Drum Nou, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6919-6944)

1967-04-08 / nr. 6925

ANUL XXIV Nr 6925 Sîmbâtă 8 APRILIE 1967 4 pagini 25 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-TA I _ um nou ORKAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RC.R. Şl al SFATULUI POPUIAR REGIONAL Cum se materializează rolul de conducător şi îndrumător politic al organizaţiei de partid? Latură inseparabilă a muncii poli­­tico-organizatorice, controlul de partid îşi poate aduce, atunci cînd este bine orientat, o contribuţie deosebit de mare la înfăptuirea sar­cinilor economice pe care partidul şi statul nostru le pun în faţa oa­menilor muncii în cadrul vastului program de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste. Posedînd o bogată experienţă în acest domeniu, organizaţia de bază de la fabrica „Temelia“ din Braşov îşi exercită cu competenţi dreptul statutar de control asupra condu­cerii administrative, canalizează e­­forturile colectivului de muncă spre problemele majore, orientează şi chezăşuieşte eficienţa acestor efor­turi. Iată cîteva exemple. In lumina sarcinilor reieşite din hotărîrile conferinţei regionale şi a celei orăşeneşti de partid, organizaţia de bază a întocmit un plan de măsuri politice şi organizatorice, care vi­zează îndeosebi problemele nodale ale producţiei. Una din aceste mă­suri se referea la găsirea de noi re­zerve interne pentru sporirea capa­cităţii cuptoarelor de clincher, care nu-şi realizau indicii de productivi­tate şi la rentabilizarea secţiei de var „Răsăritul“. Cum s-a procedat ? In cazul cuptoarelor de clincher, s-a observat o scădere a producti­vităţii în urma introducerii în fa­bricaţie a unor noi sortimente de ciment — cele hidrotehnice — care necesitau o ardere la o greutate li­­trică mai mare şi un timp mai în­delungat, dar mai ales de la mon­tarea electrofiltrelor pentru capta­rea prafului, cu repercusiuni nega­tive asupra capacităţii ventilatoare­lor. Biroul organizaţiei de bază a acţionat operativ, dovedind şi de data aceasta ca în multe alte rîn­­duri, mult spirit de iniţiativă. Un colectiv din cele mai bune cadre de specialişti cu experienţă, comunişti şi din activul fără de partid, condus de ing. Nagy Alexandru, membru al biroului, a primit sarcina să studieze cu atenţie această problemă şi în­­tr-un timp relativ scurt să prezinte biroului cele mai bune soluţii de ie­şire din acest impas. Acestea au fost analizate într-o şedinţă lărgită a bi­roului, la care a fost invitată şi con­ducerea administrativă a fabricii. Se propunea modificarea, prin forţe proprii, a vechilor exhaustoare. Treaba nu era de loc uşoară şi de aceea n-au fost puţini cei care au zîmbit cu subînţeles sau şi-au expri­mat deschis neîncrederea în posibili­tatea realizării acestor propuneri. Organizaţia de partid a perseverat însă, a convins conducerea adminis­trativă să treacă la executarea pie­selor respective, fiindcă procurarea lor din import ar fi însemnat „pre­lungirea bolii“ cu ani de zile. Desfăşurarea unei largi munci po­litice de masă în jurul acestei pro­bleme a însufleţit colectivul pen­tru reuşita acţiunii. Modificările ex­­haustoarelor, proiectate şi executate în fabrică, au fost terminate înainte de începerea reparaţiilor planificate la cuptoarele de clincher, deci mon­tarea a avut loc fără o oprire spe­cială. Efectul : capacitatea de pro­ducţie la cuptorul nr. 1 a sporit cu 50 tone, iar la cuptorul nr. 2 cu peste 30 tone în 24 ore. Dar cu aceasta biroul or­ganizaţiei de bază n-a considerat socotelile în­cheiate. „Sacul rezervelor interne este fără fund “ ne relata ing. Gh. Sonu, membru activ al colectivului de studiu. Căutăm în conti­nuare noi soluţii, pentru creşterea şi mai mult a productivităţii cup­toarelor de clincher şi avem convin­gerea că le vom găsi“. Şi în problema rentabilizării sec­ţiei de var „Răsăritul“ se purtau de mult discuţii. Mereu se găseau însă scuze pentru justificarea neajunsu­rilor. S-au făcut numeroase propu­neri dar măsuri concrete s-au între­prins mai puţine. In fiecare lună însă, prin nerealizarea planului de către această secţie, se diminuau e­­conomiile la preţul de cost obţinute de celelalte sectoare ale fabricii. Or­ganizaţia de partid nu mai putea tolera o asemenea stare de fapt. In­dicaţiile partidului în problema ren­tabilizării fiecărui produs, fiecărei unităţi, erau clare. Rămînea să se acţioneze energic şi eficace. Ingine­rul Traian Sudrigeanu, membru al biroului organizaţiei de bază, s-a de­plasat la secţia respectivă unde timp de două luni de zile a studiat, îm­preună cu organizaţia de atelier, cauzele pierderilor stabilind măsuri concrete, politice şi organizatorice, pentru ca şi această secţie să trăiască A. NAIŢĂ (Continuare în pag. a 2-a) I')c curînd, Grupul de şantiere nr. 3, din cadrul T.R.C.L. Braşov, a înce­put montarea antenelor colective pentru televizoare. Pînă în prezent au fost montate 5 antene, la care sunt­­­cuplate 335 televizoare. Indicatoare cu folii reflectorizante Pentru a veni în sprijinul con­ducătorilor auto, specialiştii Di­recţiei regionale de druimuri şi poduri Braşov fac ultimele pre­gătiri în vederea plantării pe marginea magistralelor de asfalt, a indicatoarelor cu folii reflec­torizante. Aceste indicatoare se execută în atelierele direcţiei re­gionale. Primele indicatoare se vor monta încă din luna aprilie. In timpul nopţii, automobiliştii se vor putea orienta mult mai bine, evitînd în felul acesta ac­cidentele. STOP ALCOOLULUI ÎN CIRCULAŢIA PUBLICĂ Dacă în anul 1966 o cincime din accidente se datorau conducătorilor auto sub influenţa alcoolului, în primul trimestru al acestui an, unul din două accidente este provocat de aceştia. Ce s-a întîmplat ? A crescut numărul posesorilor de autoturisme, iar aceştia nu s-au a­­daptat noului regim de viaţa în care au intrat. Necesitatea creşterii răs­punderii faţă de viaţa celor care circulă pe drumurile publice, îi gă­seşte pe unii­­conducători auto com­plet nepregătiţi. Lor li se alătură conducătorii auto profesionişti, a căror conştiinţă lasă de dorit şi care scapă controlului şefilor de garaje. Şefii de garaje nu depun suficientă insistenţă în a face să înţeleagă pe conducătorii auto că la o îmbibaţie alcoolică de peste 1 la sută, apar o serie de modificări în organism ca­racterizate prin scăderea simţului critic, creşterea curajului neraţional, scăderea capacităţii vizuale, apariţia tulburărilor în coordonarea mişcă­rilor şi reflexelor, diminuarea capa­cităţii de apreciere a distanţelor, im­posibilitatea unei distingeri corecte a culorilor şi mai ales pe timp de noapte şi în condiţii atmosferice ne­favorabile (ceaţă, ploaie etc.). In funcţie de concentraţia de al­cool din sînge, riscurile accidente­lor de circulaţie cresc în progresie geometrică, astfel : la o concentra­ţie de 0,3 la sută există un singur risc de accident, iar la concentraţia de 2 la sută riscurile cresc la 54. Se constată că accidentele produse de conducători auto sub influenţa alcoolului sunt mai grave, victimele prezentând leziuni corporale de gra­vitate mărită, iar pierderile mate­riale sunt mult mai mari. Această gravitate mărită se datoreşte impo­sibilităţii organismului conducătoru­lui auto de a mai reacţiona cu promptitudine în faţa situaţiei nou create, de cele mai multe ori exe­cuted comenzi inverse, care con­duc la pagubele amintite. Cu 1,63 la sută îmbibaţie alcooli­că, G. Olteanu (întreprinderea co­munală Braşov) a rupt un stîlp de susţinere a firelor electrice pentru troleibuz ; cu 1,32 la sută îmbibaţie alcoolică, Mihai Coman (I.C.R. Me­diaş) a accidentat mortal un trecă­tor ; cu 1,62 la sută îmbibaţie alcoo­lica, Eugen Radna, din Mediaş, a accidentat foarte grav doi pietoni. Fără îndoială că toţi aceştia au fost trimişi în judecată primindu-şi pedepsele meritate. Dar toate aces­te accidente puteau fi evitate, iar respectivii conducători auto şi-ar fi putut continua activitatea în pro­ducţie. Ţinînd seama de creşterea acestui pericol în trim. I al anului curent, u­­nităţile deţinătoare de autovehicule sunt chemate să intensifice controlul asupra şoferilor atît la plecarea în cursă, pe traseu, cît şi la întoarce­rea în garaj. Cînd se constată încăl­carea legii, cei răspunzători sunt da­tori să semnaleze imediat organelor de miliţie. Greşit înţelese, bunăta­tea, prietenia, colegialitatea, care trec cu vederea peste aceste abateri, vor duce pe vinovat mai devreme sau mai tîrziu în situaţii ireparabile. Şeful de garaj de la Staţia utilaj transporturi Braşov a fost destituit tocmai datorită acestor abateri. Lucrătorii din alimentaţia publică, consumatorii, observînd şi sesizînd organele de miliţie atunci cînd con­ducătorii auto se aşază în faţa sticlei cu alcool, pot aduce o contribuţie importantă la prevenirea accidente­lor, la care uneori pot fi supuşi chiar d­. PETRE RUSU, maior D.M.R. Consumînd băuturi alcoolice şi circţdind cu defecţiuni tehnice, condu­cătorul auto Felecan Octavian l-a accidentat mortal. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „l’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, în­­tr-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind pro­bleme de interes comun pentru cele două partide, probleme ac­tuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei inter­naţionale. Ieri a fost deschis la Bra­şov noul magazin specia­lizat pe sortimente de în­călţăminte din textin­­plastin. Foto : GH. BĂNUŢĂ Primul bloc ridicat cu credite In Braşov s-a terminat construc­ţia primului bloc ridicat cu cre­dite acordate de stat pe termen lung. Azi, blocul îşi primeşte pro­prietarii. Construit în Piaţa Gării, noul bloc are 60 de apartamente, fie­care cu cite două-trei camere şi dependinţe, lucrate în faianţă şi placaj ceramic. Lucrătorii Trustu­lui regional de construcţii au fo­losit aici materiale de calitate su­perioară, cum ar fi : parchet de stejar, uşi furniruite etc. care dau noilor apartamente un aspect ele­gant. TOVARĂŞI DE LA ORGANELE AGRICOLE DIN FĂGĂRAŞ! Mai puţine motive şi mai multă treabă In raionul Făgăraş pînă la data de 6 apri­lie, graficul arăturilor indica o realizare de numai 10,6 la sută, iar al însămînţărilor 2,3 la sută. Avînd în vedere timpul înaintat, si­tuaţia este destul de­­ îngrijorătoare. Se vede treaba că pe la Făgăraş nu se cunoaşte că timpul este ireversibil şi că r­eînsămînţarea în timpul optim afectează negativ producţia. La unii activişti de la consiliul agricol şi uniu­nea raională a cooperativelor agricole în faţa acestei situaţii se observă o atitudine de resemnare, repetînd ca un leit-motiv atunci cînd sînt întrebaţi : „Ploile sînt de vină. Dacă n-ar fi plouat, eram departe“. Nu contestă nimeni că în această primăvară, condiţiile cli­matice au fost mai puţin favorabile. A aştepta însă ca numai soarele şi vîntul să zvînte apa băltindă, înseamnă pur şi simplu a întîrzia cu bună-ştiinţă însămînţările. Cu totul altă situaţie ar fi fost dacă consiliile de conducere ale cooperativelor, activiştii organelor agrico­le ar fi mobilizat un număr cît mai mare de cooperatori pentru săparea de şanţuri în ve­derea evacuării cît mai repede a excesului de apă. Intîrzierea arăturilor şi însămînţărilor se da­toreşte şi altor cauze. Ritmul împrăştierii în­grăşămintelor organice este foarte lent, iar în unele locuri, spre surprinderea noastră, tere­nul încă n-a fost eliberat nici acum de co­ceni. La unele cooperative agricole am întîl­­nit lipsuri serioase în organizarea muncii. Din această cauză multe braţe de muncă stau ne­folosite. De-a dreptul revoltătoare este situa­ţia de la cooperativa agricolă Beclean, unde în perioada 31 martie—5 aprilie nu s-a în­tocmit nici un plan operativ. Or, este ştiut că acesta trebuia întocmit în fiecare seară pentru a doua zi. La Ileni, s-au întocmit pla­nuri numai pentru zilele de 16, 20, 24, 30, 31 martie şi 6 aprilie (? !). Tovarăşul preşe­dinte al cooperativei ar putea să ne spu­nă ce s-a făcut în celelalte zile ? Une­le dintre planuri sunt întocmite super­ficial, nu se are în vedere cuprinderea tuturor cooperatorilor în diferite acti­vităţi pentru a doua zi. La Ileni, din planul de muncă întocmit pentru ziua de 6 aprilie rezulta că din 320 de cooperatori au fost cu­prinşi la diferite lucrări numai 176 (? !). Fără îndoială că rămînerea în urmă se datoreşte în bună parte şi felului defectuos de planificare a muncii. Ziua de 6 aprilie a fost o zi bună de lucru. Şi totuşi din cele 12 tractoare care deservesc cooperativa agricolă din Beclean, 10 au stat, iar două au transportat... pietriş pe şoseaua Beclean­u Luţa. Preşedintele, inginerul, teh­nicianul agronom al cooperativei, împreună cu brigadierul Ioan Ludu, erau ocupaţi cu treburi „urgente“, în loc să se preocupe de arături şi însămînţări, au găsit de cuviinţă că e mai bine să consacre această zi reparti­zării loturilor personale, treabă care trebuia făcută cu două-trei săptămâni în urmă. — De ce nu vă ocupaţi de arături şi însă­mînţări ? — l-am întrebat pe inginerul Viorel Garcea. — Am primit sarcina de la raion să mă o­­cup necondiţionat de repartizarea loturilor personale, lucru care îmi răpeşte cel puţin o săptămînă. — Şi în această săptămînă cine se ocupă de însămînţări î — ? ! Asemenea situaţii, cînd numeroase tractoa­re au stat, am întîlnit şi la Hîrseni, Ileni, Şinca Veche şi în multe alte localităţi. In drum spre Voila, privirile ni s-au oprit asupra unei tarlale acoperite cu coceni de po­rumb. Şi un orb trecînd pe acolo s-ar fi se­sizat de prezenţa acestor coceni. Numai tova­răşii de la consiliul agricol şi uniunea raională nu au observat. La Voila ne-am izbit şi de alte lipsuri. Laboratorul pentru controlul se­minţelor din Sibiu a respins ca necorespunză­toare întreaga cantitate de ovăz de sămînţă. I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 3-a) . Pe urmele materialelor publicate DOTILINISTIREI Falk­ Deficienţele existente în gospodă­rirea oraşului Braşov şi-au spus cu­­vîntul în cursul iernii grele care a trecut, dar mai ales o dată cu des­­primăvărarea. Ele s-au reflectat, în­deosebi, în starea proastă a principa­lelor artere de circulaţie, care au ieşit în primăvară deteriorate, pline de gropi. De aici s-au născut discu­ţii, despre oportunitatea combaterii poleiului prin tratarea cu sare, des­pre lipsa de operativitate la degaja­rea gurilor de canal, care a determi­nat inundarea şi desfundarea străzi­lor, considerate ca principale cauze ale stricăciunilor. De fapt, acestea sunt doar chestiuni de amănunt, care ţin de calificarea şi iniţiativa cadre­lor ce se ocupă cu problemele gos­podăreşti. Datoria comitetului exe­cutiv al sfatului popular orăşenesc era să vadă că în primul rind este vorba de felul cum se execută pa­vajele în Braşov, de măsurile necesa­re pentru a pune capăt unor metode de lucru defectuoase, prin care se irosesc banii pe lucrări superficiale, necesitînd apoi noi investiţii costi­sitoare, în fiecare an. La semnalările repetate ce i s-au făcut, comitetul executiv al oraşului s-a ferit să atace frontal problemele, s-a mulţumit să uzeze de justificări, să comunice angajamente generale, care nu exprimă altceva, decit do­rinţa de autoliniştire. I-am pus sfa­tului popular orăşenesc situaţia în faţă, cu toate aspectele ei neplăcute, întrebînd într-un articol publicat nu de mult : CINE VA PLĂTI TOA­TE ACESTE PAGUBE, DATORITE PERPETUĂRII LUCRULUI DE MINTUIALĂ? In răspunsul dat se o­­coleşte întrebarea, dar se afirmă că cele publicate au constituit pentru edilii oraşului „un prilej de analiză profundă“, accentul fiind pus­ în pri­mul rând pe „calitatea lucrărilor şi folosirea eficientă a fondurilor“. Ceea ce se face însă şi în momentul de faţă, pe strada Lungă, pe strada 13 Decembrie, unde lucrările se execu­tă în grabă şi ca atare nici vorbă nu poate fi despre calitate şi folosirea eficientă a sumelor de bani, este de­parte de a exprima concordanţa în­tre cele comunicate în scris şi prac­tică. „Calitatea drumurilor nu e tot­deauna corespunzătoare — ne comu­nică sfatul popular orăşenesc — dar lipsurile calitative nu caracterizează toate lucrările de străzi din oraşul Braşov“. Da, aşa şi este : pe Bulevar­dul Lenin —­ în porţiunea Partiza­nul—Piaţa Hidromecanica — pe stră­zile Plevnei, Karl Marx, Livada Poş­tei şi altele, unde s-au făcut lucrări cu adevărat tehnice, durabile, nici sarea şi nici apa n-au provocat stri­căciuni. Cu atît mai mult este cazul să întrebăm comitetul executiv : DACA-I SUNT CUNOSCUTE CAU­ZELE DEGRADĂRILOR REPETA­TE ALE PAVAJULUI, DE CE CON­TINUA SA ARUNCE BANII PE FEREASTRĂ, PENTRU CE NU IA MĂSURI, CA ELE SÄ NU SE MAI REPETE DE LA UN AN LA AL­TUL, ȘI SĂ SE EXECUTE LU­CRĂRI SOLIDE, DE LUNGA DU­RATA ? In acelaşi răspuns se arată că sfatul popular „va obliga pe execu­tanţi să respecte condiţiile de cali­tate prevăzute de normele în vigoa­re“. PE CE BAZA VA IMPUNE A­­CEASTA MĂSURĂ, cînd vedem e­­xecutanţii lucrînd fără o documenta­ţie, care le-ar fi cît se poate de ne­cesară ? Ne-ar putea explica tov. ing. Iuliu Daniil, vicepreşedinte al comitetului executiv, care răspunde de problemele gospodăriei ? E ade­vărat că secţia de gospodărie locală a oraşului întocmeşte în pripă nişte devize. Dar cînd vor fi gata şi cui vor folosi, asta rămîne de văzut. De fapt se lucrează intens doar pentru că e nevoie să se facă în cît mai scurt timp circulabile strada Lungă, strada 13 Decembrie, Calea Hărmanului, căi rutiere care au avut mult de su­ferit în iarna aceasta. Dar ele nu pot fi lucrările de calitate și de du­rată pe care le necesită arterele prin­cipale ale oraşului nostru. Şi atunci, de ce nu se spune clar : la anul va trebui să o luăm din nou de la capăt ? Modul acesta, de alunecare peste probleme, îl întîlnim reprodus în sti­lul de muncă al unor secţiuni, al unor întreprinderi comunale, fiind inspirat de însuşi stilul de muncă al comitetului executiv al sfatului popu­lar orăşenesc. El s-a reflectat şi în recenta sesiune a sfatului popular orăşenesc, unde trebuia să fie anali­zată activitatea comisiilor permanen­te pentru gospodărie comunală şi pentru sistematizare, într-un moment cînd aspectul general al oraşului, în­treţinerea străzilor, salubritatea, pun probleme atît de arzătoare, rapoar­tele prezentate au ocolit punc­tele ascuţite, n-au mers la subiect, mărginindu-se la generalităţi. In dez­baterile sesiunii s-a arătat că comi­siile permanente nu-şi trăiesc viaţa, planul lor de muncă este formal, pla­nurile de măsuri prezentate sunt doar teoretice, lipsite de elementul con­cret, practic. Ce are de spus, în le­gătură cu acestea, tov. Gh. Dumi­­trescu, preşedintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular orăşenesc, care se consultă cu comisiile perma­nente şi le îndrumează direct ? După una din criticile aduse prin ziar, pentru lipsa de iniţiativă şi răs­pundere întâlnită în diferite sectoare SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 2-a) II GDSFIDRIN­EI Grăsulii graşii

Next