Drum Nou, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7074-7099)

1967-10-14 / nr. 7085

wrumnou 0­RGAIt iL COmtTETOlUl REQIOOAL BflOSOU ti P.C1 $1 Al SFATUlUI POPULAR RESIOHAlI ANUL XXIV Nr. 7085 Sîmbătă, 14 octombrie 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate tari­le. uniTi­ ru Prevederi de mare însemnătate pentru progresul economic, social-politic şi cultural al ţârii Pe fondul puternicului ecou stîrnit de proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea con­ducerii şi planificării economiei naţionale, oamenii muncii din întreaga regiune au primit cu viu interes publicarea proiectului Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale , adoptat, de asemenea, de recenta plenară a Comitetului Central al partidului, întemeiate pe analiza intercon­diţionării factorilor naturali, eco­nomici, demografici, sociali şi tehnici, aceste două mari acţiuni — îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi sistematizarea lo­calităţilor rurale — reprezintă elemente componente ale politicii ge­nerale a Partidului Comunist Român, de ridicare continuă a întregii noastre societăţi pe trepte mereu mai înalte ale progresului şi civi­lizaţiei. Ele se încadrează in obiectivele trasate de Congresul al IX- lea al P.C.R., sunt legate organic de măsurile preconizate pentru per­fecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, îmbunătă­ţirea organizării administrativ-teritoriale va înlătura factorii de frî­­nare a iniţiativei locale, fenomenele de paralelism şi de suprapu­nere a unor verigi intermediare inutile, determinate de actualele for­me de organizare administrativ-teritorială, care nu mai corespund noii etape de dezvoltare a ţării, va crea cadrul necesar aplicării în condiţii optime a măsurilor preconizate pentru perfecţionarea condu­cerii economiei. Aceste considerente ne îndreptăţesc să afirmăm, cu deplin temei, că ţara noastră păşeşte într-o etapă de amplă şi profundă perfecţio­nare a întregii vieţi economice şi sociale, corespunzător stadiului ac­tual de dezvoltare a societăţii noastre şi perspectivelor luminoase ce i se deschid. Rod al studierii ample a realităţilor vieţii de stat şi administra­tive, în spiritul analizei critice, profund ştiinţifice şi creatoare, pro­prii stilului de muncă al conducerii partidului, ansamblul de măsuri privind îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi sistema­tizarea localităţilor rurale sintetizează concluziile întregii experienţe a activităţii sfaturilor populare, valorifică, potrivit noilor condiţii, vechi tradiţii din ţara noastră, ţine seama de tendinţele actuale pe plan mondial, de tot ce e modern şi înaintat în formele de organi­zare administrativ-teritorială a societăţii contemporane. în acelaşi timp, măsurile preconizate, consultarea specialiştilor, a cadrelor celor mai competente, a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, în cadrul unei ample dezbateri, constituie încă o elocventă ilus­trare a grijii partidului nostru pentru continua adîncire a democratis­mului socialist şi crearea condiţiilor în vederea antrenării tot mai largi a maselor la rezolvarea treburilor obşteşti. Fără îndoială, aceas­ta va contribui la un nou şi puternic avînt al tuturor forţelor sociale chemate sa asigure înfăptuirea politicii partidului de înflorire eco­nomică, social-politică şi culturală a patriei, de creştere a bunăstării poporului român. Perspective largi pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor Ca unul care lucrez de mulţi ani în administraţia de stat, apre­ciez în mod deosebit măsurile care se preconizează de partid, în vederea perfecţionării or­ganizării administrativ-teritoria­le a României, avînd în ve­dere faptul că complexitatea tot mai mare a vieţii economice, so­ciale şi culturale, volumul şi di­versitatea crescîndă a problemelor construcţiei socialiste, impun acest lucru. . Aşa cum se precizează în pro­iect, apropierea conducerii centra­le de unităţile administrativ-terito­riale de bază, eliminarea verigilor intermediare inutile, a paralelisme­lor în atribuţii şi competenţă, re­prezintă cerinţe primordiale ale perfecţionării organizării adminis­trativ teritoriale a ţării noastre în etapa actuală. Prin îmbunătăţirile propuse se creează posibilitatea rezolvării o­­perative şi competente a tuturor problemelor, dezvoltarea armo­nioasă din punct de vedere eco­nomic, social, cultural şi edilitar gospodăresc a oraşelor, participa­rea tot mai largă a maselor la activitatea de stat şi obştească, contribuind în acelaşi timp la ri­dicarea simţului de răspundere,­­ la dezvoltarea spiritului de exi­genţă a acelora cărora li se va încredinţa atribuţii de conducere a treburilor de stat şi, obşteşti, îmi exprim convingerea că tra­ducerea în fapt a perfecţionării organizării administrativ-teritoria­le a patriei va duce la dinamiza­rea factorilor ce­ determină dez­voltarea şi înflorirea tuturor sec­toarelor vieţii economice, social­­politice şi culturale a ţării noastre, la ridicarea pe o treaptă superioa­ră a nivelului de trai al poporului român. C-TIN BUZDUGHINA, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al oraşului regional Sibiu I? Un vast orizont perfecţionării întregii vieţi economice şi sociale Preocupările mele profesionale au primit un puter­nic impuls, odată cu publicarea Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi pla­nificării economiei naţionale şi a Principiilor de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-teritoriale şi sistematizării localităţilor rurale. Cu entuziasm, cu încredere, vedem ţara noastră mergînd cu paşi mari înainte, într-o etapă de amplă şi profundă perfecţionare­­a întregii vieţi economice şi sociale, îmbunătăţirea organizării administrativ-teri­toriale urmăreşte să creeze cadrul în care vor fi aplicate, în condiţii optime, măsurile destinate să acce­lereze progresul economic, baza ridicării pe trepte noi­ a întregii noastre societăţi.­­ Inspirate de realităţile noi ale patriei, de politica partidului, în­­regiunea Braşov au existat şi pînă acum preocupări legate de sistematizarea satelor. Ele s-au concretizat în lucrări de sistematizare a teritoriului, care au cuprins anumite raioane cu specific agrar, în care predominau localităţile cu funcţii agricole. Prin D.S.A.P.C. s-au efectuat şi schiţe pentru comune considerate ca avînd posibilităţi mari de dezvoltare, chiar în sensul documentelor de azi ale partidului - e vorba de comunele Nocrich, Hatman şi altele. Se verifică odată mai mult, faptul că Partidul Co­munist Român îşi întemeiază politica de edificare a României socialiste pe studierea aprofundată a cerinţelor vieţii, a realităţilor concrete ale României, a legilor obiective ale dezvoltării sociale, pe valorifi­carea largă a experienţei şi înţelepciunii maselor. Arhitect ADRIAN TOMESCU, secretar tehnic al C.T.S. al Sfa­tului popular al regiunii Braşov Act de importanţă istorică pentru structura organelor de stat Principiile de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale, adoptate de re­centa plenară a C.C. al P.C.R., constituie pentru viaţa structurală a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, un pas hotărît înainte pe­­ linia dinamizării factorilor care determină dezvol­tarea economică, social-politică şi culturală a Ro­mâniei în procesul desăvîrşirii construcţiei socia­lismului. Evident, faţă de cerinţele noi, actuala structură organizatorică a administraţiei de stat este depăşită. Un număr mare de salariaţi sunt imobilizaţi în verigi intermediare, blocînd însemnate fonduri băneşti, care dublează o muncă odată realizată. Măsurile preconizate, în­­ legătură cu principiile de bază pentru îmbunătăţirea organizării adminis­trativ-teritoriale, deschid noi perspective în desfă­şurarea activităţii organelor de stat, din care vor cîştiga în primul rînd cetăţenii, prin deservirea mai operativă a intereselor lor, precum şi legalitatea socialistă, care va fi mai concludent aplicată şi res­pectată. Unităţile teritoriale, în noua formă organi­zată, vor determina o îmbunătăţire structurală pe linie economică, gospodărească şi social-culturală. Prin întregul ansamblu de măsuri preconizate, proiectul este o expresie a grijii partidului pentru perfecţionarea continuă a formelor şi metodelor de muncă, în toate sectoarele de activitate. DUMITRU MOŞORA, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului regio­nal Braşov Drumurile ţării la Predeal I 3IBUCTECA CEOTWtf | Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare In zilele de 12 şi 13 octombrie a.c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Mau­rer, Alexandru Drăghici, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Pa­­tilineţ, împreună cu ministrul for­ţelor armate, general colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi apli­caţii tactice cu trageri de luptă, exe­cutate de trupe ale diferitelor ge­nuri de arme. Au participat, de asemenea, tova­răşii Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Ion Marines­cu, ministrul industriei metalurgice Ion Stănescu, preşedintele Consiliu­lui Securităţii statului, adjuncţii mi­nistrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forţelor noastre armate, precum şi realiză­rile activităţii de cercetare şi de inovaţii depuse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu a felicitat pe participanţi, re­­levînd calităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măies­tria şi iscusinţa trupelor în îndepli­nirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi- a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măies­triei lor militare. Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi de stat li s-a făcut o pri­mire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. Comitetul executiv al Sfa­tului popular al regiunii Bra­şov aduce la cunoştinţa tova­răşilor deputaţi regionali că în conformitate cu prevederile art. 9, 11 şi 12 din Legea nr. 6/1957 de organizare şi func­ţionare a sfaturilor populare, sunt convocaţi în cea de-a XIII-a sesiune ordinară a Sfa­tului popular al regiunii Bra­şov, care va avea loc în ziua de 22 octombrie 1967, orele 9, la sediul Sfatului popular al regiunii Braşov. Prezentarea tovarăşilor de­putaţi la sediul Sfatului popu­lar regional se va face în du­­pa-amiaza zilei de 21 octom­brie 1967, orele 17, cînd vor avea loc şedinţele comisiilor permanente. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BRAŞOV IN PLINA CAMPANIE UTILAJE AGRICOLE ÎNCREMENITE Despre noul S.M.T. de la Ucea de Jos, în general se pot spune lu­cruri bune. Atît planul din cam­pania agricolă de primăvară cit şi cel din campania de vară au fost nu numai realizate, ci şi depăşite. Şi în actuala campanie, S.M.T. Ucea, cu cele 21 brigăzi de trac­toare ale sale, care deservesc 19 cooperative agricole de producţie, dintre care 13 în raionul Făgăraş şi 6 în raionul Sibiu, a obţinut unele rezultate bune. Totuşi, într-o serie de coo­perative agricole, maşinile şi tractoarele S.M.T. Ucea nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate. „Avem 205 tractoare din care 15 noi, primite în ulti­mele zile , ne-a informat ing. Mi­hai Mines, directorul staţiunii. De asemenea, mai avem în dotare 69 semănători, 79 maşini de scos car­tofi şi alte numeroase maşini a­­gricole. De la bun început tre­buie să spun că nu suntem­ de loc mulţumiţi de felul cum sunt uti­lizate în actuala campanie aceste mijloace mecanice. Au fost zile cînd 10—20 de semănători au stat neutilizate”. Dar să vedem care este situaţia în teren. La Lisa, deşi cooperativa se gă­seşte în urmă cu semănatul, toate cele 11 tractoare au fost reparti­zate să execute arături adinei de toamnă, lucrare care de fapt se face după ce se termină însămînţările şi recoltatul culturilor tîrzii. A fost nevoie de această intervenţie pen­tru că terenul unde urmează a se însăminţa grîu n-a fost eliberat de cartofi şi, bineînţeles, mecanizato­rilor nu le-a convenit să piardă zi­le în şir aşteptîi­d. La Cîrţa, pe una din tarlale, recoltatul carto­filor s-a terminat de mai bine de o săptămină. Dar nici aici pînă în prezent vrejii n-au fost înlăturaţi de pe cîmp, aşa că tractoarele nu pot intra la arăt. Acesta nu este unicul caz. Lucruri asemănătoare se petrec la Arpaşul de Jos, Viştea de Sus şi în alte unităţi. Un alt aspect negativ constă în faptul că în unele unităţi, unde e­­xistă teren pregătit, maşinile de se­mănat sunt incomplet utilizate, în­­tr-una din zilele trecute, mecani­zatorii care deservesc cooperativa I. BRAGHES (Continuare în pag. a 2-a) Fiecare şantier cu planul anual îndeplinit integral Conducerea I.C.I.M. Braşov ştie ce se întîmplă pe şantierul de la Uzina 2? T . în 9 luni, planul de investiţii la capitolul construcţii montaj­e al şantierului I.C.I.M. Braşov, de la Uzina 2, a fost realizat doar în proporţie de 66 la sută (pînă la această dată — aşa cum prevăd in­dicaţiile — trebuia îndeplinit cel puţin 75 la sută din planul anual). Faţă de graficul de şantier, con­structorul — şef de lot Alex. Că­pitani — a rămas în restanţă cu anexa socială de la hala carburatorului; finisaj exterior la hala energetic şef, depozit de span, reţele şi drumuri exterioare etc. De fapt, din cele 7 obiective pe care le execută, numai la unul — magazia R.M. — ritmul de lucru este corespunzător. Aşadar, un tablou pe care con­structorul a aruncat multe pete, ceea ce are, desigur, implicaţii asupra în­deplinirii planului de investiţii al u­zinei. (In legătură cu acest plan se cuvine totuşi menţionată preocuparea beneficiarului care şi-a depăşit sar­cinile la contractarea utilajelor şi astfel, pe global, nivelul de realizare a investiţiilor pe trei trimestre este de 76 la sută). Şantierul deci în loc să urce continuu cota realizărilor, dimpotrivă, o trage în jos. Cum se explică starea de lucruri descrisă ? Constructorul — respectiv şeful de lot — justifică rămînerile în urmă prin lipsa de muncitori şi a unor materiale. Am cerut părerea şi conducătorului acestui punct de lu­cru, maistrul Nicolae Trîmbiţaş, pre­cum şi diriginţilor de şantier, T. Chiricociu şi T. Păuna. In general, toţi aceşti factori au subscris la justificarea că : „şantierul n-are forţă de muncă şi materialele necesare !“ Ca să elucidăm cititorii cit de „o­­biective“ sunt aceste scuze, vom face mai întîi o investigaţie asupra mo­dului cum sunt folosiţi cei 100 de muncitori pe care îi are şantierul, ce a­­port aduce fiecare la îndeplinirea sar­cinilor de plan. Am ales la întâm­plare din registrele de pontaj „fo­tografiile“ a trei săptămîni de mun­că, una din iulie, alta din august şi ultima din septembrie ale zidarilor Vasile Boga, Mihai Ferenţ şi ale mun­citorilor Ion Tăut, Ilie Ungureanu şi Ştefan Chiţescu. Sintetic, cele trei fotografii oglindesc un astfel de mod de folosire a timpului calendaristic, în ziua de luni ei au lucrat, spre exemplu, 5 ore ; marţi 8 sau 9 ore, miercuri 10 ore, joi — 9 ore ; vineri — 9 sau 10 ore ; sîmbătă — 8 ore (a se reţine însă că potrivit regula­mentelor şantierului, a retribuţiei — în ultimă instanţă — pe care o pri­mesc, trebuiau să lucreze invariabil 10 ore). Mai notăm şi faptul că sîmbătă 30 septembrie, din cei 10 e­­lectricieni care trebuiau să fie pre­zenţi în şantier, n-am găsit la punctele de lucru, în jurul orelor 12,00 nici unul, iar din cele discutate cu beneficiarul a rezultat că pentru aceştia programul de lucru este par­că... facultativ. Aducem în discuţie şi elementul de fond al problemei. Pe şantierul de la Uzina 2, cea mai înaltă productivitate lunară rea­lizată pe muncitor se ridică la 7000 lei, în timp ce pe celelalte şantiere ale I.C.I.M. aceasta înregistrează ci­fre între 9000 şi 15.000 lei. Datele de m­ai sus ilustrează că șe­ful de lot și-a făcut o „armă“ de L. CIUT­ACU (Continuare în pag. a 2-a) în cazul cărţilor e foarte simplu. Toate e­­rorile corectorilor şi tipografilor se string frumos pe o foiţă sub titlul salvator „Erată“ şi se lipesc la sfîrşit. Iar cititorul îşi ia sin­gur „corectura“ şi o plasează acolo unde trebuie (mai precis, un­de n-ar trebui.. .). Parcurgînd rîndurile de pînă aici, Grau Jo­­hanna, David Maria, Larisa Porumbăceanu şi alte cîteva angajate ale uzinei „Drapelul roşu“ din Sibiu, vor rotunji un „Of !“, deosebit de toate cele anterioare. — Tu, dragă, zice prima, stofa pe care o ţesem noi nu este mai puţin importantă decit o carte. — Chiar, tu ! O car­te ale cărei fire alune­că pe sub ochii noștri..., intervine a doua texti­­listă. — Vorba vine ! Par­că noi stăm­ tot tim­pul cu ochii pe ea, s-o păzim?! Cînd am mai tăifăsui ? — Că d-aia zic și eu... în timp ce... mă-n­­țelegi, mai sar fire, mai se rup, apar defecte la stofă.... Ca greșelile de ortografie într-o carte. Eu am o propunere. Poate ne-o include în planul de raţionalizări. Dar, deocamdată, nu sufli un cuvânt! — Mormânt! — Cerem şi noi „E­­rată". De ce să n-avem şi noi „Erata“ noas­tră ? — Prea bine. Adică, stai... Cum vezi tu pro­blema, concret ? Nu cumva vrei să­ spui să stringem toate „erorile“ noastre (bucăţile de stofă defecte — n.n.) şi să le prezentăm în chip de „Erată“ condu­cerii ? ! — Vai, dragă, vrei să fie mai mare „Era­ta“ ca... „Metoda“ noastră să se aplice numai cînd­ ne prind cu mîţa-n sac . — Crezi că vom găsi destulă înţelegere la şefi . Ştii c-am mai în­cercat, nu demult, să ne impunem „propune­rea“— iţi aminteşti, atunci cu dosirea bucă­ţilor de stofă defecte din cauza noastră — şi ne-am ales, amândouă,­­ cu retrogradarea pe trei luni, deci aproape tot trimestrul patru. Dacă­­te mai întîmplă . . . un­de ajungem ? — Asta aşa-i. N-am fost înţelese. Dar ceva trebuie făcut, trebuie găsită o armă de con­traatac. — Să fim atente la...­­itenţia şefului de echi­pă şi a celui de secţie. — Adică, să fim a­­tente cînd ei nu sunt atenţi că noi nu suntem­ atente la războiul de RSB ţesut. Şi atunci, înfiri­păm „Erata“ — tăiem bucăţile de stofă defec­te şi le dosim. Deci, o „Erată“... de uz intern. — Nu ţi se pare prea complicat, să fim de atîtea ori atente, cînd am putea fi o singură dată ?' . — Adică ? — Să fim atente nu­­­mai la războiul de ţe­sut. — Formidabil, ce descoperire! Colosal, nu, tu ? La mintea... găinii. Din biroul ei de mer­ceolog, Larisa Porum­băceanu, după ce onoră în grabă comenzile ce le avea, veni să adau­ge şi ea un aliniat la „Erata neglijenţelor“. „Aliniatul“ avea forma unei adrese, retur a I.C.R.T.I. Constanţa. „Vă înapoiem cele 800 bucăţi fulare pentru copii. Aşteptăm altele în culorile solicitate de noi; ştim precis că a­­veţi. Şi fiţi mai atenţi, tovarăşi­­“ Larisa Porumbăceanu flutură coala cu adre­sa, ca pe un evantai, zîmbind satisfăcută. — Am auzit, dragă, de propunerea voastră cu „Erata“... A f­ăcut ocolul secţiilor. La mi­ne „propunerile mari“ au avut întotdeauna e­­cou. Subscriu întru to­tul şi la aceasta. Pen­tru început, vă ofer... , şi le întinse celor două colege (într ale negli­jenţei) adresa I.C.R.T.I. Constanţa. A făcut ochii mari, a mirare, cînd a auzit că propunerea s-a res­pins. Gîndul că va plăti transportul o lăsă cu gura căscată. Peste mi­cul colectiv de „inova­toare“ s-a lăsat o li­nişte sepulcrală, ca la moartea cuiva la care ai ţinut extrem de mult. După ce s-au re­cules cîteva minute, regretînd că nu mai pot „reculege“ şi gre­şelile săvîrşite, aşa cum reculeg tipografii rin­­durile cu corecturi, i-au făcut propunerii lor, născută moartă, mor­­mînt de tăcere, stropit cu lacrimi. Iar subsemnatul, pro­fund îndurerat de moartea unei asemenea propuneri, pentru înre­gistrarea căreia m-am deplasat pînă la locul cu pricina, am încer­cat, cum m-am price­put, să îndrept ce se mai poate îndrepta. Şi am scris acest foileton cu intenţia de a servi de „Erată“ tuturor ne­glijenţilor. I. AL. BARBU MICROFOILETON ERATA NEGLIJEN­­IELOR V

Next