Drum Nou, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7074-7099)
1967-10-14 / nr. 7085
wrumnou 0RGAIt iL COmtTETOlUl REQIOOAL BflOSOU ti P.C1 $1 Al SFATUlUI POPULAR RESIOHAlI ANUL XXIV Nr. 7085 Sîmbătă, 14 octombrie 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate tarile. uniTi ru Prevederi de mare însemnătate pentru progresul economic, social-politic şi cultural al ţârii Pe fondul puternicului ecou stîrnit de proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, oamenii muncii din întreaga regiune au primit cu viu interes publicarea proiectului Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale , adoptat, de asemenea, de recenta plenară a Comitetului Central al partidului, întemeiate pe analiza intercondiţionării factorilor naturali, economici, demografici, sociali şi tehnici, aceste două mari acţiuni — îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi sistematizarea localităţilor rurale — reprezintă elemente componente ale politicii generale a Partidului Comunist Român, de ridicare continuă a întregii noastre societăţi pe trepte mereu mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Ele se încadrează in obiectivele trasate de Congresul al IX- lea al P.C.R., sunt legate organic de măsurile preconizate pentru perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale va înlătura factorii de frînare a iniţiativei locale, fenomenele de paralelism şi de suprapunere a unor verigi intermediare inutile, determinate de actualele forme de organizare administrativ-teritorială, care nu mai corespund noii etape de dezvoltare a ţării, va crea cadrul necesar aplicării în condiţii optime a măsurilor preconizate pentru perfecţionarea conducerii economiei. Aceste considerente ne îndreptăţesc să afirmăm, cu deplin temei, că ţara noastră păşeşte într-o etapă de amplă şi profundă perfecţionare a întregii vieţi economice şi sociale, corespunzător stadiului actual de dezvoltare a societăţii noastre şi perspectivelor luminoase ce i se deschid. Rod al studierii ample a realităţilor vieţii de stat şi administrative, în spiritul analizei critice, profund ştiinţifice şi creatoare, proprii stilului de muncă al conducerii partidului, ansamblul de măsuri privind îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi sistematizarea localităţilor rurale sintetizează concluziile întregii experienţe a activităţii sfaturilor populare, valorifică, potrivit noilor condiţii, vechi tradiţii din ţara noastră, ţine seama de tendinţele actuale pe plan mondial, de tot ce e modern şi înaintat în formele de organizare administrativ-teritorială a societăţii contemporane. în acelaşi timp, măsurile preconizate, consultarea specialiştilor, a cadrelor celor mai competente, a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, în cadrul unei ample dezbateri, constituie încă o elocventă ilustrare a grijii partidului nostru pentru continua adîncire a democratismului socialist şi crearea condiţiilor în vederea antrenării tot mai largi a maselor la rezolvarea treburilor obşteşti. Fără îndoială, aceasta va contribui la un nou şi puternic avînt al tuturor forţelor sociale chemate sa asigure înfăptuirea politicii partidului de înflorire economică, social-politică şi culturală a patriei, de creştere a bunăstării poporului român. Perspective largi pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor Ca unul care lucrez de mulţi ani în administraţia de stat, apreciez în mod deosebit măsurile care se preconizează de partid, în vederea perfecţionării organizării administrativ-teritoriale a României, avînd în vedere faptul că complexitatea tot mai mare a vieţii economice, sociale şi culturale, volumul şi diversitatea crescîndă a problemelor construcţiei socialiste, impun acest lucru. . Aşa cum se precizează în proiect, apropierea conducerii centrale de unităţile administrativ-teritoriale de bază, eliminarea verigilor intermediare inutile, a paralelismelor în atribuţii şi competenţă, reprezintă cerinţe primordiale ale perfecţionării organizării administrativ teritoriale a ţării noastre în etapa actuală. Prin îmbunătăţirile propuse se creează posibilitatea rezolvării operative şi competente a tuturor problemelor, dezvoltarea armonioasă din punct de vedere economic, social, cultural şi edilitar gospodăresc a oraşelor, participarea tot mai largă a maselor la activitatea de stat şi obştească, contribuind în acelaşi timp la ridicarea simţului de răspundere, la dezvoltarea spiritului de exigenţă a acelora cărora li se va încredinţa atribuţii de conducere a treburilor de stat şi, obşteşti, îmi exprim convingerea că traducerea în fapt a perfecţionării organizării administrativ-teritoriale a patriei va duce la dinamizarea factorilor ce determină dezvoltarea şi înflorirea tuturor sectoarelor vieţii economice, socialpolitice şi culturale a ţării noastre, la ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului de trai al poporului român. C-TIN BUZDUGHINA, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului regional Sibiu I? Un vast orizont perfecţionării întregii vieţi economice şi sociale Preocupările mele profesionale au primit un puternic impuls, odată cu publicarea Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale şi a Principiilor de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-teritoriale şi sistematizării localităţilor rurale. Cu entuziasm, cu încredere, vedem ţara noastră mergînd cu paşi mari înainte, într-o etapă de amplă şi profundă perfecţionarea întregii vieţi economice şi sociale, îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale urmăreşte să creeze cadrul în care vor fi aplicate, în condiţii optime, măsurile destinate să accelereze progresul economic, baza ridicării pe trepte noi a întregii noastre societăţi. Inspirate de realităţile noi ale patriei, de politica partidului, înregiunea Braşov au existat şi pînă acum preocupări legate de sistematizarea satelor. Ele s-au concretizat în lucrări de sistematizare a teritoriului, care au cuprins anumite raioane cu specific agrar, în care predominau localităţile cu funcţii agricole. Prin D.S.A.P.C. s-au efectuat şi schiţe pentru comune considerate ca avînd posibilităţi mari de dezvoltare, chiar în sensul documentelor de azi ale partidului - e vorba de comunele Nocrich, Hatman şi altele. Se verifică odată mai mult, faptul că Partidul Comunist Român îşi întemeiază politica de edificare a României socialiste pe studierea aprofundată a cerinţelor vieţii, a realităţilor concrete ale României, a legilor obiective ale dezvoltării sociale, pe valorificarea largă a experienţei şi înţelepciunii maselor. Arhitect ADRIAN TOMESCU, secretar tehnic al C.T.S. al Sfatului popular al regiunii Braşov Act de importanţă istorică pentru structura organelor de stat Principiile de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale, adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., constituie pentru viaţa structurală a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, un pas hotărît înainte pe linia dinamizării factorilor care determină dezvoltarea economică, social-politică şi culturală a României în procesul desăvîrşirii construcţiei socialismului. Evident, faţă de cerinţele noi, actuala structură organizatorică a administraţiei de stat este depăşită. Un număr mare de salariaţi sunt imobilizaţi în verigi intermediare, blocînd însemnate fonduri băneşti, care dublează o muncă odată realizată. Măsurile preconizate, în legătură cu principiile de bază pentru îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale, deschid noi perspective în desfăşurarea activităţii organelor de stat, din care vor cîştiga în primul rînd cetăţenii, prin deservirea mai operativă a intereselor lor, precum şi legalitatea socialistă, care va fi mai concludent aplicată şi respectată. Unităţile teritoriale, în noua formă organizată, vor determina o îmbunătăţire structurală pe linie economică, gospodărească şi social-culturală. Prin întregul ansamblu de măsuri preconizate, proiectul este o expresie a grijii partidului pentru perfecţionarea continuă a formelor şi metodelor de muncă, în toate sectoarele de activitate. DUMITRU MOŞORA, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului regional Braşov Drumurile ţării la Predeal I 3IBUCTECA CEOTWtf | Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare In zilele de 12 şi 13 octombrie a.c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii depuse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe participanţi, relevînd calităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplinirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi- a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Braşov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi regionali că în conformitate cu prevederile art. 9, 11 şi 12 din Legea nr. 6/1957 de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, sunt convocaţi în cea de-a XIII-a sesiune ordinară a Sfatului popular al regiunii Braşov, care va avea loc în ziua de 22 octombrie 1967, orele 9, la sediul Sfatului popular al regiunii Braşov. Prezentarea tovarăşilor deputaţi la sediul Sfatului popular regional se va face în dupa-amiaza zilei de 21 octombrie 1967, orele 17, cînd vor avea loc şedinţele comisiilor permanente. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BRAŞOV IN PLINA CAMPANIE UTILAJE AGRICOLE ÎNCREMENITE Despre noul S.M.T. de la Ucea de Jos, în general se pot spune lucruri bune. Atît planul din campania agricolă de primăvară cit şi cel din campania de vară au fost nu numai realizate, ci şi depăşite. Şi în actuala campanie, S.M.T. Ucea, cu cele 21 brigăzi de tractoare ale sale, care deservesc 19 cooperative agricole de producţie, dintre care 13 în raionul Făgăraş şi 6 în raionul Sibiu, a obţinut unele rezultate bune. Totuşi, într-o serie de cooperative agricole, maşinile şi tractoarele S.M.T. Ucea nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate. „Avem 205 tractoare din care 15 noi, primite în ultimele zile , ne-a informat ing. Mihai Mines, directorul staţiunii. De asemenea, mai avem în dotare 69 semănători, 79 maşini de scos cartofi şi alte numeroase maşini agricole. De la bun început trebuie să spun că nu suntem de loc mulţumiţi de felul cum sunt utilizate în actuala campanie aceste mijloace mecanice. Au fost zile cînd 10—20 de semănători au stat neutilizate”. Dar să vedem care este situaţia în teren. La Lisa, deşi cooperativa se găseşte în urmă cu semănatul, toate cele 11 tractoare au fost repartizate să execute arături adinei de toamnă, lucrare care de fapt se face după ce se termină însămînţările şi recoltatul culturilor tîrzii. A fost nevoie de această intervenţie pentru că terenul unde urmează a se însăminţa grîu n-a fost eliberat de cartofi şi, bineînţeles, mecanizatorilor nu le-a convenit să piardă zile în şir aşteptîid. La Cîrţa, pe una din tarlale, recoltatul cartofilor s-a terminat de mai bine de o săptămină. Dar nici aici pînă în prezent vrejii n-au fost înlăturaţi de pe cîmp, aşa că tractoarele nu pot intra la arăt. Acesta nu este unicul caz. Lucruri asemănătoare se petrec la Arpaşul de Jos, Viştea de Sus şi în alte unităţi. Un alt aspect negativ constă în faptul că în unele unităţi, unde există teren pregătit, maşinile de semănat sunt incomplet utilizate, într-una din zilele trecute, mecanizatorii care deservesc cooperativa I. BRAGHES (Continuare în pag. a 2-a) Fiecare şantier cu planul anual îndeplinit integral Conducerea I.C.I.M. Braşov ştie ce se întîmplă pe şantierul de la Uzina 2? T . în 9 luni, planul de investiţii la capitolul construcţii montaje al şantierului I.C.I.M. Braşov, de la Uzina 2, a fost realizat doar în proporţie de 66 la sută (pînă la această dată — aşa cum prevăd indicaţiile — trebuia îndeplinit cel puţin 75 la sută din planul anual). Faţă de graficul de şantier, constructorul — şef de lot Alex. Căpitani — a rămas în restanţă cu anexa socială de la hala carburatorului; finisaj exterior la hala energetic şef, depozit de span, reţele şi drumuri exterioare etc. De fapt, din cele 7 obiective pe care le execută, numai la unul — magazia R.M. — ritmul de lucru este corespunzător. Aşadar, un tablou pe care constructorul a aruncat multe pete, ceea ce are, desigur, implicaţii asupra îndeplinirii planului de investiţii al uzinei. (In legătură cu acest plan se cuvine totuşi menţionată preocuparea beneficiarului care şi-a depăşit sarcinile la contractarea utilajelor şi astfel, pe global, nivelul de realizare a investiţiilor pe trei trimestre este de 76 la sută). Şantierul deci în loc să urce continuu cota realizărilor, dimpotrivă, o trage în jos. Cum se explică starea de lucruri descrisă ? Constructorul — respectiv şeful de lot — justifică rămînerile în urmă prin lipsa de muncitori şi a unor materiale. Am cerut părerea şi conducătorului acestui punct de lucru, maistrul Nicolae Trîmbiţaş, precum şi diriginţilor de şantier, T. Chiricociu şi T. Păuna. In general, toţi aceşti factori au subscris la justificarea că : „şantierul n-are forţă de muncă şi materialele necesare !“ Ca să elucidăm cititorii cit de „obiective“ sunt aceste scuze, vom face mai întîi o investigaţie asupra modului cum sunt folosiţi cei 100 de muncitori pe care îi are şantierul, ce aport aduce fiecare la îndeplinirea sarcinilor de plan. Am ales la întâmplare din registrele de pontaj „fotografiile“ a trei săptămîni de muncă, una din iulie, alta din august şi ultima din septembrie ale zidarilor Vasile Boga, Mihai Ferenţ şi ale muncitorilor Ion Tăut, Ilie Ungureanu şi Ştefan Chiţescu. Sintetic, cele trei fotografii oglindesc un astfel de mod de folosire a timpului calendaristic, în ziua de luni ei au lucrat, spre exemplu, 5 ore ; marţi 8 sau 9 ore, miercuri 10 ore, joi — 9 ore ; vineri — 9 sau 10 ore ; sîmbătă — 8 ore (a se reţine însă că potrivit regulamentelor şantierului, a retribuţiei — în ultimă instanţă — pe care o primesc, trebuiau să lucreze invariabil 10 ore). Mai notăm şi faptul că sîmbătă 30 septembrie, din cei 10 electricieni care trebuiau să fie prezenţi în şantier, n-am găsit la punctele de lucru, în jurul orelor 12,00 nici unul, iar din cele discutate cu beneficiarul a rezultat că pentru aceştia programul de lucru este parcă... facultativ. Aducem în discuţie şi elementul de fond al problemei. Pe şantierul de la Uzina 2, cea mai înaltă productivitate lunară realizată pe muncitor se ridică la 7000 lei, în timp ce pe celelalte şantiere ale I.C.I.M. aceasta înregistrează cifre între 9000 şi 15.000 lei. Datele de mai sus ilustrează că șeful de lot și-a făcut o „armă“ de L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) în cazul cărţilor e foarte simplu. Toate erorile corectorilor şi tipografilor se string frumos pe o foiţă sub titlul salvator „Erată“ şi se lipesc la sfîrşit. Iar cititorul îşi ia singur „corectura“ şi o plasează acolo unde trebuie (mai precis, unde n-ar trebui.. .). Parcurgînd rîndurile de pînă aici, Grau Johanna, David Maria, Larisa Porumbăceanu şi alte cîteva angajate ale uzinei „Drapelul roşu“ din Sibiu, vor rotunji un „Of !“, deosebit de toate cele anterioare. — Tu, dragă, zice prima, stofa pe care o ţesem noi nu este mai puţin importantă decit o carte. — Chiar, tu ! O carte ale cărei fire alunecă pe sub ochii noștri..., intervine a doua textilistă. — Vorba vine ! Parcă noi stăm tot timpul cu ochii pe ea, s-o păzim?! Cînd am mai tăifăsui ? — Că d-aia zic și eu... în timp ce... mă-nțelegi, mai sar fire, mai se rup, apar defecte la stofă.... Ca greșelile de ortografie într-o carte. Eu am o propunere. Poate ne-o include în planul de raţionalizări. Dar, deocamdată, nu sufli un cuvânt! — Mormânt! — Cerem şi noi „Erată". De ce să n-avem şi noi „Erata“ noastră ? — Prea bine. Adică, stai... Cum vezi tu problema, concret ? Nu cumva vrei să spui să stringem toate „erorile“ noastre (bucăţile de stofă defecte — n.n.) şi să le prezentăm în chip de „Erată“ conducerii ? ! — Vai, dragă, vrei să fie mai mare „Erata“ ca... „Metoda“ noastră să se aplice numai cînd ne prind cu mîţa-n sac . — Crezi că vom găsi destulă înţelegere la şefi . Ştii c-am mai încercat, nu demult, să ne impunem „propunerea“— iţi aminteşti, atunci cu dosirea bucăţilor de stofă defecte din cauza noastră — şi ne-am ales, amândouă, cu retrogradarea pe trei luni, deci aproape tot trimestrul patru. Dacăte mai întîmplă . . . unde ajungem ? — Asta aşa-i. N-am fost înţelese. Dar ceva trebuie făcut, trebuie găsită o armă de contraatac. — Să fim atente la...itenţia şefului de echipă şi a celui de secţie. — Adică, să fim atente cînd ei nu sunt atenţi că noi nu suntem atente la războiul de RSB ţesut. Şi atunci, înfiripăm „Erata“ — tăiem bucăţile de stofă defecte şi le dosim. Deci, o „Erată“... de uz intern. — Nu ţi se pare prea complicat, să fim de atîtea ori atente, cînd am putea fi o singură dată ?' . — Adică ? — Să fim atente numai la războiul de ţesut. — Formidabil, ce descoperire! Colosal, nu, tu ? La mintea... găinii. Din biroul ei de merceolog, Larisa Porumbăceanu, după ce onoră în grabă comenzile ce le avea, veni să adauge şi ea un aliniat la „Erata neglijenţelor“. „Aliniatul“ avea forma unei adrese, retur a I.C.R.T.I. Constanţa. „Vă înapoiem cele 800 bucăţi fulare pentru copii. Aşteptăm altele în culorile solicitate de noi; ştim precis că aveţi. Şi fiţi mai atenţi, tovarăşi“ Larisa Porumbăceanu flutură coala cu adresa, ca pe un evantai, zîmbind satisfăcută. — Am auzit, dragă, de propunerea voastră cu „Erata“... A făcut ocolul secţiilor. La mine „propunerile mari“ au avut întotdeauna ecou. Subscriu întru totul şi la aceasta. Pentru început, vă ofer... , şi le întinse celor două colege (într ale neglijenţei) adresa I.C.R.T.I. Constanţa. A făcut ochii mari, a mirare, cînd a auzit că propunerea s-a respins. Gîndul că va plăti transportul o lăsă cu gura căscată. Peste micul colectiv de „inovatoare“ s-a lăsat o linişte sepulcrală, ca la moartea cuiva la care ai ţinut extrem de mult. După ce s-au recules cîteva minute, regretînd că nu mai pot „reculege“ şi greşelile săvîrşite, aşa cum reculeg tipografii rindurile cu corecturi, i-au făcut propunerii lor, născută moartă, mormînt de tăcere, stropit cu lacrimi. Iar subsemnatul, profund îndurerat de moartea unei asemenea propuneri, pentru înregistrarea căreia m-am deplasat pînă la locul cu pricina, am încercat, cum m-am priceput, să îndrept ce se mai poate îndrepta. Şi am scris acest foileton cu intenţia de a servi de „Erată“ tuturor neglijenţilor. I. AL. BARBU MICROFOILETON ERATA NEGLIJENIELOR V