi semănatul porumbului Lucrătorii din unităţile Trustului Gostat Sibiu se pregătesc să întîmpine cea de-a 45-a aniversare a partidului cu realizări cît mai frumoase în actuala campanie de primăvară. Ultimele veşti sosite de la conducerea trustului sunt deosebit de îmbucurătoare , ieri s-au terminat de însămînţat ultimele suprafeţe din cele 4.000 ha. planificate pentru porumbul boabe. Printre gospodăriile agricole de stat care au terminat de mai multe zile această lucrare se află cele din Moşna, Agnita, Razna, Valea Viilor, Tigmandru, Netuş, Ruja, Laslea şi Sighişoara. Datorită extinderii plantării cartofilor cu mijloace mecanice, a unei temeinice organizări a muncii, tot ieri s-au plantat ultimele suprafeţe cu cartofi, din cele 2.200 ha, prevăzute pe întregul trust, la gospodăriile agricole de stat din Agnita, Nocrich, Ruja şi Şura Mică. Intr-un stadiu avansat se află , în cadrul trustului şi semănatul porumbului pentru masă verde. Pînă la data de 3 mai s-au semănat 1.422 ha. din totalul de 1.656 ha. planificate pentru acest an. Paralel cu lucrările de însămînţări, în majoritatea unităţilor s-a trecut la întreţinerea culturilor, la Netuş, Bazna, Cisnădie, Sibiu-Zootehnica, Şura Mică şi în alte părţi s-au prăşit pînă în prezent peste 50 ha. de rădăcinoase pentru nutreţ. De asemenea, se desfăşoară din plin recoltatul secarei, borceagului și lucernei pentru masă verde. Lipsurile „mărunte" trag raionul în urmă în aceste zile, în raionul Sf. Gheorghe eforturile ţăranilor cooperatori sunt îndreptate spre terminarea plantatului cartofilor, una dintre cele mai importante lucrări ale actualei campanii agricole de primăvară. Cu toate că, faţă de celelalte raioane, această acţiune este rămasă în urmă, în ultima vreme se constată o creştere a vitezei medii zilnice de lucru. O serie de cooperative agricole, printre care cele din GHIDFALAU, BOD, HARMAN, SF. GHEORGHE, TELIU, TÂRLUNGENI, VALEA CRIŞULUI şi VÎRGHIŞ, au terminat de plantat întreaga suprafață de cartofi prevăzută în plan, în întreg raionul, pînă la data de 3 mai au fost plantate cu această cultură peste 5.400 ha. Avînd în vedere, însă, că timpul este înaintat, această cifră nu este satisfăcătoare, deoarece pînă la realizarea planului au mai rămas de plantat cu cartofi peste 1.300 ha. Există un număr destul de mare de cooperative agricole rămase în urmă, ca de exemplu cele din AITA MARE, AITA SEACA, LISNAU, BELINI, ILIENI, FIALCHIU şi PREJMER. în multe dintre acestea, cu tot timpul nefavorabil existau posibilităţi ca plantatul cartofilor să fie aproape terminat. O cercetare a situaţiei pe teren este în măsură să scoată în evidenţă anumite deficienţe de organizare a muncii, care s-ar fi putut evita printr-o mai chibzuită dezbatere a planului de acţiune din timp. De exemplu, la cooperativa agricolă de producţie din Ilieni, care mai are de plantat cu cartofi o suprafaţă de 55 hectare, în ultimele doua zile viteza de plantare a scăzut sub nivelul vitezei medii din săptămîna trecută, plantîndu-se zilnic abia 15—20 de hectare. Inginerul agronom Grigore Ferencu ne-a spus că nici în următoarele zile această viteză nu va fi depăşită, deşi cooperativa agricolă din Ilieni are două maşini de plantat cartofi. Cercetînd mai îndeaproape situaţia, am constatat că ritmul încetinit este cauzat de faptul că suprafaţa pe care urmează să fie plantaţi cartofii nu a fost pregătită din timp. In acest fel sunt antrenaţi în activitate un număr de 800 de oameni şi 72 de atelaje, fără ca rezultatul să fie cel dorit. O situaţie similară am întîlnit şi la cooperativa agricolă de producţie a.. n.„.----------1. »durat la orele 15, o sută de oameni de la brigăzile din Lunca Calnicului nu mai aveau ce să lucreze, deşi cooperativa mai are de plantat cu cartofi o suprafaţă de aproape încă 130 ha. De altfel, nici viteza medie zilnici de plantat nu este la nivelul posibilităţilor, aceasta ridicîndu-se la 50 hectare. Faptul se datorează unei insuficiente folosiri a mijloacelor mecanice de lucru. Din cele trei maşini de plantat cartofi nu sunt folosite decât două pe motivul că nu există un tractor şi pentru cea de-a treia maşină. Acţiunea de plantare se desfăşoară cu încetineală pentru că nu a fost pregătită întreaga suprafaţă, faptul justificîndu-se prin lipsa unui discuitor, a unui marcator şi a încă două tractoare. Preşedintele cooperativei, Ion Weber, ne-a declarat că situaţia va fi rezolvată prin solicitarea acestor maşini Staţiunii de maşini şi tractoare din Hărman. Considerăm că o analiză judicioasă a situaţiei, din vreme, ar fi înlăturat şi în cazul acesta asemenea neajunsuri. Se cere mărirea grabnici a vitezei zilnice de lucru, în aşa fel incit folosindu-se la maximum condiţiile prielnice şi urmîndu-se exemplul cooperativelor agricole fruntaşe, toate unităţile agricole din raionul Sf. Gheorghe să termine cit mai urgent plantatul cartofilor. S. NICOLAE In sectorul legumicol al Staţiunii experimentale hortiviticole din Blaj se desfăşoară o activitate intensă. In fotografie, pe terenul plantat cu conopidă pentru sămînţă se execută irigarea prin aspersiune. Foto: GH. BANUŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) Cei care-şi termină stagiul de muncă şi îşi prelungesc activitatea în alte domenii, rămîn la fel de pasionaţi ca în anii tineri, muncind ca fiecare zi să le aducă noi satisfacţii. Ei sînt aceia despre care se spune că nu îmbătrînesc. Care este „secretul“ bătrînilor tineri ? O întîlnire cu cîţiva dintre ei ne prilejuieşte răspunsul. Mereu gîndind la ziua de mîine Cel cu care vorbin şi-a terminat stagiul de muncă în urmă cu cinci ani, îl pasionează canarii, locomotivele (cărora le-a dedicat cea mai mare parte a muncii, ca mecanic) şi mai presus de toate îl pasionează viaţa semenilor. Ioan Lupşan, membru de partid din 1945, deputat în circumscripţia a doua şi responsabilul sectorului I în problemele privind ocrotirea minorilor, are „program redus“ la biroul de tutelă al Sfatului popular orăşenesc Braşov, unde poate fi găsit zilnic, în primele patru ore ale dimineţii, pe care le consacră în întregime activităţii obşteşti. Incadrînd ochii tineri ridurile amintesc că setei de cunoaştere a acestui om i se adaugă o viaţă întreagă cu ani plini de experienţă pe care o pune cu perseverenţă în slujba tovarăşilor din jur. El crede fierbinte în oameni şi în idealurile lor, luptînd pentru înfăptuirea lor. Cîţi tineri nu-i vor purta adîncă recunoştinţă că în ceasurile de cumpănă au găsit în persoana acestui comunist un reazim care i-a readus pe linia de plutire ? ! Dintre toţi, poate cel care peste un an va fi mecanic de locomotivă Diesel, îşi va aduce cel mai bine aminte că ceea ce nu putuseră face părinţii pentru el cînd apucase pe căi greşite, a făcut acest om care luni de zile l-a ajutat să-şi revizuiască atitudinea şi de a se găsi azi în pragul realizării visului său de a struni caii putere ai modernelor locomotive. Completînd procesele verbale, dacă uneori şade pe ginduri, nu o face ca să-şi depene amintirile. Se gîndeşte la cazurile minorilor din ultima şedinţă a colectivului autorităţii tutelare, la soluţiile constructive care urmează să fie aplicate. — După mine, ne declară el, dacă te gîndești mereu la ziua de mîine și lupţi pentru a o aduce mai repede, n-ai vreme să observi cînd trec anii. Grijile altora, grijile noastre Tovarăşa Maria Stan a intrat în rîndurile partidului în același an cu tovarăşul Lupşan. Este deputată în acelaşi sfat popular. Cei vîrstnici îşi amintesc de strungăriţa care, scoasă din producţie cu săptămînile, în anii prefacerilor revoluţionare de după 23 August 1944, îşi lăsa cei patru copii acasă şi pleca să ajute la organizarea ţăranilor în satele brănene sau în cele de lingă întorsura Buzăului. Şi-o amintesc poate şi ca delegată la primul Congres al sindicatelor, de după eliberare. Copiii ei sunt azi mari. Fiecare are o familie. Tovarăşa Stan e pensionară de 7 ani. Comuniştii din organizaţia de bază a cartierului nr. 7 vor spune că este secretara lor ; cetăţenii din circumscripţia nr. 24 spun că le este deputată ; la procuratură este cunoscută ca delegată permanentă pentru problemele minorilor. Pentru nouă fraţi care nu mai au părinţi, ea este tutore. Cel mai mare din aceşti copii are 17 ani iar cel mai mic abia a împlinit 5. Tutorele ne arată un carnet C.E.C. pe care s-a adunat pînă acum suma de 15.675 lei. — Sunt banii copiilor. Acum mă străduiesc să le obţin un apartament în Braşov şi să-l mobilez. Să-şi aibă casa lor. La mijlocul lunii acesteia tovarăşa Maria Stan împlineşte 64 de ani. Şi-a închinat toată viaţa grijilor altora. Din această închinare izvorăsc toate satisfacţiile sale. Sprijin tinerelor mlădiţe Comunistul Mihai Theiss, de aceeaşi vîrstă cu tovarăşa Maria Stan, se declară mereu pe baricade împotriva trîntorilor : — Poate, ne spune el zîmbind, pentru că iubesc foarte mult albinele. Studiindu-le munca ceasuri şi zile nu pot să le refuzi alianţa împotriva trîntorilor. In societatea noastră se mai nasc uneori trîntori. Sînt fiii unor părinţi egoişti care se gîndesc numai la satisfacţiile lor. îmi amintesc că doi părinţi de acest fel, după ce şi-au construit o casă cu ajutorul statului, au închiriat cele două camere, ei culcîndu-se în bucătărie, cu fetiţa de 13 ani. Neavînd condiţii să înveţe, fetiţa a început să aibă note proaste, atitudini urîte, aşa că ne-am trezit la sfatul popular cu cererea tatălui de a fi trimisă intr-un institut de reeducare. M-am opus. Instituţiile de reeducare nu pot suplini familia. Am insistat luni de zile să plece un chiriaş. Acum fetiţa îşi face lecţiile în condiţii corespunzătoare; este în clasa a X-a. De câte ori mă vede îi rid ochii... Şi mie îmi ride inima. Este o viitoare albină a societăţii şi nu un trîntore. La această metamorfoză am contribuit şi eu, cu modestele mele puteri... Activ, neobosit într-o noapte, pe la mijlocul lui aprilie, cam in dreptul podului dinspre gară, o femeie a fost bruscată de un necunoscut pentru a o jefui, întîmplarea a făcut ca tov. Gheorghe Timar (de şase ani pensionar) să treacă pe acolo şi să audă ţipetele victimei. Intervenţia sa şi a cetăţenilor, pe care i-a chemat în ajutor, a dus la prinderea agresorului şi predarea lui organelor de miliţie. A fiind această ştire ne-am amintit de o persoană scundă cu lungi mustăţi albe, deasupra cărora joacă strălucitoarele lumini ale ochilor celui ce a intrat în cîmpul muncii la şapte ani (pe moşia unui grof). Activitatea sa în partid începe odată cu eliberarea patriei. Deşi azi pensionar, este la fel de activ ca în anii furtunoşi care au asigurat victoria puterii populare. Ca deputat al circumscripţiei nr. 113 a Sfatului popular orăşenesc Braşov şi membru în comisia permanentă de arhitectură şi sistematizare, azi militează pentru un oraş mai frumos al generaţiilor ce vin. Au fost îmbrăţişate cu căldură propunerile sale de a se amenaja noi promenade, , aleii moderne, instalarea mai multor statui în parcuri şi piaţete. EL. VOICULESCU OAMENI CARE NU IMBĂTRĂNESC a