Drum Nou, mai 1966 (Anul 23, nr. 6635-6659)

1966-05-05 / nr. 6637

Anul XXIII, nr. 6637 Joi, 5 mai 1966 4 pagini 25 bani CITIN­ÎM PAGINA k l-k PARTIDUL -CONDUCĂTORUL Încercat AL POPORULUI fi 1921 1066 ■a A . A. Produse textile peste plan Pini azi, colectivul de munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la uzina textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe şi-a depăşit simţitor angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Mai. S-au dat peste plan 17.000 kg. fire de bumbac, 25.000 m.p. ţesături şi alte pro­duse. La aceasta au contribuit măsurile de îmbunătăţire a orga­nizării producţiei şi noile maşini perfecţionate pentru uscat, întins şi egalizat ţesătura, acţionate prin comenzi electronice, maşinile de înnodat urzeli şi de canetat bătă­tura. Realizări ale muncitorilor pielari Desfăşurînd cu multă însufle­ţire întrecerea socialistă, colecti­vul fabricii de încălţăminte „8 Mai“ din Mediaş şi-a depăşit an­gajamentul luat în cinstea celei de-a 45-a aniversări a P.C.R., realizînd peste prin 220.000 lei economii la preţul de cost. Colectivul fabricii de pielărie şi încălţăminte „Timpuri Noi“ din Braşov a realizat, de asemenea, o economie de 339 m.p. piele feţe şi 553 kg. talpă crupon, o contribuţie importantă la obţine­rea acestor rezultate fiind dată de ştanţorii Nicolae Baba şi Iosif Welkens. Raportează construc­­torii făgărăşeni... Consfătuirea pe ţară a construc­torilor şi chemarea lansată cu a­­cest prilej au constituit un pu­ternic imbold în muncă pentru harnicii constructori de pe Şan­tierul construcţii-montaj din Fă­găraş. în cinstea zilei de 8 Mai ei au raportat partidului că şi-au rea­lizat sarcinile de plan pe primele patru luni ale anului, în propor­ţie de 111,2 la sută. Productivita­tea muncii a crescut şi ea, indi­cele de plan fiind realizat în pro­porţie de 115,8 la sută. Valoarea economiilor provenite din redu­cerea preţului de cost se ridică la 172.000 lei. La aceste succese au contribuit în mare măsură purtătorii insignei de fruntaşi în întrecerea socia­listă, comuniştii Gh. Bărdaş, şef de echipă la instalaţii, Mihai Krauss şi Mihai Meitzer, zidari, Gh. Coantă şi Ioan Klein, dul­gheri, Ioan Rusu, conducător auto, ing. Victor Firică și ing. Lazăr Luca, Ioan Székely, mais­tru. PARTIDULUI IN INTIMPINAREA ANIVERSARII Adunare festivă Ieri după-amiază la clubul „I. L. Caragiale“ din Mediaş a avut loc o adunare festivă con­sacrată zilei de 8 Mai. Cu această ocazie, tovarăşul Nicolae Gavri­­lescu, secretar al Comitetului re­gional Braşov al Partidului Co­munist Român, a vorbit despre „Aniversarea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Ro­mân“. în cuvîntul său, vorbitorul a evocat momente din trecutul glo­rios de luptă al partidului nostru, despre avîntul în muncă şi rezul­tatele remarcabile obţinute de po­porul nostru sub conducerea parti­dului în construirea socialismului. Remarcînd entuziasmul cu care oamenii muncii din regiunea noa­stră întîmpină cea de-a 45-a ani­versare a partidului, vorbitorul a scos în evidenţă bunele rezultate înregistrate în realizarea indicilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, în cinstea aniversării partidului de colecti­vele de muncă de la întreprinde­rea „Vitrometan“, uzina „Meca­nica“, uzina „Emailul Roşu“, fa­brica „8 Mai“, Grupul de şantiere nr. 1 şi altele, în partea a doua a programu­lui, formaţiile artistice ale uzinei „Automecanica“ au prezentat un reuşit program artistic. M. ISOPESCU, coresp. Uzina „Independenţa“-Sibiu. Pentru lucrările de înaltă calitate, executate în întîmpinarea aniversării partidu­lui, sudorul Ioan Mînzat se numără printre evidenţiaţii în întrecerea so­cialistă. Foto: GEL BANUTA ... şi cei din industria materia­lelor de construcţii Colectivul fabricii de ţiglă şi cărămizi „7 Noiembrie“ din Si­ghişoara raportează, de asemenea, obţinerea unor rezultate frumoase în cinstea zilei de 8 Mai. Planul de calitate pe întreprindere a fost depăşit cu 12 la sută la ţigle şi cu 10 la sută la cărămizi, procentul de rebuturi fiind şi el redus cu 1,5 la sută şi respectiv 2,4 la sută, în cele două unităţi ale fa­bricii. în întrecerea socialistă se evidenţiază colectivul unităţii I-a, condusă de maistrul Ioan Bărbat. „Te slăvim partid iubit" Scena Casei de cultură din Cisnădie a găzduit întrecerea artiştilor amatori de la Uzine­le textile Cisnădie şi fabrica „Firul Roşu“ Tălmaciu, în ca­drul unui spectacol intitulat „Te slăvim partid iubit“, la care şi-au dat concursul peste 280 de artişti amatori. Acest spectacol face parte din acţiu­nile organizate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a înfiin­ţării Partidului Comunist Ro­mân. In a doua parte a progra­mului s-au întrecut formaţiile cultural-artistice ale întreprin­derilor „11 Iunie“ şi „Mătasea Roşie“. ILIE ANDREI, tehnician Purtătorul unei solii milenare Au trecut nouăsprezece veacuri de cînd săbiile scurte ale dacilor fulgerau pe aceste pămînturi, încrustînd primele semne ale istoriei noastre. Năs­cut din luptă, poporul român i-a urcat luptînd treptele. A biruit, niciodată încovoiat, dușmani şi vitregii nenumăra­te atras de nepotolita sete a li­bertăţii şi fericirii. Necesitatea istorică, legile inexorabile ale progresului, s-au împlinit pe a­­ceste plaiuri după seculare seis­me sociale. Cu ochii aţintiţi spre lumina fascinantă a vii­torului, zeci de generaţii au contribuit la această împlinire. Poporul a transmis prin e­­roii săi, din generaţie în gene­raţie, prin lupte crîncene cu împilatorii din afara şi din in­teriorul ţarii solia progresului. Printre negurile Evului de mij­loc ea a fost pe rînd purtată de luptătorii de la Bobîlna şi crîncenii moldoveni ai lui Şte­fan cel Mare, de iobagii duşi în luptă de Gheorghe Doja, de oştenii lui Mihai Viteazul şi de moţii conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan. Revoluţio­narii paşoptişti au punctat în­ceputul vremurilor moderne pe meleagurile noastre iar e­­roicii luptători de la 1877 ne-au adus independenţa naţio­nală. Apariţia pe scena istoriei noastre a clasei muncitoare re­prezintă un moment esenţial în evoluţia acesteia. Clasa noas­tră muncitoare, vestitoarea şi înfăptuitoarea dispariţiei ulti­mei forme de exploatare a o­­mului de către om, a celei ca­pitaliste, se constituie ca ele­ment social reprezentativ pen­tru tendinţele progresiste ce au animat poporul român încă de la începuturile istoriei sale. înarmată cu concepţia mar­­xist-leninistă despre lume şi viaţă şi condusă de partidul său comunist, ea a urcat cu paşi gi­gantici treptele progresului. VOICU BUGARIU critic literar (Continuare în pag. a 3-a) Elevi sîrguincioşi (Foto : N. CÎRSTEA) 1 Acţiuni tinereşti In cinstea, celei de-a 45-a ani­versări a Partidului Comunist Ro­mân, tinerii din întreprinderea „Timpuri Noi“ Braşov, mobilizaţi de organizaţia U.T.C., au luat par­te la mai multe acţiuni patriotice. Ei au efectuat 1.000 ore de mun­că patriotică pentru amenajarea es­tetică a interiorului fabrica şi În­treţinerea rondurilor de flori, pre­cum şi la amenajări pe drumul spre Poiana Braşov, au colectat peste 8.600 kg. fier vechi. S-au eviden­ţiat în cadrul acestor acţiuni ti­nerii U.T.C.-işti Gh. Simionescu, Teodor Neagu, Béla Kelemen, Gh. Sima, primii doi primind şi insig­na­­ de fruntaş în gospodărirea o­­raşului. I. STANCIU, tehnician m­m 0 RECOLTA BOGATĂ \\ 1966 Oameni ai muncii de pe ogoare! Intensificaţi ritmul plantării cartofilor şi al însămînţării porumbului astfel ca aceste lucrări să se termine în următoarele cîteva zile ! Cercetaţi cu atenţie starea de vegetaţie a cul­turilor, începeţi la timp lucrările de întreţinere ! la Trustul Gostat Sibiu S-a terminat plantatul cartofilor şi semănatul porumbului Lucrătorii din unităţile Trustu­lui Gostat Sibiu se pregătesc să întîmpine cea de-a 45-a aniver­sare a partidului cu realizări cît mai frumoase în actuala campa­nie de primăvară. Ultimele veşti sosite de la conducerea trustului sunt deosebit de îmbucurătoare , ieri s-au terminat de însămînţat ultimele suprafeţe din cele 4.000 ha. planificate pentru porumbul boabe. Printre gospodăriile agri­cole de stat care au terminat de mai multe zile această lucrare se află cele din Moşna, Agnita, Razna, Valea Viilor, Tigmandru, Netuş, Ruja, Laslea şi Sighişoara. Datorită extinderii plantării car­tofilor cu mijloace mecanice, a unei temeinice organizări a mun­cii, tot ieri s-au plantat ultimele suprafeţe cu cartofi, din cele 2.200 ha, prevăzute pe întregul trust, la gospodăriile agricole de stat din Agnita, Nocrich, Ruja şi Şura Mică. Intr-un stadiu avansat se află , în cadrul trustului şi semănatul porumbului pentru masă verde. Pînă la data de 3 mai s-au semă­nat 1.422 ha. din totalul de 1.656 ha. planificate pentru acest an. Paralel cu lucrările de însăm­în­­ţări, în majoritatea unităţilor s-a trecut la întreţinerea culturilor, la Netuş, Bazna, Cisnădie, Si­­biu-Zootehnica, Şura Mică şi în alte părţi s-au prăşit pînă în pre­zent peste 50 ha. de rădăcinoase pentru nutreţ. De asemenea, se desfăşoară din plin recoltatul se­carei, borceagului și lucernei pen­tru masă verde. Lipsurile „mărunte" trag raionul în urmă în aceste zile, în raionul Sf. Gheor­ghe eforturile ţăranilor cooperatori sunt îndreptate spre terminarea plan­tatului cartofilor, una dintre cele mai importante lucrări ale actualei campanii agricole de primăvară. Cu toate că, faţă de celelalte raioane, această acţiune este rămasă în urmă, în ultima vreme se constată o creş­tere a vitezei medii zilnice de lucru. O serie de cooperative agricole, printre care cele din GHIDFALAU, BOD, HARMAN, SF. GHEOR­GHE, TELIU, TÂRLUNGENI, VA­LEA CRIŞULUI şi VÎRGHIŞ, au terminat de plantat întreaga supra­față de cartofi prevăzută în plan, în­ întreg raionul, pînă la data de 3 mai au fost plantate cu această cultură peste 5.400 ha. Avînd în vedere, însă, că timpul este înaintat, această cifră nu este satisfăcătoare, deoarece pînă la rea­lizarea planului au mai rămas de plantat cu cartofi peste 1.300 ha. Există un număr destul de mare de cooperative agricole rămase în urmă, ca de exemplu cele din AITA MARE, AITA SEACA, LISNAU, BELINI, ILIENI, FIALCHIU şi PREJMER. în multe dintre acestea, cu tot timpul nefavorabil existau posibilităţi ca plantatul cartofilor să fie aproape terminat. O cercetare a situaţiei pe teren este în măsură să scoată în evidenţă anumite deficienţe de organizare a muncii, care s-ar fi putut evita printr-o mai chibzuită dezbatere a planului de acţiune din timp. De exemplu, la cooperativa agricolă de producţie din Ilieni, care mai are de plantat cu cartofi o suprafaţă de 55 hectare, în ultimele doua zile viteza de plantare a scă­zut sub nivelul vitezei medii din săptămîna trecută, plantîndu-se zil­nic abia 15—20 de hectare. Inginerul agronom Grigore Fe­rencu ne-a spus că nici în urmă­toarele zile această viteză nu va fi depăşită, deşi cooperativa agricolă din Ilieni are două maşini de plantat cartofi. Cercetînd mai îndeaproape situaţia, am constatat că ritmul în­cetinit este cauzat de faptul că suprafaţa pe care urmează să fie plantaţi cartofii nu a fost pregătită din timp. In acest fel sunt antrenaţi în activitate un număr de 800 de oa­meni şi 72 de atelaje, fără ca rezul­tatul să fie cel dorit. O situaţie similară am întîlnit şi la cooperativa agricolă de producţie a.­. n.„.----------1. »d­urat la orele 15, o sută de oameni de la brigăzile din Lunca Calnicului nu mai aveau ce să lucreze, deşi coope­rativa mai are de plantat cu cartofi o suprafaţă de aproape încă 130 ha. De altfel, nici viteza medie zilnici de plantat nu este la nivelul posibi­lităţilor, aceasta ridicîndu-se la 50 hectare. Faptul se datorează unei insuficiente folosiri a mijloacelor me­canice de lucru. Din cele trei ma­şini de plantat cartofi nu sunt folo­site decât două pe motivul că nu există un tractor şi pentru cea de-a treia maşină. Acţiunea de plantare se desfăşoară cu încetineală pentru că nu a fost pregătită întreaga suprafaţă, faptul justificîndu-se prin lipsa unui discuitor, a unui marcator şi a încă două tractoare. Preşedin­tele cooperativei, Ion Weber, ne-a declarat că situaţia va fi rezolvată prin solicitarea acestor maşini Sta­ţiunii de maşini şi tractoare din Hărman. Considerăm că o analiză judicioasă a situaţiei, din vreme, ar fi înlăturat şi în cazul acesta aseme­nea neajunsuri. Se cere mărirea grabnici a vitezei zilnice de lucru, în aşa fel incit fo­­losindu-se la maximum condiţiile prielnice şi urmîndu-se exemplul cooperativelor agricole fruntaşe, toate unităţile agricole din raionul Sf. Gheorghe să termine cit mai urgent plantatul cartofilor. S. NICOLAE In sectorul legumicol al Staţiunii experimentale hortiviticole din Blaj se desfăşoară o activitate intensă. In fotografie, pe terenul plantat cu co­nopidă pentru sămînţă se execută irigarea prin aspersiune. Foto: GH. BANUŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) Cei care-şi termină stagiul de mun­că şi îşi prelungesc activitatea în al­te domenii, rămîn la fel de pasionaţi ca în anii tineri, muncind ca fiecare zi să le aducă noi satisfacţii. Ei sînt aceia despre care se spune că nu îm­­bătrînesc. Care este „secretul“ bătrî­­nilor tineri ? O întîlnire cu cîţiva dintre ei ne prilejuieşte răspunsul. Mereu gîndind la ziua de mîine Cel cu care vorbin şi-a terminat stagiul de muncă în urmă cu cinci ani, îl pasionează canarii, lo­comotivele (cărora le-a dedicat cea mai mare parte a muncii, ca meca­nic) şi mai presus de toate îl pasio­nează viaţa semenilor. Ioan Lupşan, membru de partid din 1945, deputat în circumscripţia a doua şi responsa­bilul sectorului I în problemele privind ocrotirea minorilor, are „program redus“ la biroul de tutelă al Sfatului popular orăşenesc Braşov, unde poate fi găsit zilnic, în primele patru ore ale dimineţii, pe care le consacră în întregime activităţii ob­şteşti. Incadrînd ochii tineri ridurile a­­mintesc că setei de cunoaştere a a­­cestui om i se adaugă o viaţă întrea­gă cu ani plini de experienţă pe care o pune cu perseverenţă în slujba to­varăşilor din jur. El­ crede fierbinte în oameni şi în idealurile lor, luptînd pentru înfăptuirea lor. Cîţi tineri nu-i vor purta adîncă recunoştinţă că în ceasurile de cumpănă au găsit în per­soana acestui comunist un reazim care i-a readus pe linia de plutire ? ! Dintre toţi, poate cel care peste un an va fi mecanic de locomotivă Die­sel, îşi va aduce cel mai bine aminte că ceea ce nu putuseră face părinţii pentru el cînd apucase pe căi greşite, a făcut acest om care luni de­ zile l-a ajutat să-şi revizuiască atitudinea şi de a se găsi azi în pragul reali­zării visului său de a struni caii pu­tere ai modernelor locomotive. Completînd procesele verbale, dacă uneori şade pe ginduri, nu o face ca să-şi depene amintirile. Se gîndeşte la cazurile minorilor din ultima şedinţă a colectivului autorităţii tutelare, la soluţiile constructive care urmează să fie aplicate. — După mine, ne declară el, dacă te gîndești mereu la ziua de mîine și lupţi pentru a o aduce mai repede, n-ai vreme să observi cînd trec anii. Grijile altora, grijile noastre Tovarăşa Maria Stan a intrat în rîndurile partidului în același an cu tovarăşul Lupşan. Este deputată în acelaşi sfat popular. Cei vîrstnici îşi amintesc de strungăriţa care, scoasă din producţie cu săptămînile, în anii prefacerilor revoluţionare de după 23 August 1944, îşi lăsa cei patru copii acasă şi pleca să ajute la organizarea ţăranilor în satele bră­­nene sau în cele de lingă întorsura Buzăului. Şi-o amintesc poate şi ca delegată la primul Congres al sindi­catelor, de după eliberare. Copiii ei sunt azi mari. Fiecare are o familie. Tovarăşa Stan e pensiona­ră de 7 ani. Comuniştii din organi­zaţia de bază a cartierului nr. 7 vor spune că este secretara lor ; cetăţenii din circumscripţia nr. 24 spun că le este deputată ; la procuratură este cu­noscută ca delegată permanentă­ pen­tru problemele minorilor. Pentru nouă fraţi care nu mai au părinţi, ea este tutore. Cel mai mare din aceşti copii are 17 ani iar cel mai mic abia a împlinit 5. Tutorele ne arată un carnet C.E.C. pe care s-a adunat pînă acum suma de 15.675 lei. — Sunt banii copiilor. Acum mă străduiesc să le obţin un apartament în Braşov şi să-l mobilez. Să-şi aibă casa lor. La mijlocul lunii acesteia tovarăşa Maria Stan împlineşte 64 de ani. Şi-a închinat toată viaţa grijilor altora. Din această închinare izvorăsc toate satisfacţiile sale. Sprijin tinerelor mlădiţe Comunistul Mihai Theiss, de ace­eaşi vîrstă cu tovarăşa Maria Stan, se declară mereu pe baricade împo­triva trîntorilor : — Poate, ne spune el zîmbind, pen­tru că iubesc foarte mult albinele. Studiindu-le munca ceasuri şi zile nu pot să le refuzi alianţa împotriva trîntorilor. In societatea noastră se mai nasc uneori trîntori. Sînt fiii unor părinţi egoişti care se gîndesc numai la satis­­facţiile lor. îmi amintesc că doi pă­rinţi de acest fel, după ce şi-au con­struit o casă cu ajutorul statului, au închiriat cele două camere, ei cul­­cîndu-se în bucătărie, cu fetiţa de 13 ani. Neavînd condiţii să înveţe, fe­tiţa a început să aibă note proaste, atitudini urîte, aşa că ne-am trezit la sfatul popular cu cererea tatălui de a fi trimisă intr-un institut de ree­ducare. M-am opus. Instituţiile de reeducare nu pot suplini familia. Am insistat luni de zile să plece un chi­riaş. Acum fetiţa îşi face lecţiile în condiţii corespunzătoare; este în cla­sa a X-a. De câte ori mă vede îi rid ochii... Şi mie îmi ride inima. Este o viitoare albină a societăţii şi nu un trîntore. La această metamor­foză am contribuit şi eu, cu modes­tele mele puteri... Activ, neobosit într-o noapte, pe la mijlocul lui aprilie, cam in dreptul podului din­spre gară, o femeie a fost bruscată de un necunoscut pentru a o jefui, întîmplarea a făcut ca tov. Gheor­ghe Timar (de şase ani pensionar) să treacă pe acolo şi să audă ţipetele victimei. Intervenţia sa şi a cetăţe­nilor, pe care i-a chemat în ajutor, a dus la prinderea agresorului şi pre­darea lui organelor de miliţie. A fiind această ştire ne-am amintit de o persoană scundă cu lungi mus­tăţi albe, deasupra cărora joacă stră­lucitoarele lumini ale ochilor celui ce a intrat în cîmpul muncii la şapte ani (pe moşia unui grof). Activitatea sa în partid începe o­­dată cu eliberarea patriei. Deşi azi pensionar, este la fel de activ ca în anii furtunoşi care au asigurat victo­ria puterii populare. Ca deputat al circumscripţiei nr. 113 a Sfatu­lui popular orăşenesc Braşov şi membru în comisia permanentă de arhitectură şi sistematizare, azi mili­tează pentru un oraş mai frumos al generaţiilor ce vin. Au fost îmbră­ţişate cu căldură­ propunerile sale de a se amenaja noi promenade, , alei­i mo­derne, instalarea mai multor statui în parcuri şi piaţete. EL. VOICULESCU OAMENI CARE NU IMBĂ­TRĂNESC a

Next