Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)
1969-10-09 / nr. 7703
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7703 Joi, 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi*»!! HOTĂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURĂ Consiliul de Miniștri a emis recent două hotăriri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărâri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate in medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 aiignct 1907. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii in care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfirşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfirşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute, lucrări de calitate cit mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. În afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului, în funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unităţile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ţinînd seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezonier etc. (Continuare In pag. a 4-a) La F.H.C. Ghimbav 0 PRODUCŢIE SUPLIEOTflRfi DE PESTE 8.900.000 LEI Pină ieri, la Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav s-a realizat o producţie globală şi marfă suplimentară in valoare de peste 1 milioane de lei. Ca urmare, întreprinderea a fost în măsură să Livreze beneficiarilor peste plan produse in valoare de circa 6 milioane lei, creîndu-se astfel ,condiţii pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 10 luni. Of .PTE Brașov către Of.PITH TG.IBJAIS I 2 ab. Drum Wau ÎN PAGINA A 2-A La C. A. P. Drăuşeni şi Beia SE IROSESC ZILNIC ORE PREŢIOASE DE LUCRU ţi! mecanic pus pe... chef Tractoare scoase din viteză Însămînţarea griului şi secarei în perioada optimă condiţionează în mare măsură obţinerea unei recolte bogate în anul viitor. La C.A.P. Drăuşeni (preşedinte Gh. Iosif), acest elementar dicton agrotehnic nu găseşte audienţă în rîndul membrilor consiliului de conducere. Insămînţările de mai multe zile bat pasul pe loc. Şi tot bătînd pasul pe loc, parafrazând un vers popular, la anul cooperatorii din Drăuşeni vor număra pe degete spicele de grîu şi secară. Şi nu este vorba de o operaţie complicată pentru a urni lucrurile din loc, ci de eliberarea şi pregătirea terenului pentru semănat. Situaţia disciplina unor tractorişti, în ziua de 5 octombrie, nici unul din cei 11 mecanizatori ce deservesc unitatea nu s-au prezentat la program. Principalul vinovat este însă mecanicul de întreţinere Iosif Szabó , locţiitorul şefului de secţie. Acesta, în loc sa se preocupe de repartizarea raţională a agregatelor la lucru, cu o zi inainte, începînd de la orele 11, a ţinut-o într-un chef. Nici în ziua de6 octombrie tractoriştii n-au făcut prea multă ispravă la recoltatul porumbului siloz. Pînă în jurul orei 10:30, s-a pierdut timpul cu, punerea în stare de funcţionare, a maşinii de recoltat, iar după orele 13 orice activitate în lanul de porumb a încetat din cauza defectării aparatului de tăiere. Nu ştim dacă aceste acte de indisciplină au ajuns şi la urechea conducerii I.M.A. Rupea, în cazul cînd ele au fost recepţionate am vrea să cunoaştem măsurile luate împotriva celor vinovaţi. Intr-o situaţie similară, am însămînţările la C.A.P.. Bela (preşedinte Teofil Muşunoi). Pină luni inclusiv, aici nu se însămînţaseră cu grîu-secară decit. 32 hectare din cele 215 hectare prevăzute în plan. Existînd risculca lucrarea să nu se încheie pînă la sfirşitul perioadei optime şi poate chiar pînă la... căderea zăpezii, am ţinut să .cunoaştem şi părerea tov. Wilhelm Martini, secretarul comitetului comunal de partid. — La Beia semănatul a început abia în ... 4 octombrie, ne-a spus interlocutorul, şi dincolo de cauzele obiective con-, ducerea unităţii pune rămînerea în urmă mai mult pe seama activităţii nesatisfăcătoare a tractoriştilor ,şi... viceversa. Care este însă adevărul? Din relatările inginerului agronom al unităţii, N. Popa, am reţinut că în ultimele zile activitatea tractoriştilor s-a îmbunătăţit, iar ce s-a însămînţat pînă acum corespunde exigenţelor de calitate, în scopul asigurării frontului de lucru pentru ambele asemănători, cooperativa are nevoie de încă două agregate la arat şi unul la discuit. Tovarăşul Vasile Hacman, inginerul şef al I.M.A. Rupea, este însă de altă părere : „dacă în baza cunoaşterii exacte a situaţiei din teren — spunea dînsul — inginerul agronom ar da dovadă de mai mult discernămînt în* slscfsrsa parcelelor de jarat, fără a mai plimba tractoarele ore în şir de la o parcelă la alta, făcînd încercări inutile, aşa cum s-a întîmplat şi sîmbătă, forţa mecanică existentă ar fi suficien t. II IESCL La I.A.S. Prejmer, sortatul cartofilor se face cu utilaje de mare productivitate. Foto : GH. COJOCARU S înfiinţarea Combinatului de celuloză şi hîrtie — Zărneşti In cadrul acţiunilor întreprinse pentru mai buna organizare a conducerii şi planificării economiei, la Zărneşti a luat, fiinţă Combinatul de celuloză şi hîrtie. El cuprinde Fabrica de celuloză şi hîrtie — Zărneşti, Fabrica de hîrtie cretată — Ghimbav, Fabrica de hîrtie Bușteni — Prahova și Fabrica de mucavale Scăieni — Prahova. Ca director general al combinatului a fost numit ing. Moise Filote. Crearea Grupului de întreprinderi pentru construcţii forestiere — Braşov 9 Pentru coordonarea activităţii tuturor întreprinderilor de construcţii forestiere de pe teritoriul ţării a fost creat la Braşov Grupul de întreprinderi pentru construcţii forestiere, ca director general al grupului de întreprinderi a fost numit ing. Aurel Ungur. Constituirea Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului — Braşov In vederea asigurării unei mai bune coordonări a activităţii de exploatare şi prelucrare a lemnului, la Braşov a fost constituit Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, cuprinzînd Combinatul de industrializare a lemnului — Braşov, întreprinderile forestiere din Braşov, Făgăraş, Homorod şi I.M.T.F. Braşov. Ca director general al combinatului a fost numit ing. Aurel Popa. uccesul artiştilor iranieni .Ansamblul de cîntece şi dansuri populare şi naţionale din Iran a susţinut aseară un frumos program pe scena Palatului culturii din Braşov. La spectacol au participat membri ai Birourilor Comitetelor judeţean Braşov şi municipal ale P.C.R., membri ai Comitetelor executive ale Consiliilor popu-lare judeţean şi municipal Braşov, conducători ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Arta interpretativă a artiştilor iranieni, de un deosebit rafinament, de o elevată ţinută artistică, a fost aplaudată cu căldură de public, deseori la scenă deschisă. Artiștilor le-au fost oferite flori. În ziarul nostru de mîine veți putea citi o cronică a spectacolului. O arta cu vechi tradiţii După ce a susţinut frumoase spectacole, îndelung aplaudate pe scenele Aradului şi Timişoarei, Ansamblul de cîntece şi dansuri populare şi naţionale din Iran a dat aseară un spectacol şi la Braşov. In dorinţa de a oferi cititorilor cîteva amănunte în legătură cu reputata formaţie, ne-am adresat d-lui Nejad Ahmazadeh, directorul artistic al Ansamblului, directorul Academiei de balet din Iran, directorul administrativ al Operei din Teheran. — V-am ruga să ne spuneţi mai întîi cîteva cuvinte despre... istoricul formaţiei... — Ansamblul a luat fiinţă în anul 1958, sub egida Ministerului Culturii şi Artei din Iran. încă de la înfiinţare, formaţia s-a bucurat de un deosebit succes. Au urmat, fi- reşte, turneele peste hotare. Avem acum la „activul“ nostru numeroase spectacole date în Afganistan, Turcia, Pakistan, Italia, Tunis, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, şi o invitaţie, la... Expo '67 de la Montreal (Canada), şi bineînţeles amintiri, amintiri de neuitat. Am venit acum şi în România. Pot spune că publicul românesc este de o mare receptivitate şi sensibilitate. La Arad, Timişoara şi în oraşul dv„ am simţit pur şi simplu căldura şi vibraţia spectatorilor. — Şi despre repertoriu ? "— După cum aţi văzut, programul nostru a cuprins două părţi. Prima parte este alcătuită din cîntece şi dansuri folclorice, cu prelucrări aproape insesizabile, cea de-a doua din ceea ce noi numim dansuri şi cîntece de curte, care sînt de fapt brodate pe un motiv iniţial cules tot din folclor. — Ne-ar interesa să ne vorbiţi şi despre interpreţi. — La noi există trei genuri de conservatoare: o primă categorie în care se studiază cîntec şi dans clasic, o a doua profilată pe studiul folclorului şi, în sfîrşit, o a treia naţională. O să vă mire poate această distincţie dintre „naţional" şi „folclor". Dar dansurile noastre naţionale sînt de fapt o sinteză a trăsăturilor definitorii ale folclorului din diferite zone ale ţării. Componenţii Ansamblului sunt profesionişti, balerini ce fac parte din corpul de balet al Operei din Teheran. Ei dansează cu aceeaşi măiestrie, plăcere şi dăruire un balet clasic şi un dans de inspiraţie populară. Aşa se face că, spre exemplu, într-o seară figurează în distribuţie , în „Giselle“, în următoarea într-un spectacol de cîntece şi dansuri populare şi naţionale. CARMEN F. Dintre multiplele valenţe şi dimensiuni ale noţiunii de cutezanţă, cîteva se impun prin deosebita lor semnificaţie şi implicaţie socială, constituind elemente de esenţa coordonatelor progresului. Cutezanţaeste o componentă, un atribut al personalităţii umane, care în raportul individ-societate devine o condiţie a personalităţii, o îndatorire socială, un element definitoriu al conexiunilor şi integrării conştiente a individului în sfera mobilurilor sociale, în angrenajul complex al mecanismului dezvoltării. În societatea noastră socialistă fiecărui cetăţean îi revine datoria — care dă sensuri şi profunzime însăşi existenţei — de a contribui cu mintea, priceperea şi toate forţele sale la realizarea măreţelor năzuinţe ale poporului, la prosperitatea patriei. In recenta cuvîntare rostită la deschiderea festivă a anului universitar, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spunea : „Fiecare om al muncii — indiferent de locul unde lucrează, de funcţia pe care o ocupă in ierarhia socială — trebuie să înţeleagă că unicul criteriu de apreciere a contribuţiei pe care o aduce la dezvoltarea societăţii noastre este munca şi numai nunt de cantitatea, calitatea şi eficienţa activităţii sale sociale“, Iată exprimată în modul cel mai limpede ideea că astăzi, mai mult ca oricînd, valoarea individului, altitudinea îndatoririlor şi responsabilităţilor sale sociale, se apreciază numai şi numai în raport cu cantitatea şi calitatea produsului muncii sale, cu valoarea aportului social. Randamentul cantitativ şi calitativ maxim al fiecăruia dintre noi presupune organizare şi disciplină personală, strădanie neobosită, preocupare şi exigenţă pentru ridicarea continuă a nivelului pregătirii profesionale, înţelegerea justă şi responsabilă a propriilor posibilităţi în raport cu gradul de dificultate a atribuţiilor funcţiei încredinţate de societate. La toate acestea se adaugă — ca o condiţie esenţială a valorii individului în faţa misiunilor sale sociale — cutezanţa, o cutezanţă care înseamnă înţelegerea necesităţii, neastîmpăr creator, căutări, incizii tot mai adinei, mai sigure şi mai lucide în domeniul noului, al rezolvărilor şi soluţiilor cel puţin mai bune dacă nu structural superioare,, tendinţă continuă spre autodepăşire. De bună seamă, cutezanţa nu OPINII are nimic comun cu îndrăzneala de a profesa riscul, îndrăzneala nedublată de un echilibru robust al conştiinţei sociale, de o pregătire profesionalătemeinică, în continuă perfecţionare şi corespunzătoare exigenţelor funcţiei ocupate, dincolo de risc nu înseamnă nimic. Şi progresul social, calea spre culmile civilizaţiei, năzuinţa spre idealurile cu adevărat superioare, nu se pot înfăptui cu... cascadori, sau prin profesiunea riscului. Oricît de îndrăzneţ ar fi chimistul mediocru, oricît de riscante experienţe ar încerca, din retorta cutezanţei sale nu va putea rezulta decît cel mult un produs purtînd amprenta suficienţei. Fără acele calcule ştiinţifice care prin rigoarea şi exactitatea lor ne-au dat senzaţia de fantastic, omul n-ar fi păşit niciodată pe Lună, oricît de multă cutezanţă ar fi investit în întreprinderea sa. Pe de altă parte ar fi absurd dacă am crede o singură clipă că fără curajul celor trei ambasadori ai Terrei — curaj întemeiat pe o pregătire psihică, fizică şi tehnică de domeniul perfecţiunii — s-ar fi înfăptuit epoca la aselenizare. Cutezanţa este— aşadar — produsul joncţiunii pe coordonatele utilului social, a perso imperativul cutezanţei nalităţii angajate, a gradului înalt de competenţă profesională şi îndrăznelii. Această îngemănare, şi numai ea, asigură individului posibilitatea contribuţiei eficiente, nu numai la acumulările canlitative, ci şi la actele de creaţie socială calitativ superioare. A fi cutezător, prin urmare, înseamnă a fi cît mai util societăţii, înseamnă împlinirea datoriei fundamentale de membru al ei, care — aşa cum am văzut — dă sensuri şi profunzime însăşi existenţei. Cutezanţa impune fiecăruia dintre noi — indiferent de locul în care muncim şi funcţia ■pe care o îndeplinim — ca un imperativ al zilelor noastre, participarea conştientă şi integrală la elaborarea hotărîrilor, exprimarea responsabilă şi competentă a opiniei, explorarea şi promovarea neabătută a noului, a soluţiilor celor mai eficiente, dezvăluirea şi criticarea intransigentă a neajunsurilor şi deficienţelor care îngreunează progresul Ţinuta socială şi valoarea actului de cutezanţă nu sunt dimensionate de înălţimea funcţiei pe care i-a încredinţat-o societatea individului, ci de gradul în care — prin produsul cantitativ şi CONSTANTIN SOROCEANU, procuror * (Continuare în pag. a 3-a) nimiiMiiniiiMiiiaiiiniHiiHiiHiiiiiHiiiI ■ I Mi I fc. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------. Meridiane Salonul automobilistic de la Frankfurt pe Main Frankfurt, pe Main, septembrie 1969. Aici, ca pretutindeni, marile expoziţii şi-au deschis porţile. Bineînţeles, cu multă pompă, cu mare vîlvă, iar uneori, cumios şi omenesc, cu legitimă curiozitate. Salonul de automobile pe care vom încerca să-l prezentăm e considerat ca cel mai reprezentativ, cu toate că are loc din 2 în 2 ani şi e precedat de altele găzduite de Franţa, Anglia, Italia, acele mari producătoare, care n-au rivali serioşi în domeniul cantităţii decît în S.U.A. şi Japonia. Deviza Salonului de anul acesta a fost „la noi viitorul ” DUMITRU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 4-a) -------------------------/