Drum Nou, aprilie 1969 (Anul 26, nr. 7540-7565)

1969-04-08 / nr. 7546

mim nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. 5» Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7546 Marţi, 8 aprilie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-tri! Timpul şi starea terenului s-au îmbunătăţit SĂ mm TOATE FORŢELE ŞI MIJLOACELE PENTRU INTENSIFICAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Inginerii şi tehnicienii să asigure asistenţa tehnică şi să participe efectiv la organizarea muncii şi crearea condiţiilor pentru executarea lucrărilor agrcol. Pe terenurile unde lucrările nu se pot executa mecanizat, să fie folosite intensiv toate ate­lajele existente şi forţa de muncă Acolo unde condiţiile permit, să se lucreze fără întrerupere ziua şi noaptea Stadiul actual al lucrărilor în cîmp nu reflectă peste tot posibi­lităţile existente în unităţile agri­cole, întîlnim încă deficienţe de organizare, privind mai ales uti­lizarea cu maximum de randa­ment a tractoarelor şi maşinilor agricole. La Ormeniş, de pildă, deşi terenul era pregătit, sîm­­bătă nu s-a putut începe semă­natul sfeclei de zahăr, deoarece în inventarul secţiei nr. 1 a I.M.A. Rupea nu figurează decit o sin­gură semănătoare S.P.C.-6, care, deocamdată, este folosită de C.A.P. Apata. In acelaşi timp însă, la sediul secţiei I.M.A. Rupea de la Măieruş, agregatul de semănat a stafionat toată ziua, cu toate că şi la cooperativa agricolă de aici mai sunt de semănat cu sfeclă de zahăr circa 100 de hectare. Aceasta nu este singura defi­cienţă. In curtea cooperativei a­­gricole din Apata rămăseseră fără sarcini de lucru trei tractoare, un al patrulea avea remorca încărcată cu cărămidă, iar pen­tru staţionarea celui de-al cin­cilea nu s-a găsit nici o explicaţie plauzibilă. La Mă­ieruş, primarul comunei, Gheor­­ghe Gucu, pe care l-am găsit la sediul cooperativei agricole, ne-a asigurat că aici treburile merg bine­­?!), că toate tractoarele au fost repartizate la diverse lu­crări, cu excepţia a două dintre ele care stau din motive obiec­tive (?!). La ora 17, la sediul secţiei I.M.A. am găsit staţionînd nu două, ci opt tractoare, la care s-au adăugat alte patru, ce terminaseră discuitul terenului la brigada de cîmp din Arini, cu toate că, pri­marul şi mecanizatorii aflaţi la volan ne informaseră mai înainte că vor continua lucrarea pînă spre seară, la brigăzile de cîmp din Măieruş. Am fi dorit să aflăm u­­nele explicaţii de la Gheorghe Zoltán, şeful secţiei, însă, din spusele mecanizatorilor proaspăt sosiţi, am înţeles că el a fost primul care şi-a părăsit locul de muncă la jumătatea zilei. Atît la Apata,­­ cît şi la Măie­ruş, factorii răspunzători au cău­tat să justifice insuficienta pre­ocupare pentru accelerarea rit­mului de semănat la culturile din prima urgenţă şi întîrzierea star­tului la plantatul cartofilor prin aceea că nu peste tot starea te­renului a permis intrarea tractoa­relor. Aceste argumente nu re­zistă în faţa faptelor. In condiţii asemănătoare, la Ormeniş, toat­e tractoarele şi atelajele au lucrat de dimineaţă pînă seara atît la arat, cît şi la pregătirea solului pentru semănat. Buna organizare a muncii este determinantă pentru folosirea efi­cientă a zilelor și orelor bune de lucru. Pentru aceasta însă este necesar ca inginerii agronomi, brigadierii de cîmp, membrii con­siliilor de conducere să stabilească zilnic cele mai eficiente măsuri, să urmărească cu exigenţă, la faţa locului, aplicarea lor. La cooperativele agricole din Apata şi Ormeniş, atît inginerii agro­nomi cît şi preşedinţii se aflau la birou, considerînd că prin cî­­teva sondaje efectuate în teren s-au achitat de îndatoririle zil­nice ce le reveneau. Pe inginera agronomă Claudia Solovăstru, de la G.A.P. Măieruş, după informa­ţiile primite trebuia să o găsim la brigada de cîmp din Arini. Unde a fost, nu ştim, că la Arini n-am găsit-o. Nici pe şeful bri­găzii a II-a, Vasile Răduc, nu l-am găsit în cîmp, ci la sediul cooperativei, unde sosise în jurul orei 17. Iată deci că nu întîmplător uni­tăţile vizate sînt rămase în urmă cu transportul îngrăşămintelor na­turale în cîmp şi împrăştierea lor pe sol, cu sortatul cartofilor de sămînţă, pregătirea patului germi­nativ şi semănatul. C. ILIESCU Tractoristul Lorentz Ștefan, lucrînd la semănat pe cîmpurile brigă­zii din Dridif a C.A.P. Voila. Foto: I. BRAGHES Ocolul silvic Rupea - unitate fruntaşă pe judeţ Acordind o atenţie sporită executării la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor de îngrijire şi refacere a pădu­rilor, colectivul de muncă al Ocolului silvic Rupea a reuşit să încheie anul 1968 cu un bi­lanţ rodnic. Munca plină de en­tuziasm­ a muncitorilor, ingine­rilor a făcut ca toţi indicatorii de plan să fie realizaţi­­şi de­păşiţi cu pînă la 62 la sută, obţinîndu-se beneficii supli­mentare de peste 600.000 lei. Pentru rezultatele obţinute în anul trecut, Consiliul sindical judeţean Braşov a acordat O­­colului silvic Rupea, Steagul roşu şi Diploma de unitate fruntaşă în întrecerea socia­listă pe judeţul Braşov. B De ce la Jibert se iroseşte bun de lucru? timpul Cooperativa agricolă din Jiben se află printre unităţile rămase in urmă cu lucrările agricole de sezon. Ieri, de exemplu, aici se mai găseau nearate din toamna 40 hectare, iar semănatul era a­­bia început. Nu s-a putut lucra ? Dimpotrivă. Timpul a permis atit pregătirea solului cît și semăna­tul. Cu toate acestea, conducerea cooperativei (preşedinte Tontsch Martin), dind dovadă de o slabă preocupare pentru organizarea muncii, a planificat la lucru nu­mai 4 tractoare din cele 9 exis­tente (?!). Mai mult chiar, din lipsă de control, marea majorita­te a atelajelor și oamenilor care se aflau la lucru au plecat de pe cîmp in jurul orelor 16, irosin­­du-se astfel timp prețios. 25 MILIOANE LEI in „chinurile" reintegrării în circuitul economic In fişele de magazie de la­­ PROFIL „Măgura Codi­ei" figurau pînă nu de mult cîteva mii de metri pătraţi de furnire de cali­tate, dar inutile fabricaţiei cu­rente ale acestei întreprinderi. Deşi pentru realizarea lor au fost sacrificaţi sute de copaci din te­zaurul forestier al ţării, mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni au depus eforturi, au primit salariu, cu convingerea că-şi aduc aportul la satisfacerea unor nevoi reale ale economiei, furnirele cu pricina a­u ajuns în postura total neefi­cientă de stoc supranormativ, în acelaşi timp însă, la numai cîţiva kilometri de Codlea, la „Mobila" Ghimbav, lipsa de fur­nire era pe cale de a periclita realizarea planului. Nu ne propunem o analiză a cauzelor care au dus la crearea supranormativelor de la Codlea sau a lipsei de furnire de la Ghimbav! Presupunem că ele au fost consemnate în memorii, pro­­cese-verbale, note de constatare... de către organe competente. Sun­tem­ siguri că la Codlea, cu spri­jinul inspectorului Băncii Națio­nale s-au întocmit și grafice de lichidare a stocurilor de prisos, că cei de la Ghimbav au dat tele­foane, au expediat scrisori, tele­grame pentru a obţine furnirele necesare. Subliniem că toate a­­ceste forme „tradiţionale“ de le­gătură între întreprinderi, între ele şi forurile tutelare sau orga­nele de control nu au fost în măsură să pună capăt anomaliei semnalate mai înainte. Zilele trecute furnirele despre care vorbeam au fost însă rein­tegrate în circuitul economic. To­tul s-a petrecut, poate pentru li­nii, incredibil de simplu. La se­diul Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale s-a iniţiat de către Di­recţia teritorială de control şi re­vizie o întîlnire a 62 de şefi ai serviciilor de aprovizionare şi mecanic şef din întreprinderile braşovene şi ale judeţului Co­­vasna, cu scopul stabilirii unor măsuri pentru mai buna gospo­dărire a resurselor materiale şi băneşti. Cu acest prilej, atît cei de la Codlea cît şi cei de la Ghimbav şi-au expus necazurile.­­Soluţia s-a găsit pe loc, şi furni­rele inactive de la Codlea au fost transferate la Ghimbav spre a-şi aduce contribuţia la realizarea planului de mobilă. Am dori să se reţină acest e­­xemplu, nu pentru faptul că ar fi unicul sau cel mai reprezentativ, ci pentru că el oglindeşte un ele­ment nou, eficient, dinamic şi operativ în relaţiile dintre între­prinderi. Pe această cale zeci de tone de laminate disponibile la uzina „Rulmentul“ au fost pre­luate de uzina „Tractorul“, iar întreprinderea de unelte şi scule din Braşov a reactivizat utilaj disponibile valorând sute de mii de lei. De altfel, în ultimul timp Z. FORI (Continuare în pag. a 3-a) n L V Au început plantatul cartofilor şi se anunţă de la I.A.S. Codlea, că la fer­ma nr. 4 din Cristian s-au plantat mecanic, timp de două zile, 10 hectare cu cartofi din soiul Urgenta. Paralel, continuă cu intensitate însămînţarea orzoaicei şi pregătirea patului germi­nativ pe celelalte tarlale. Seful de fermă Ioan Ro­man și tehnicianul Ioan Trii supraveghează în­deaproape calitatea lucră­rilor. Chemarea munţilor... Adunare festivă consacrată Zilei sănătăţii Ieri, după-amiază, in sala Palatului culturii din Braşov, a avut loc o adunare festivă consacrată sărbătoririi Zilei sănătăţii. Au participat cadre medicale şi medii sanitare din unităţile municipiului Braşov, reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, nu­meroşi invitaţi. Despre importanţa şi sem­nificaţia Zilei sănătăţii a vor­bit dr. Mircea Migia, direc­torul Direcţiei sanitare jude­ţene, care a trecut, totodată, in revistă principalele reali­zări obţinute în anii socialis­mului in domeniul asistenţei medicale a populaţiei. Tovarăşul Victor Negoescu, vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popu­lar judeţean, a adresat parti­cipanţilor la adunare un cald salut, unindu-le noi succese in activitatea de viitor. In încheiere, a fost prezen­tat un program artistic. Concert jubiliar Filarmonica „Gheorghe Dima" a marcat ieri împlinirea a 20 de ani de activitate printr-un concert festiv avînd ca solist pe pianistul Liviu Teodor Teclu şi dirijor pe Ilarion Ionescu- Galaţi. Programul a cuprins „Tarantela“ de Marţian Negrea, uvertura la „Euryanthe" de Weber, Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră de Saint Saens și Simfonia I-a de Brahms. Concertul s-a bucurat de un deosebit succes. CE ESTE NOU IN INVĂ­ŢĂMlNT De curînd, la Ministerul învă­­ţămîntului a avut loc o instruire complexă cu toţi inspectorii şco­lari generali privind închiderea anului şcolar, vacanţa de vară şi pregătirea noului an de învăţă­­mînt 1969—1970. Pentru a informa cititorii noştri cu aspectele noi, legate de aceste probleme ale vie­ţii şcolare, ne-am adresat prof. ELENA GEORGESCU, inspector general la Inspectoratul şcolar ju­deţean Braşov. — Poate părea paradoxal, dar voi începe cu... viitorul an şcolar, şi anume cu cei mai mici elevi. în prezent ne preocupă insistent şcolarizarea tuturor copiilor de 6 ani, pentru care avem avizul me­dicului. în acest scop, începînd chiar din această lună, inspectora­tul şcolar, în colaborare cu direc­ţia sanitară, va trece la verifica­rea dezvoltării fizice şi spirituale a tuturor acestor copii. Folosind prilejul, mă adresez, prin inter­mediul presei, părinţilor, cu ru­gămintea de a se prezenta cu copiii la medic în scopul sus-amin­­tit. Şi pentru a-i ajuta să-şi în- Convorbire cu prof. ELENA GEORGESCU, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Braşov vingă anumite reţineri, prejude­căţi, le pot spune că judeţul Bra­şov are deja doi ani de experienţă cu şcolarizarea la vîrsta de 6 ani şi rezultatele sînt excelente. Co­pilul se adaptează perfect cerin­ţelor programei şcolare, mai ales că aceasta este întocmită special pentru el, respectîndu-i-se toate particularităţile virstei la care se găseşte. — Pentru mulţi este încă neclar modul cum se va trece la gene­ralizarea învăţămîntului de 10 ani, mai precis, nu se cunoaşte în ce condiţii va fiinţa în anul şcolar 1969/1970, clasa a IX-a a şcolii generale. — Prin grija organelor de par­tid şi de stat, în judeţul nostru s-a reuşit să se asigure şcolilor o destul de substanţială bază ma­terială. Acesta este considerentul pe care ne-am întemeiat hotărîrea de a se înfiinţa clasa a IX-a în toate localităţile unde vom avea minimum 15 elevi. Aşadar, de re­ţinut pentru elevii din mediul ru­ral , dacă 15 din actuala clasă a VllI-a nu vor reuşi la concursul de admitere, la licee sau şcoli pro­fesionale, vor rămîne să mai facă doi ani de şcoală generală. În municipiul Braşov şi în celelalte oraşe, vom şcolariza obligatoriu toţi absolvenţii clasei a VIII-a care nu vor fi cuprinşi în licee şi şcoli profesionale, indiferent de numă­rul lor. — Pentru că aminteaţi de con­cursul de admitere în licee şi şcoli profesionale, ar interesa ce noutăţi rezervă viitoarea sesiune. — Exigenţa rămîne şi anul a­­cesta o caracteristică a concursuri­lor de admitere. Nou şi important de reţinut este că faţă de anii pre­cedenţi, cînd numărul de locuri era repartizat pe două sesiuni, în anul acesta vom scoate la concurs în iunie toate locurile planificate, me­dia limită minimă de intrare in licee fiind 6. Tot în legătură cu admiterea, e bine să se ştie că, începînd din acest an, în judeţul nostru liceele vor fi împărţite pe limbi moderne, pentru a evita încurcăturile care se produc în programul elevilor prin predarea în acelaşi liceu a două sau chiar trei limbi străine. Întrucît con­ I. COMAN (Continuare în pag. a 3-a) Au zărit primăvara. I­ÎOI Riscul profesiunii? Fă­ră îndoială, sunt — în mulţimea lor — profesi­uni mai comode, cu un coeficient minim de risc şi altele, angajate în pli­nă competiţie cu obstaco­lul, în încleştarea cu rea­lităţile mai aspre ale e­­xistenţei. Atunci, duelul cu împotrivirea, ciocni­rea c® stavile şi ajunge­rea dincolo de potrivni­­cie implică apelul la spontaneitate şi inteli­genţă, la prelungirea pu­terii în raţiune şi alti­tudinea controlată a cu­rajului. Dispuse­ pe un portativ al raspunderii, profesiunile „riscante" şi-au selectat firesc slu­jitorii. Pentru că nu exis­tă neapărat oameni supe­riori şi oameni inferiori. Latent, în fiecare se­men există zăcămin­te de măreţii relevabi­le şi relevate în condi­ţii prielnice. Numai că îi trebuie oferit climatul propice pentru afirmarea lor. Profesiunea este, fă­­îndoială, una dintre ele­­— şi riscul care rezi­dă este acceptat antici­pat în momentul alege­­rii ei. Iubesc riscul Afirmaţia aparţine unui tînăr viguros, plin de forţă. Forţă fizică dar şi spirituală. Se numeşte Fiorin Codre şi face par­te din echipa de casca­dori a cinematografiei. Pe ecran, sunt în majoritate nişte anonimi. Pe platoul de filmare însă... — Spectatorul savurea­ză, în extaz, o cădere for­midabilă în plin galop, prăbuşirea într-o prăpas­tie, salturile în gol de pe acoperişul unei clădiri, sau duelul „pe viaţă şi pe moarte" între­ eroul preferat şi adversarul său. Poate că nu toţi ştiu că în acest timp actorul iubit îşi bea li­niştit cafeaua, sarcina realizării acestor scene revenindu-ne nouă, cas­cadorilor. — Şi cine sînt aceşti in Txî-L/*vtm st­ai wpniil.nî 9 Ijiumcuil VAJU nucului ! — Gînd accepţi să fii cascador, accepţi antici­pat şi coeficientul de risc al meseriei. Unii sunt profesionişti, alţii practi­că doar din plăcerea băr­bătească a înfruntării pe­ricolului această îndelet­nicire. Eu, bunăoară, sunt student la „arte plasti­ce", dar mi-am găsit sa­tisfacţia deplină pentru timpul meu liber. — Aş vrea să te înţe­leg mai bine, îmi spuneai că iubeşti riscul... RISCUL PROFESIUNII SAU PROFESAREA RISCULUI?­ ­ — Dar refuz riscul gra­tuit, absurd. Altfel, devi­ne o nebunie. Dacă mă întrebi de frică, să ştii că... există. Important este să ai capacitatea de a-ţi domina fiecare mişcare, fiecare acţiune. Este o „meserie“ de o serio­zitate absolută, care nu permite abateri de la chinograma antrenamen­telor. Autocontrolul, sîn­­gele rece, concentrarea, încrederea în partener, sînt cerințe indispensabi­le. Atunci riscul poate fi desființat. — Şi totuşi se mai în­­tîmplă accidente... — Este... riscul mese­riei. îmi amintesc că în „Lupta pentru Roma" a­­ve­am un prim-plan de vreo 10 minute pe un fundal cu 3.000 de figu­ranţi. O mica neatenţie într-un duel cu căderea­­ta­ 8 Anchetă reportaj de DUMITRU RUJAN Continuare în pag. a_1 Meridiane Noi dezvăluiri cu privire la cercetarea spaţiului cosmic: • Astronavele sovietice pot să aselenizeze încă în acest an . Există viaţă pe Marte ? # La 18 mai, „Apollo-10“ va pleca spre Lună 8 Vor porni sonde sovietice şi americane spre Jupiter, Saturn şi Neptun Programele spaţiale sovie­tice şi americane sunt în ac­tualitate. După dezvăluirile unor comentatori ştiinţifici şi confirmări ale celor două părţi, cucerirea Cosmosului e o problemă ce se înfăptuieşte după un plan riguros întocmit, care duce omul spre fantasti­cele obiective. N.A.S.A. a precizat că „Apollo-10“ va zbura spre Lună doar pentru a aduce ul­time retuşări pentru debarca­rea lui Aldrin şi Armstrong pe Lună cu modulul lunar. în acelaşi timp, un cercetător ştiinţific din Pasadena (S.U. A ) a anunţat că după 5 ani de cercetări asidue, e în stare să afirme cu toată certitudinea că atmosfera planetei Marte conţine apă, iar de aici, se poate deduce că pe Marte e­­xista o formă oarecare de viaţă. Şi savanţii sovietici sus­ţin această teză ca posibilă Se presupune existenţa unor lacuri de peste 1,5 km. lun­gime şi foarte adinei, în care: 1Continuare in pag . 4­ a)

Next